Mulcirea solului în livadă! Ce metodă alegem: natural sau artificial?
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Mulcirea este cu siguranță extrem de importantă în livadă mai ales pentru zonele predispuse la secetă. Această tehnologie constă în menţinerea solului acoperit cu diferite materiale, mulciul putând fi natural sau artificial.
Mulciul natural poate fi obținut din plantaţii prin cosirea repetată a ierburilor de pe intervale sau din resturile vegetale (paie, coceni, frunze, fân de calitate slabă, etc.), care fie întregi, fie tocate acoperă solul într-un strat uniform de minim 15-20 cm grosime.
Pentru mulciul artificial se poate utiliza folia de polietilenă de diferite culori, agrotextil, etc. Mulcirea solului se practică în livezile tinere intensive şi superintensive, pe o bandă cu lăţimea de 1, m, pe rândul de pomi, mai ales pe terenurile nisipoase şi în zonele secetoase, precum şi în plantaţiile de căpşun.
Rezultate bune, în cazul mulcirii se obţin dacă solul a fost bine pregătit, afânat şi fertilizat cu îngrăşăminte minerale, mai ales cu azot, care este utilizat de către microorganisme pentru descompunerea materiei organice din mulciurile naturale.
Avantaje:
-Conservă mai bine apa din sol
-Împiedică creşterea buruienilor şi reduce eroziunea solului;
-Contribuie la formarea şi menţinerea structurii, porozităţii şi afânării solului;
-Măreşte conţinutul în materie organică a solului (în cazul mulciului natural);
-Reduce oscilaţiile de temperatură, sub mulci solul fiind cu 3-6 C mai rece vara și cu 2-3 C mai cald iarna decât solul neacoperit;
-Îmbunătăţeşte culoarea fructelor (în special în cazul soiurilor valoroase dar care se colorează în roşu mai greu, de exemplu soiurile de măr Gala, Fuji), prin folosirea mulciurilor reflectorizante;
-Mulcirea cu rumeguş şi turbă, în cultura afinului, asigură pe lângă avantajele generale ale mulciului şi acidifierea solului, strict necesară acestei culturi;
-Creşterea cantităţii de rădăcini, în special a celor subţiri pe stratul de sol de 0-30 cm;
-Creşterea vigorii pomilor cât şi a producţiei de fructe.
Dezavantaje:
-Costul ridicat al mulciului în cazul utilizării foliei de polietilenă sau de agrotextil, şi respectiv sporirea consumului de forţă de muncă în cazul aplicării şi menţinerii mulcirii naturale;
-Favorizarea înmulțirii rozătoarelor;
-Mulcirea poate determina o prelungire a creşterii vegetative până toamna târziu, ceea ce predispune pomii pericolului temperaturilor scăzute din timpul iernii;
-Nu combate buruienile perene, dacă stratul de mulci nu este suficient de gros (>15-20 cm).
Costul ridicat al acestui sistem de întreţinere a solului, va rămâne unul din criteriile esenţiale de care trebuie să se ţină seama şi face ca momentan să fie mai puţin atractiv, fiind totuşi utilizat în cazul celor care practică cultura ecologică.
Foto: www.omafra.gov.on.ca
