Taşcu Caraman, milionar de pe urma berbecuţilor: „De la 8 ani, ziua se împărţea în două – dimineaţa cu oile, după-amiaza la şcoală”
agrointeligenta.ro -
A ajuns să aibă o avere de aproape 15 milioane de euro, însă drumul până la bunăstare i-a fost presărat cu multe încercări. Provine dintr-o familie săracă de aromâni, ajunşi din nordul Greciei, în România, în primele decenii ale secolului trecut. A fost al şaptelea copil la părinţi.
La facultate s-a dus fără ştirea părinţilor şi i-a anunţat că a ajuns student bursier printr.o telegramă. Aceasta este pe scurt, poveste vieţii fermierului milionar din comuna Baia, judeţul Tulcea care povesteşte că nici o piedică ivită în viaţa nu l-a putut determina să renunţe la pasiunea sa pentru agricultură.
„Tata a îngrijit timp de 60 de ani de oi şi de la CAP-ul unde era angajat s-a lăsat de această îndeletnicire la 77 de ani. Ca sa-şi crească copiii muncea toamna la câmp şi pentru doi lei. Am fost o familie săracă pentru că aşa era tot satul nostru numit Camen şi care ţinea de comuna Baia. Camen însemna în bulgară, „stâncă”, trăiam într-un sat de 120-130 de gospodării, aşezat între stânci şi pietriş, fără drumuri şi cu mult praf, cu oameni nevoiaşi, aşa erau vremurile atunci…”, îşi aminteşte Taşcu Caraman (62 ani).
Familia de aromâni a fermierului tulcean a venit din nordul Greciei în 1931 şi s-a aşezat prima oară în Cadrilater, la Durostor. Au avut o viaţă seminomadă, mereu şi mereu pe drumuri. După Pacea de la Craiova, în urma schimbului de populaţie, în 1940, s-au stabilit în Dobrogea. Tatăl lui Taşcu Caraman avea deja 31 de ani, familie, copiii când a primit pentru a locui în Dobrogea casa unei familii de bulgari. Prin Decret Regal, familiile de aromâni au primit şi câte 10 hectare de teren.După război, odată cu venirea comuniştilor la putere, familia Caraman este determinată să-şi dea întreaga agoniseală la CAP.
„Tata s-a înscris printre primii la CAP. L-au convins prin intermediari că aşa trebuie, să dai totul la CAP. Şi a dat nu mai puţin de 300 de oi, 6 cai şi batoza de cereale. Şi a început să muncească la gospodărie. În total, tata a avut şapte copiii, din care patru sunt născuţi în România. Eu eram cel mai mic, născut în 1951”, spune Taşcu Caraman.
„Vacanţele le petreceam cu oile, la păscut”
Tulceanul Taşcu Caraman îşi aduce aminte cu nostalgie că de mic copil animalele, oile au fost aproape totul pentru el.
„Toţi plecau la muncă, mama, tata, fraţii. Eu fiind cel mai mic trebuia să pasc oile şi era un fel de obişnuinţă, nu o vedeam ca pe o corvoadă. Din clasa a II-a, timpul meu se împărţea în două, dimineaţa ieşeam cu oile la păscut, iar după-amiaza mă duceam la şcoală. De altfel, aşa era la noi în sat şi acasă, toată lumea muncea. După ce am terminat şcoala generală, am ajunsla liceul teoretic, la secţia de real, la Iaşi. Eram cel mai bun la învăţătură. Aveam note de zece la chimie, la fizică. Vacanţe? Vacanţele mele erau tot la muncă, cu oile la păscut, cu munca în gospodărie”, relatează Taşcu Caraman.
Printri primii aromâni intraţi la facultate
„Familia nu a ştiut că eu mă duc să dau examen la facultate. Erau atât de prinşi cu munca si grijile zilnice că numai la asta nu s-ar fi gândit. În mare, totul a fost destul de simplu. Într-o zi m-am hotărât să mă duc să dau examen de admitere la facultate la Bucureşti. La Medgidia m-am întâlnit cu un prieten care mi-a zis să mergem la Iaşi să dăm la facultate. Aşa am şi făcut.
Am intrat ca student bursier. După ce am fost admis am trimis o telegramă la ai mei, i-am anunţat că sunt student. S-au bucurat enorm, tata a dat e băut la toţi din satde fericire că băiatul lui e student la Iaşi. Am fost printre primele serii de aromâni care au făcut facultate. După mine, generaţii întregi de copiii ai aromânilor s-au dus la facultăţi, au făcut şcoală. Ceilalţi fraţi ai mei lucrau în diverse profesii, tehnicieni mecanizatori, unul era tractorist, un altul îngrijitor de oi. Fiecare îşi făcea însă cum trebuie mai bine meseria.
Deşi erau oameni simpli şi fără mari averi, aromânii din Dobrogea ar fi fost în stare să mănânce doar pâine cu sare pentru copiii lor, doar să ajungă să înveţe cât mai multă carte. Pot să spun că nici în perioada studenţiei nu am fost o povară pentru familie. În acelea vremuri, cu bursa de student, dacă te chiverniseai, te puteai descurca”, a povestit Taşcu Caraman.
Şef de fermă şi director de IAS
După terminarea facultăţi şi a stagiului militar la termen redus, Taşcu Caraman a fost angajat la IAS Baia, la complexul de berbecuţi şi care se ocupa cu exportul ovinelor. După câţiva ani a ajuns şef de fermă, iar în 1986 a fost numit director la IAS Baia, după un stagiu de şase luni, tot ca diretor la IAS Casimcea. După revoluţie a mai rămas încă un an şi jumătate director deşi alţii jinduiau la funcţia sa.
„Au ţinut de trei ori alegeri doar ca să încerce să-mi ia postul, însă de fiecare dată ieşeam cu 97% din voturi. Din vara lui 1991, am ajuns director general la Direcţia Agricolă Tulcea unde am stat mai bine de patru ani”, spune Taşcu Caraman.
S-a privatizat din anul 1995 şi este asociat cu un al împătimit de agricultură, Gore Iancu. La început a cultivat terenuri luate în arendă, a trecut apoi la zootehnie, mai exact la activitatea legată de creşterea şi îngrăşarea porcilor. În 2009, renunţă la ferma de porci şi se ocupă din 2011 în principal de creşterea şi îngrăşarea berbecuţilor la ferma din localitatea Baia, judeţul Tulcea.
În prezent, deţine 3.500 hectare de teren agricol şi este unul dintre cei mai mari crescători de berbecuţi din România. Prin fermele sale, realizează un rulaj anual de 50.000 – 60.000 de capete şi are o capacitate statică de 15.000 capete de berbecuţi, totalul exporturilor din anul trecut trecând uşor de patru milioane de euro.
Cu toate acestea, Taşcu Caraman spune că veniturile anuale obţinute se împart aproape egal din activităţile de creştere a berbecuţilor şi cultivarea terenurilor agricole deţinute.
Timp de 15 ani, Taşcu Caraman a făcut politică fiind consilier judeţean din partea PNL. În prezent, el spune oricând este dispus să desfăşoare şi activitate politică dacă se va reuşi înfiinţarea unui partid veritabil al agricultorilordin România.
Investiţii de un milion de euro
„Deşi în zona Dobrogei, anul 2012 a însemnat o secetă groaznică am ieşit pe profit. Ca gravitate, în privinţa secetei, anul trecut rămâne unul de referinţă. Deşi avem de ani de zile instalaţii performate de irigaţii, le-am trecut în conservare pentru că ar fi imposibil să plătim pentru energia electrică necesară. Am reuşit să exportăm berbecuţi în Libia şi a fost şi primul an în care am lucrat cu Tunisia”, ne-a declarat Taşcu Caraman.
În cadrul firmei funcţionează şi un abator modernizat cu o capacitate de sacrificare, la o tură de opt ore a 500 de capete de tineret ovin sau 200 de porci, la capacitate maximă putându-se atinge o capacitate de 400 de porci şi 1.000 de vaci.
Pentru anul în curs, cei doi asociaţi (Taşcu Caraman şi Gore Iancu) de la Holder Trade din localitatea Baia au în derulare investiţii care însumează un milion de euro: moderniyarea halelor de berbecuţi, construirea unui siloz de cereale şi achiziţionarea de utilaje agricole noi, performante (remorci şi combine New Holland).
„Am avut perioade foarte grele, dar nu am renunţat”
„La începuturi, când am pornit afacerile, am luat utilaje în leasing şi am plătit la ele şi pielea de pe mine. Prima oară am luat cinci combine Semănătoarea cu credit pe cinci ani, Apoi, două combine Classe International, noi-nouţe, de la nişte americani care veniseră în ţară. Erau utilaje foarte performante, am plătit pe o astfel de combină 240.000 dolari.
Cu banii daţi la acea vreme aş fi putut să cumpăr o stradă întreagă în Tulcea cu tot cu case. Combinele erau atât de performante şi puternice că rezistă şi acum, le folosim în continuare. Prin 1995 am mai cumpărat încă cinci combine New Holland, din Belgia, cu leasing la 5 ani. Le-am plătit foarte, foarte greu, era inflaţia mare în acele vremuri. Norocul nostru a fost că aveam permanent de lucru, Insula Mare a Brăilei era aproape şi le foloseam permanent. Încet-încet, am luat terenuri în arendă şi aşa am ajuns la cele 3.500 de hectare pe care le avem acum în arendă.
În prezent, suntem în al treilea an cu ferma de berbecuţi, modernizată cu tehnologie spaniolă şi avem exporturi permanete. A fost greu, este greu, au fost şi sincope, am trecut prin perioade dificile, dar niciodată nu m-am gândit că aş putea renunţa la agricultură”, a spus Taşcu Caraman.
Taşcu Caraman, milionarul tulcean are doi copii, o fată de 34 ani, căsătorită, cu doi copii, psiholog la Constanţa şi un băiat, căsătorit şi el, de profesie jurist care lucrează atât la firma familiei cât şi la o casă de avocatură. Soţia, lucrează alături de Taşcu Caraman la firma deţinută de familie.
Citeşte şi Taşcu Caraman, fermier din Tulcea, a descoperit cea mai sigură cultură agricolă: “hedging-ul”
