Aniversarea a 70 de ani de cercetare agricolă în Banat: ”Nu e alt brand mai puternic în zonă decât Stațiunea Lovrin”
Daniel Befu -
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin și-a deschis porțile cu ocazia a 70 de ani de existență. Prilej de Sărbătoare rară. Au fost prezenți vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Valeriu Tabără, care e și cercetător senior la SCDA Lovrin, cercetătorul Karl Fritz Lauer, membru de onoare al ASAS, rectorul USAB Timișoara, Cosmin Alin Popescu, oaspeți din Italia și din Germania, partenerii tradiționali ai Stațiunii: Timac Agro și Bayer, precum și unul din principalii achizitori ai producției SCDA Lovrin, Tim-Rail Cargo SRL. Lor li s-au alăturat membri ai conducerii APIA și ai Direcției Agricole, fermieri, cadre universitare, cercetători și studenți.
Valeriu Tabără a esențializat în speech-ul său ținut în fața audienței, esența tradiției sedimentate în cele 7 decenii de viață ale stațiunii: ”Nu e alt brand mai puternic în zonă decât Stațiunea Lovrin” și a ținut să mulțumească revistei Agrointeligența pentru reflectarea onestă a stării de fapt de la Stațiune. Precizăm că Agrointeligența a dedicat în ultimii ani spații editoriale ample realizărilor SCDA Lovrin în domeniul cercetării la grâu, la cânepă, dar nu a ignorat nici onesta ”diagnosticare” a stării de sănătate a cercetării românești în domeniul agricol.
Valeriu Tabără a descris caracteristicile unice ale materialului genetic dezvoltat de stațiune: ”În contextul în care în majoritatea statelor Europei au cel mult câte două soiuri proprii de cânepă la nivelul fiecărei țări, România are 5. Iar 3 dintre cele 5 soiuri de cânepă sunt dezvoltate la SCDA Lovrin”. A vorbit și de calitățile nutriționale ale soiului de grâu Ciprian, ”care la o testare comparativă efectuată în Bavaria, Germania, a atins un conținut proteic record, de 17,3%, clasându-se primul dintre cele 32 de soiuri testate. În plus, alte două soiuri ale Stațiunii Lovrin s-au clasat între primele 5”. S-au prezentat în cadrul experiențelor din câmp rezultatele diverselor rețete de fertilizare și de combatere a buruienilor, precum și diversele specificități ale soiurilor dezvoltate de Lovrin. S-a abordat și tema vitezei de generare a soiurilor noi și a invaziei de ”sămânță de import” adusă de giganții transnaționali. De altfel directorul stațiunii, Marinel Horablaga, a punctat una din problemele cu care se confruntă în mod direct: ”Comparativ cu marile corporații internaționale care comercializează sămânță în România, ne lipsește un singur lucru și acela nu e calitatea semințelor, ci publicitatea. Dar noi, spre deosebire de ei suntem Stațiune de Cercetare de stat și practic legea nu ne prea oferă portițe prin care să ne putem promova cum s-ar cuveni soiurile autohtone, așa cum fac marile companii, care ne sunt competitori direcți”.
Stațiunea Lovrin n-a fost scutită de convulsiile specifice tranziției, aspect vizibil sub forma cicatricilor de pe clădirile și utilajele ei. Pe de o parte statul român și-a luat mâna de pe cercetare, aducând-o la stadiul de sub-finanțare și moarte lentă. Deși în cei 26 de ani scurși de la revoluție baza materială a avut de suferit, iar salariile cercetătorilor sunt infime, germoplasma valoroasă s-a înmulțit și în viitorul apropiat se are în plan omologarea unor noi soiuri. Pe de altă parte, la fel ca în multe alte locuri din țară, Stațiunea a acumulat datorii urmare a unui management defectuos și mai grav, persoane din conducerea SCDA Lovrin au sabotat din interior Stațiunea. În 2015 la conducerea SCDA Lovrin a fost numit un nou director, care în mai puțin de un an și jumătate a demonstrat că Stațiunea e profitabilă dacă se vrea.
Cu ocazia Zilei Porților Deschise prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Stațiunii, Agrointeligența a vrut să facă o mică radiografie a perspectivelor de viitor ale SCDA Lovrin, în cadrul unui interviu luat directorului Stațiunii, conf. dr. Marinel Horablaga.
Ce înseamnă aniversarea a 70 de ani pentru Stațiune? În ce stare vă găsește dacă trageți linie? Ca și bază, ca și infrastructură, bază genetică, colectiv? În contextul în care multe stațiuni de cercetare în domeniul agricol sunt puse pe butuci, care e stadiul la care e Lovrinul azi?
Financial suntem la zero, ceea ce e bine, pentru că am pornit de la minus. Din punct de vedere financiar am reușit cu ajutorul lui Dumnezeu, să plătim datorii de 700.000 euro, pe care Stațiunea le avea la momentul preluării de către mine a mandatului. În plus, luni am plătit ce mai rămăsese din datoriile către finanțele publice. Suntem la zero la jumătatea anului 2016, fără să fi consumat nimic din producția anului în curs. Asta înseamnă că la finalul anului vom fi pe profit. Inclusiv anul trecut am fost pe profit în ideea că am plătit datoriile anului 2014.
Cât de mare e staff-ul Stațiunii Lovrin?
Când eu am preluat Stațiunea erau 102 persoane. Acum, după ce am făcut o reducere de personal de 30% echipa e mai flexibilă. Astăzi mai sunt doar 71 de oameni cu director cu tot. Avem doar 12 cercetători efectiv care fac partea de cercetare, plus tehnicienii pe care-i avem la stațiune. Pentru mine sunt valoroși toți astăzi, pentru că avem oameni și cu 30 de experiență în cercetare, cum e cazul domnilor profesori Tabără, Dragomir și Bunta și avem tinerii care vin din urmă și sunt valoroși și consecvenți, pentru că au ales cercetarea știind că vor avea puțini bani salariu, dar au ales probabil drumul ăsta din dragoste pentru cercetare și asta înseamnă foarte mult pentru bunul start al unui cercetător. N-am pierdut nici un cercetător. Avem 2 cercetători care s-au pensionat de când am venit eu, dar în locul lor am adus alții doi. A scăzut numărul celor cu atribuții adiacente: contabilitate, resurse umane, magazioneri, tehnicieni, paznici, tractoriști, mulți dintre ei peste numărul realmente necesar.
Mai este Lovrinul acea Stațiune de elită ce a fost odinioară?
Eu sper că a mai rămas stațiunea de elită de odinioară. Noi germoplasma o mai avem. Poate că și vremurile au fost de așa natură în favoarea noastră, pentru că exact ca și în modă, o haină care acum 20 de ani era la modă, acum 5 ani s-a demodat dar poate să ajungă să fie din nou la modă. Germoplasma noastră se pare că va ajunge să fie din nou la modă.
De ce?
Avem o germoplasmă ameliorată foarte mult pe partea de calitate, cum sunt soiurile de grâu, din care nominalizez în special Ciprianul.. La un moment dat va prinde mai mult contur acest trend al calității la grâu și nu doar a cantității și pentru că, traderii vor să fie și calitate, nu doar cantitate. Avem o germoplasmă foarte bună pe laboratorul de ovăz. Avem ovăz de toamnă, avem ovăz de primăvară. E și va fi tot mai accentuat un trend în a vinde sămânță de ovăz și datorită cerințelor APIA, pentru că acea Zonă de Interes Ecologic (ZIE), presupune să fie un amestec și de ovăz cu mazăre, măzăriche și muștar. Asta fiindcă tot timpul se face export de materie organică din sol și trebuie să și aduci ceva în locul aceli export pe care-l faci. Din îngrășămintele organice nu aduci aport de material organic. Aduci doar necesarul de nutrienți necesari plantei cât să crească, dar planta oricum va mai folosi pe lângă îngrășăminte și ceva materie organică stocată în sol. Și atunci cei care au gândit conceptul de Zonă de Interes Ecologic (ZIE) s-au gândit și că trebuie să fie și un import de materie organică în sol, ca o contrapondere la sărăcirea solului. De aceea se promovează ideea aceasta ca în toamnă să se facă amestecuri de plante, care vor fi semănate și vor fi lăsate să treacă peste iarnă. Acest amestec de plante va acumula masă vegetală pe durata sezonului rece iar în primăvară vor fi încorporate în sol. Această lansare și promovare a Zonelor de Interes Economic ni se potrivește mănușă nouă, celor de la Lovrin, deoarece noi, Stațiunea, avem omologate și soiuri proprii de ovăz și estimăm o creștere a vânzărilor de sămânță pe viitor datorită ZIE.
Stațiunea mai e cunoscută, pe lângă soiurile de grâu și ovăz și pentru cânepă. Ce loc ocupă cânepa în prioritățile viitoare ale SCDA Lovrin?
Cânepa de la Lovrin e ameliorată în special pe partea de fibră. Profesorul Tabără, când a lucrat la acele soiuri de cânepă, s-a concentrat pe calitatea fibrelor. Cânepa de Lovrin e recunoscută ca având unele din cele mai calitative fibre din Europa. Chiar azi, la Ziua Porților Deschise puteți vedea cât de bine arată și din punct de vedere al taliei. Are aproape 2 metri deja și în toamnă, la recoltat, va fi de peste 4 metri. Cu cât talia este mai mare, cu atât și lungimea fibrei va fi mai mare.
Care e trendul de piață al cânepei?
Se pretează foarte bine în condițiile eco. La cea pe care o puteți observa aici, în afară de îngrășământ nu i-am făcut nimic, decât o prașilă și nu va mai fi buruiană sub ea deloc. Asta datorită particularităților de creștere ale cânepei. La început are un ritm de creștere încet. Pornesc și buruienile cu ea. După aceea capătă un ritm de creștere foarte foarte rapid și va înnăbuși practic toate buruienile. Ele nemaiapucând să fructifice vor muri. Ca atare rezerva de semințe din sol a pornit în vegetație, dar n-a mai apucat să finalizeze ciclul de vegetație pentru a face o nouă generație de semințe de buruieni. Asa că putem spune despre cânepă că e un fel de ierbicid natural. În plus cânepa lasă o cantitate foarte mare de materie organică în sol, dacă ne gândim la sistemul radicular pe care-l dezvoltă plantele de cânepă. Merită subliniat și că cultivatorii de cânepă primesc bani în plus pe lângă plata pe suprafață.
Ce suprafață de teren administrează Stațiunea Lovrin și care e structura culturilor?
Noi avem 2.113 ha declarate la APIA. Astăzi avem 700 ha care sunt pentru consum. Probabil că de anul viitor nu vom mai avea deloc grâu pentru consum, pentru că vreau să fac un asolament ca la carte pentru producerea de sămânță. Iar grâu pentru consum nu vom mai avea, pentru că el este grâu după grâu. Acest tip de asolament l-am folosit și în anul agricol 2015-2016, pentru că e o sursă sigură de venit și-mi permite să-mi plătesc repede datoriile către stat și furnizori. La anul vom avea 500 ha de grâu pentru sămânță, vom crește suprafața de ovăz de sămânță de toamnă și de primăvară. Probabil vom avea câte 100 ha din fiecare categorie. Vom crește și suprafața de mazăre și de cânepă pentru sămânță. Cu alte cuvinte, doar undeva la 20-30% din suprafața cultivată va mai fi pentru consum. Nu pot elimina întru totul producția pentru consum, pentru că n-am cum să fac altfel asolamentul respectiv. Asta în contextul în care în prezent doar 35-40% e pentru sămânță și restul pentru consum.
Care e baza de utilaje a stațiunii?
Utilaje, din păcate, avem foarte puține. Acum am încercat să dăm drumul la o licitație pentru utilaje noi, dar s-a schimbat Legea Licitațiilor Publice și până când nu sunt scoase normativele noi, nu putem să-i dăm drumul. Probabil în două săptămâni vom demara procedura de achiziție și sperăm ca până la sfârșitul acestui an să avem leasingul încheiat pentru a putea avea un parc modern de utilaje pentru toate lucrările, mai puțin recoltatul. La recoltat îmi trebuie un număr mare de combine și cel puțin anul acesta nu avem suficienți bani pentru a cumpăra și combine.
Baza materială a fost mulți ani lăsată în voia sorții și unele din imobile s-au deteriorat. Ce aveți nou și cât ar trebui să investiți pentru un upgrade al patrimoniului imobiliar al Stațiunii?
Din păcate mai nimic nu avem noi. Doar aparatura pentru certificarea calității la grâu e modernă. A fost achiziționată înainte de a veni eu, pe un proiect de cercetare. În rest baza materială e învechită și uzată și moral și fizic. Încercăm să vopsim, să reparăm ceea ce putem. Investiția ca să aducem clădirile din administrarea Stațiunii Lovrin la strandardele anului 2016, ar fi de câteva milioane de euro. Vom accesa și fonduri europene în viitorul apropiat. Pe partea de utilaje agricole n-a fost posibil acest lucru pentru că nu eram eligibili. Stațiunile de Cercetare nu au fost introduse în ghid. Acum, din 2016, suntem eligibili. Vrem să aplică și pentru proiecte de cercetare pentru dotarea laboratoarelor de cercetare cu echipamente performante.
Câtă sămânță poate comercializa Stațiunea Lovrin?
Noi producem Baza. Câtă sămânță ”de Lovrin” se poate cultiva, depinde și de ce înseamnă multiplicare pentru C1, de câți fermieri sunt interesați să o multiplice. Noi putem produce efectiv 2.000-3.000 de tone de sămânță de grâu. Căutăm parteneri interesați să o multiplice și să o vândă.
Citiți și:
EXCLUSIV! CIPRIAN – Soiul românesc de GRÂU care a bătut RECORDUL de PROTEINĂ la un test în Bavaria
