Crescătorii de mangaliţa au pătruns în hipermarket: „Stăm lângă raft şi le spunem cumpărătorilor povestea porcului-somon”
agrointeligenta.ro -
Inginerul agronom Ioan Tătăran din localitatea Lăpuşel, judeţul Maramureş, crescător de porci din rasa Mangaliţa şi administrator al unei carmangerii a reuşit să obţină un contract pentru comercializarea produselor sale în două mari lanţuri de magazine, Cora şi Real.
Maramureşeanul spune însă că pentru a convinge cumpărătorii să cumpere cârnaţi şi jambon, trebuie să meargă aproape zilnic la magazin şi să spună fiecarei persoane care se opreşte la galantar, povestea „porcului-somon”.
„Specialităţile din carne de porc de Mangaliţa nu se vând aşa, cu una-cu două. Trebuie să merg zilnic la magazin şi să spun fiecăruia care se opreşte la raft, povestea porcului de Mangaliţa. Oamenii au uitat de această rasă de porc. Consumatorul trebuie să fie informat ce mănâncă, îi arătăm dacă e nevoie analize care atestă calităţile deosebite ale acestui sortiment de carne de porc”, povesteşte Ioan Tătăran.
Agronomul Ioan Tătăran, din satul Lăpuşel, este fermier certificat ecologic şi are 60 de porci din rasa Mangaliţa şi Bazna. Tot el este preşedintele Asociaţiei producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice din Maramureş şi recent a înfiinţat Asociaţia crescătorilor de porci Mangaliţa.
Scopul asociaţiei este de a putea valorifica mai uşor animalele şi de a avea capacitatea de negociere cu oficialităţile centrale, respectiv reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în vederea acordării de subvenţii pentru rasele autohtone (în special porcul de Mangaliţa).
Multe vitamine şi grăsimi nesaturate
Ce are însă special porcul de Mangaliţa, rasă aproape dispărută din România ultimelor trei decenii. Ei bine, pe lângă faptul că se creşte altfel şi arată puţin diferit de porcul obişnuit de crescătorie, marele atu al acestei rase este calitatea cărnii. Dacă ţăranii şi crescătorii români de animale au abandonat ani de zile această rasă, vecinii noştri unguri au intuit potenţialul pieţii cărnii pentru Mangaliţa şi apelează la programe europene pentru dezvoltarea afacerilor.
Specialităţi din cele mai diverse, salamuri, cârnaţi şi jambon produse în fermele din Ungaria au piaţă de desfacere garantată în zeci de ţări din întreaga lume. La fel procedează şi fermieri din Franţa, Italia, Austria şi Germania care scot bani buni din vânzarea specialităţilor din carne de porc de Mangaliţa. Pe pieţele externe un kilogram de jambon din carne de porc de Mangaliţa, preparat după metode specifice tradiţionale ajunge să se vândă în magazine cu preţuri cuprinse între 80-140 euro.
În ţară au mai rămas doar 30.000 de porci Mangaliţa
Porcul de Mangaliţa mai este denumit: porcul cu blană, porcul cu lână creaţă, porcul-somon sau uleiul de măsline cu patru picioare, porcul cu părul creţ etc. Carnea lor are mai multe vitamine şi un profil lipid deosebit pentru sănătate.
Porcul din rasa Mangaliţa este foarte rezistent la condiţii aspre de climă, foarte rezitent la boli şi stres şi deloc pretenţios la hrană şi adăpost. Porcul Mangaliţa are nasul cârn, părul creţ, blond sau roşcat, iar pe vremuri era crescut în toate gospodăriile din România pentru carnea sa gustoasă şi săracă în grăsimi.
În prezent, se estimează că în ţară mai există circa 30.000 de exemplare din rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat. În fermele din Maramureş, numărul porcilor din această rasă este estimat la 2.000 de exemplare. Numărul porcilor Mangaliţa din aceste ferme variază de la două exemplare la zeci (30-60 exemplare).
Se pregăteşte un manual pentru crescători
„De ceva vreme, am solicitat sprijinul cercetătorilor şi profesorilor universitari din Cluj şi Bucureşti pentru elaborarea tehnologiei de creştere a porcului de Mangaliţa. Porcul de Mangaliţa se creşte în sistem extensiv, e mai degrabă adaptat pentru fermele ţărăneşti, trebuie să pască, să mănânce resturi vegetale şi o cantatitate mare de buruieni. Vom elabora la final un fel de manual pentru fermieri pentru a veni în sprijinul celor care deja cresc porci din această rasă sau pentru cei care sunt interesaţi”, a declarat inginerul Ioan Tătăran.
Carnea porcului de Mangaliţa este bogată în grăsimi, însă are mai puţin colesterol decât porcul obişnuit. Are însă o carne foarte gustoasă, asemănătoare la gust cu mistreţul. I se mai spune şi porcul-somon pentru că are un conţinut mare de acizi graşi nesaturaţi, asemenea uleiului de măsline sau grăsimii de somon.
Un porc Mangaliţa de doi ani cântăreşte 140 kg şi are pe spate un strat gros de grăsime de 11-14 cm. El creşte în greutate până la vârsta de 4-5 ani. Are o prolificitate de 6-7 purcei, poate avea un spor mediu zilnic în greutate de 400 grame, iar procentul de carne este de 45%, ceea ce aparent dă impresia unei care cu multă grăsime. Însă, carnea acestei rase, de culoare mai închisă, este apreciată pentru aspectul său marmorat dat de grăsimea intramusculară, frăgezime şi suculenţă iar gustul, datorită nivelului redus de colesterol, aminteşte, mai degrabă, de carnea de mistreţ decât de cea a porcului din rasele europene.
Certificare prin analize la institutele de cercetare din domeniul alimentaţiei
Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş împreună cu Direcţia pentru Agricultură Maramureş au organizat în urmă cu o săptămână, la Baia Mare, un festival al crescătorilor de porci Mangaliţa. Pe lângă cei zece expozanţi, au mai fost prezenţi încă 60 de crescători maramureşeni de porci Mangaliţa. „Vedeta” expoziţiei a fost o scoafă din rasa Mangaliţa care cântărea peste 300 de kilograme la vârsta de patru ani şi jumătate.
„Pe durata celor trei zile ale festivalului, mii de vizitatori au degustat specialităţi şi mâncăruri locale din carne de porc de Mangaliţa. Am avut şi o secţiune de comunicări ştiinţifice unde au participat yeci de specialişti de la cele mai importante institute de cercetare din domeniul agricol şi alimentar din Cluj, Bucureşti, Târgu Mureş, Lovrin etc. Lumea începe să se intereseze din ce în ce mai mult de calităţile deosebite ale cărnii de porc aparţinând acestei rase.
Noi am trimis la analize carnea de porc de Mangaliţa, la laboratoarele de la Larex, Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) şi Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA). Rezultatele au fost spectaculoase pentru mulţi. În urma evaluării s-a stabilit că profilul lipidelor (lipidele sunt grăsimi importante pentru sănătate), acizi graşi nesaturaţi este de 65%, cantitate aproape identică descoperită şi în uleiul de masline, laptele de mamă, sâmburele de nucă sau grăsimea de somon”, a menţionat fermierul maramureşean.
De la târg la supermarket
Ioan Tătăran povesteşte că s-a apucat de creşterea porcilor de rasă mangaliţa din două motive: este agronom de meserie şi tatăl său a crescut o viaţă în bătătură astfel de porci. În prezent, reuşeşte să-ţi vândă produsele în târguri, dar şi în marile reţele de supermarket-uri. La raft, slănina se vinde cu 30 lei/ kg, cârnaţii cu 40 lei/ kg , iar jambonul cu 45 lei/ kg.
“În România încet-încet începe să se consume iarăşi carne de porc de Mangaliţa. Eu, dar şi alţi fermieri vindem specialităţi şi carne în magazine specializate şi restaurante din toată ţara. Avem un magazin la Bucureşti, megem la târguri periodice şi reuşim să vindem fără probleme. De asemenea, eu vând şi la câteva restaurante mari din Capitală. De curând am obţinut un contract foarte bun, vând specialităţi din carte de porc Mangaliţa şa Cora şi Real, la Cluj. Contractul este pe un an, dar e cu posibilitatea de prelungire. Mergem zilnic la magazine şi vindem produsele din carne după ce cumpărătorilor le spunem povestea porcului de Mangaliţa. După ce ne ascultă, aproape toţi se conving de calitatea cărnii şi cumpără”, a spuns Ioan Tătăran.
