DIMITRIE MUSCĂ, MIȘCARE-SURPRIZĂ. Rezultatul – O FERMĂ DE TIP NOU cum n-a văzut EUROPA!
agrointeligenta.ro -
Dimitrie Muscă face următorul pas, unul care se va concretiza prin crearea unei ferme de tip nou, o fermă-mutant cum n-a văzut Europa! Un brand în agricultura românească, Dimitrie Muscă e probabil cel mai ”expus mediatic” fermier român, încât am putea crede că n-a mai rămas nimic neaflat despre el. Însă-i doar un gând înșelător, fiindcă atunci când Muscă dă încă o lovitură, o dă cu stil. Cea mai importantă achiziție a experimentatului inginer agronom, este ”tinerețea”. Pe neobservate, lasă tot mai mult loc în afacerile sale fiului său – Călin, care, surpriză, nu are pregătire de specialitate în domeniu, ci e ”doar” inginer ”automatist și de informatică industrială”. Însă e unul ”specializat la locul de muncă”, așa cum se autodescrie. Pe când era copilandru, crăpatul de ziuă îl surprindea moțăind pe bancheta din spate a mașinii tatălui său, în timp ce aceasta avansa bălăngănindu-se greoi printre hârtoapele drumurilor de pământ.
Marginea satului Olari, județul Arad. Pe drumul plin de gropi se vede în depărtare un punctuleț care crește rapid. E albastru. Face curba nărăvaș pe un drum cu pietriș ce merge spre un șantier. Parchează undeva lângă hala enormă de beton încă în construcție. E un Subaru Impreza. Din ea coboară val-vârtej un tânăr bărbos în blugi, cu o vestă de fâș lucioasă și tunsoare de samurai. Se îndreaptă iute spre oamenii care toarnă beton, gesticulează, arată spre un excavator, cere refacerea cofragului și a arămăturii, apoi țup! dispare. Într-o clipită e în celălalt capăt al șantierului, lângă un muncitor care debitează cu flexul. Două minute mai târziu încearcă să găsească o soluție pentru balamalele unei porți de acces a animalelor în incintă. Vorbește de necesarul de țeavă și fitinguri în ”țoli” de parc-ar fi instalator. Apoi se pierde printre cutii de comandă și cabluri, mania lui. E Călin. Călin Muscă (37 ani).
Marginea satului Olari, județul Arad. Pe drumul plin de gropi se apropie în forță un cub negru de fier, ca un tanc. E un G Klasse- Mercedes. Se oprește lângă Subarul albastru. Din el coboară un domn grizonat, proapăt bărbierit, în blugi și sacou albastru și pantofi asortați la culoare. Se îndreaptă calm spre hală. Se apropie de un grup de lucrători. Își strâng mâna. I se explică ceva. Ascultă, arată cu degetul arătător într-o direcție și rostește câteva vorbe. Cei din jur se dispersează fiecare la treburile lui. Doi dintre ei pornesc în direcția arătată de omul în sacou. Intră în hală vorbind la telefon. Între timp îi sună și al doilea mobil. Străbate hala vorbind la ambele telefoane simultan. Se apropie de tânărul cu tunsoare se samurai. Își strâng mâna scurt și încep să discute pe ton jos, care la răstimpuri devine răspicat. Pare un duel de vorbe, fără învins, fără învingător.
Apoi se așterne liniștea. Cei doi pornesc spre o sală de comandă, plină de instalații, senzori și butoane. Cel bătrân îl ascultă pe tânăr, care-i explică de zor cum curg fluxuri de date prin fire și fluxuri de nutrienți prin conducte. Cu mâinile în buzunare și sprânceana ușor ridicată, omul cu părul alb îl ascultă relaxat. Omul din sacoul albastru e Dimitrie Muscă (67 ani).
La un moment dat, fiul său se apleacă să-și lege șiretul. Dimitrie Muscă ne spune râzând: ”Acum! Acum! L-ați prins în poză? Cum se înclină în fața lui taică-su?”. Fiul zâmbește spre noi scrâșnind din dinți, apoi râd amândoi.
Cum e să fii feciorul lui Dimitrie Muscă
Primele contacte ale lui Călin Muscă cu agricultura datează de dinainte de Revoluție, când era un țânc: ”Momentul ăsta mi-a rămas în minte. Prima data când am venit cu tata la lucru, veneam cu noaptea în cap, dormeam pe bancheta din spate a mașinii. M-au trezit gropile în care a intrat cu mașina, pe vremea în care încă era CAP. Altele nu pot să zic că mi-a rămas în minte, deoarece au fost interacțiunile zilnice”.
Dimitrie Muscă privește nostalgic în urmă spre acele momente, dar totodată cu mulțumirea dată de prezent: ”Știu că amândoi veneau cu mine, săracii, pentru că îi luam de dimineața în anumite conjuncturi și îi duceam și-I țineam toată ziua. Mâncau în câmp sau îi duceam la o cantina să mănânce și nu s-au speriat de agricultură. Fiică-mea n-a vrut sub nici o formă să urmeze agricultura. Este notar public”.
Flăcăul a crescut cu pasiunea informaticii și a calculatoarelor, însă la răstimpuri își mai chestiona tatăl referitor la munca din agricultură: ”Odată eram în mașină cu toată familia, cu soția, cu fiică-mea și cu el. Și fiu-miu mă întreabă: «Auzi tată, care e rata profitului în agricultură?». «La țară sau la tată-tu?» Atunci i-am explicat câteva lucruri și l-am văzut că a ciulit urechea”.
La absolvirea facultății tatăl, fără urmaș în meserie, i-a găsit loc printre cei 500 de angajați ai societăților pe care le manageriază, dându-i în responsabilitate să se ocupe cu ce învățase să facă în facultate: ”Primul lui loc de muncă a fost la abator, la mentenanța utilajelor. A terminat facultatea și trebuia să lucreze undeva. Nu puteam face concesii cu el, pentru că trebuia să iasă om serios. Dacă mă duceam să-l cocoloșesc nu ieșea ce-a ieșit. Știți filmul ”Așa s-a călit oțeul”? L-am trecut apoi și pe la fabrica de lapte și pe la complexul de porci, fiindcă nu te poți forma ca om dacă nu treci prin toate pozițiile”.
Sună ciudat să bați la ușa lui Dimitrie Muscă și să-i spui: ”Știi, se poate și mai bine”
Însă Muscă junior, Călin pe numele său mic, a început să meargă la serviciu ca să ”saboteze” metoda clasică prin care tatăl trudise să clădească în zeci de ani: ”Am început să cochetez cu zootehnia imediat ce-am terminat facultatea, când eram la Macea la abator ca și inginer electronist. Lucram mai mult pe partea de mașini cu comandă numerică care erau pe abator pe partea de revizie, service, mentenanță și dezvoltări ulterioare. Stând foarte mult de povești cu șeful de fermă de la Macea de la momentul respectiv, ocazional mai intram cu el în fermă și am început eu să văd cum s-ar putea să duci electronica în partea de zootehnie. După aceea am intrat într-o colaborare foarte bună cu firma Weda din Germania, care din punctul meu de vedere vine și îmi oferă un sistem suficient de flexibil, care îmi permite mie să intervin să îmi reglez parametrii în care vreau să funcționeze. Și atunci aici m-au cucerit ei, prin faptul că ei vin cu electronică aplicată, care mie practic mi-e foarte ușor s-o urmăresc și atunci mergem, zic eu, cu parametri foarte buni”.
Aplicarea ”electronicii în ferme”, jucăria preferată a lui Călin Muscă, e însă una extrem de costisitoare, dar o investiție ”cu cap”, căruia seniorul i-a văzut oportunitate și a sprijinit-o financiar: ”A alunecat repede în nebunia asta de a face agricultură, fiindcă e o nebunie să faci agricultura pe care o facem noi. Aici discutăm de matematică în agricultură, de știință exactă, de electronizare și de automatizare la maxim”.
În prezent Călin Muscă performează autonom de tatăl său: ”El a mers la început pe credibilitatea mea în totalitate. Acum și-a câștigat singur credibilitatea și își ia singur creditele ca să-și deruleze proiectele. Iar acolo unde a făcut propriile investiții, stăpânește lucrurile mai bine decât mine”, descrie evoluția fiului său, Dimitrie Muscă.
Debate-urile pe teme agricole ale juniorului cu seniorul reprezintă o oglindire a modului de a vedea lumea al fiecăruia, după cum recunoaște Călin Muscă: ”Într-o relație care e și business și familie apar și discuții mai conflictuale, aș putea să spun, pentru că e diferența de viziune. Adică eu cumva sar gardul un pic mai mult decât zona de confort. Și aici mai am o anumită rezistență din partea tatălui meu. Așa a fost, spre exemplu, când am pariat pe furajarea lichidă (la ferma de suine – n.r.), el fiind adeptul metodei clasice”. Dimitrie Muscă confirmă spusele fiului său: ”A avut dreptate cu furajarea lichidă. Din punct de vedere economic e mai rentabilă și ulterior am recunoscut că a avut dreptate. Însă eu sunt mai prudent și calculez de 10 ori și nu mă arunc. El o face pentru că știe că-l are în spate pe tată-tu. Eu n-am avut nimic în spate”.
Una din cele mai moderne ferme de porci din Europa
Hala în care pășim însoțiți de gazdele noastre este aproape gata. Probabil vom fi singurii ziariști care-I călcăm pragul, deoarece după populare, nici un străin din exterior n-o va mai putea face. Ferma de reproducție de la Olari a costat 3 milioane de euro și va reprezenta un etalon în materie de tehnologia creșterii porcinelor, fiind dotată cu o serie de ”gadgeturi”, unele unicat la nivel de România și rarisime în Europa. E o fermă pe care tatăl său ne-a catalogat-o la superlativ: ”E ca la NASA. Nu cred că este alta. E ultima tehnologie în domeniu. Cu anumite inovații, Călin i-a pus în încurcătură chiar și pe cei care au făcut aparatura, în anumite situații. Au stat pe gânduri când le-a cerut să facă anumite lucruri special pentru noi”.
Cea mai grea luptă pe care a avut-o ca să reușească implementarea proiectului a fost cea cu birocrația funcționărească: ”Este un proiect început în 2014 ca și depunere de proiect pentru finanțare, lucrul efectiv la șantier a început de-abia în toamna lui 2015, fiindcă este tot mai greu să obții autorizațiile de construire și avizele pe partea de construcții, cel puțin în zona de zootehnie, unde vorbim de investiții în extravilanul localităților. Ba, mai nou, avem o problemă în plus, fiindcă suntem și pe un regim de verificări mai complicat. Fiind județ de graniță ni s-a cerut inclusiv avizul din partea maghiară pentru investiții de acest gen”.
Ca pondere a cofinanțării proiectului, ferma de reproducție a beneficiat de sub 30% bani europeni nerambursabili, restul fiind acoperit de familia Muscă din credite, conform lui Călin Muscă: ”În momentul în care s-a depus proiectul s-a depus pe vechiul PNDR și atunci procentul maxim nerambursabil era de doar maxim 40% pentru societatea CAI Olari, dar nu mai mult de 800.000 de euro, deoarece era și acel plafon de maxim 2 milioane de euro eligibili pe proiect. Restul este din contribuție proprie”.
Inaugurarea fermei se va face în ultima jumătate a lunii mai: ”Ferma este gândită să lucreze pe ritm săptămânal. Prima populare se face în intervalul 15 mai-1 iunie cu 480 de scrofițe, după care mai vin încă 360 la o a doua livrare, undeva la începutul lunii iulie, ca să intrăm în flux după montă, însămânțare și gestație, tocmai pentru că noi lucrăm pe ritm săptămânal pentru că pe partea de abatorizare scopul nostru e să avem o constanță vizavi de livrările către abator și atunci, practic în această fermă avem toată partea de scroafe, plus maternitatea și zona de tineret, în așa fel încât din această fermă vor ieși săptămânal undeva la 450 de capete de tineret de 25 de kilograme, care se vor muta pe îngrășătorie, după care se păstrează proporția și merg la abator tot săptămânal”, explică Călin Muscă.
Mese ”all you can eat” pentru toți porcii din noua fermă
Hrana lichidă este soluția tehnică pentru care fiul lui Dimitrie Muscă a optat în ferma sa de reproducție de la Olari: ”În primul rând se știe că sunt un fan al furajării lichide și am mers și aici pe furajarea lichidă. Am senzori pe fiecare troacă, măsor cantitatea, inclusiv timpul în care un animal consumă tainul pe care-l primește. În funcție de timpul în care-l consumă, sistemul reglează automat următorul tain. I-l mai mărește sau i-l mai micșorează. Am foarte mulți parametri cu care mă pot juca, tocmai ținând cont de nevoile fiecărui animal în parte și nu de o dată statistică, că o scroafă în lactație trebuie să mănânce 7 kilograme. Aici mă duc cu 7, chiar 8 furajări pe zi și atunci din aceste mici reglaje, pot să ajut animalele. Sunt animale care preferă să mănânce mai mult dimineața, altele după-masa sau către seară. Sistemul ține cont de nevoile fiecărui animal în parte, pentru că avem senzorii pe fiecare troacă și atunci calculatorul primește feedback de la fiecare animal și știe să gestioneze toată partea de furajare printr-o valvă proprie de control pentru fiecare troacă”.
Călin Muscă a implementat în ferma sa și o inovație unică la nivel de țară, în materie de furajare a purcelușilor: ”Este primul sistem de acest tip din România. E sistemul de furajare suplimentară a purceilor. Se numește Nutrix, care le permite purceilor ca pe lângă ce mănâncă de la scroafă, să primească un surplus de hrană. E vorba de un lapte praf sub formă de furaj lichid, care vine după același principiu ca la scroafe, însă în niște troace foarte mici, dat fiind că vine în cantități extrem de mici, în furajare repetată cât mai des. În această fermă sunt mai multe sisteme pentru fiecare categorie. Scroafele sunt furajate de un sistem pe partea de gestație și maternitate, purceii pe maternitate sunt furajați de un alt calculator și pe partea de tineret e un al treilea sistem, astfel încât să pot fi suficient de flexibil să reglez parametrii în modul pe care îl consider eu oportun pentru fiecare categorie de animale în parte”.
Impactul upgrade-urilor în materie de hrănire e net semnificativ, în special vara, în opinia lui Călin Muscă: ”E greu de spus fiindcă nu am un reper față de care să mă pot raporta. Din punctul meu de vedere, avantajul principal al furajării lichide îmi crește capacitatea de alăptare a scroafei, în sensul că în general problemele cele mai mari le avem pe partea de reproducție în timpul verii, din cauza căldurii, când scroafele nu mai vor să mănânce atât de mult. Însă mergând pe furajarea lichidă, ele consumă mult mai mult furaj și în timpul verii, chiar dacă este cald”.
În bucătăria furajeră totul este automat, controlat de senzori: ”Pentru porc, din punctul meu de vedere, e importantă și casa și masa. Bunăstarea pe partea de casă e ceea ce înseamnă temperatură, umiditate, viteza aerului, spațiu suficient în care să se miște fără să fie aglomerat. Bunăstarea pe partea de masă înseamnă că tu îi dai animalului o hrană foarte bine echilibrată, și dacă-i dai toți nutrienții, asta înseamnă un corp sănătos. Dacă mergi și modifici hrana și îi dai doar un anumit tip de nutrienți și are o sincopă pe un alt nutrient, normal că animalul respectiv suferă. Că el manifestă vizibil sau nu această suferință e altă problemă. De aceea, bucătăria furajeră e inima fermei, în sensul că de aici se furajează toată ferma. Tot ce înseamnă calculator și partea de tablouri de comandă se află într-o încăpere diferențiată de restul bucătăriei furajere. Avem inclusiv lămpi cu ultraviolet în interiorul tancurilor ca să nu existe dezvoltare de germeni. Vorbim de un control foarte strict a ceea ce băgăm în animal. Ceea ce producem noi sunt niște porci în primul rând foarte sănătoși. Dacă porcului îi lipsește ceva, atunci i se produce un dezechilibru metabolic. În momentul în care vii cu porumb, cu șrot de soia, cu șrot de floarea soarelui și faci echilibrări la modul foarte fin cu vitamine și minerale în hrana lor, acest lucru se vede în timpii de îngrășare și răspuns al animalului”.
Purcelușii de la ferma de reproducție de la Olari, spre deosebire de adulți, se vor bucura de un tratament preferențial, dat fiind că vor avea un meniu cu 3 rețete diferite, dar care pot da naștere la mult mai multe combinații: ”La furajarea lichidă este foarte important să nu rămână furaj neconsumat. Totul este uscat și se pregătește doar înainte de a furaja. Primesc hrană doar troacele care nu mai au mâncare în troacă. Computerul verifică tot timpul unde nu este mâncare și calculează doar pentru troacele care sunt goale, câtă mâncare trebuie să pregătească. La sistemul de furajare al sugarilor, există trei variante de rețetă cu care pot fi furajați și din ele pot face diverse amestecuri, de exemplu să mă duc cu 50% dintr-o rețetă și 50% din alta, sau orice altă combinație.
Din panoul de comandă se reglează toți parametrii sistemului, astfel încât el își dozează singur ingredientele, ceea ce îmi permite să jonglez foarte mult cu procentele cu care vin din fiecare rețetă cu care furajez”.
Tehnologie de vârf pentru porcii din ferma lui Muscă-fiul
În ferma de suine, climatizarea performantă și realizarea unei termoizolații eficiente a halelor a fost una din prioritățile investiționale ale lui Călin Muscă: ”Toată hala este climatizată. Avem o izolație temică de 100 mm la pereții exterior, sistemul de ventilație este astfel gândit încât să-mi asigure un maxim de 400 mc/scroafă/oră. La maternitate e zona cel mai complicat de gestionat din punct de vedere al climatizării, pentru că optimul pentru scroafe este undeva la 18°C, ca medie între 16-20°C, pe când purcelul ar vrea în prima săptămână, chiar 32°C, după care îi scazi temperatura, până faci înțărcarea la 4 săptămâni, până la 26-28°C”.
Metoda tehnică prin de control al temperaturii în fermă este una mixtă: ”Avem ventilația prin tavan. Practic tot aerul intră în podul halei. De acolo este absorbit printr-un sistem de depresiune prin tavanul perforat, ceea ce îmi duce aer în compartiment fără să-mi creeze curenți de aer, care nu sunt benefici pentru animal. În plus pe timpul verii avem o serie de trape care permit un volum suplimentar de aer ca și admisie, iar pentru partea de încălzire, avem perimetral în partea de sus a pereților niște panouri încălzite și în momentul în care trece pe lângă ele curentul descendent de aer care vine din pod, în momentul acela valul de aer se încălzește, realizându-se o difuzie uniformă a acestuia. În plus, purceii au pătuțuri calde, încălzite cu apă. Au o pompă suplimentară care gestionează fiecare compartiment în parte, de unde reglezi temperatura apei din pătuț și capacele de plastic care au rolul de a proteja ca și microclimat, în sensul că sub capac, se păstrează temperatura mai bine și purcelușii care au nevoie de căldură se pot refugia acolo. Și suplimentar se pun și lămpile cu infraroșu, dar din experiență, astea le folosim maxim 2-3 zile după fătare. Compartimentele de tineret cu pătuțuri calde suplimentare și capac de protecție, nu prea sunt uzuale în țară la noi sau nici afară. Aici vorbim de o fermă care, din punctul meu de vedere, stă foarte ușor față-n față cu orice fermă din vestul Europei”, consideră Călin Muscă.
Metode inteligente de reducere a mortalității
”Prima protecție pentru purcei este că scroafa nu se poate mișca decât îi permite boxa. Boxa este prevăzută cu două bare al căror rol functional e de protecție a purceilor spre a nu fi striviți. Atunci când scroafa se ridică de jos, cele două bare nu opun rezistență, astfel încât scroafa se ridică foarte ușor, dar în momentul în care scroafa intenționează să se așeze, barele laterale stau foarte aproape de corpul scroafei, astfel încât ea nu se poate arunca într-o parte și trebuie să-și caute poziția prin care să se așeze, dându-le suficient timp purceilor de sub ea să plece”.
După ce se face monta în cuștile de gestație individuală, la 28 de zile se face testul de ecograf și în urma diagnosticului de gestație se formează grupele de scroafe, cunoscute ca ”gestația comună”. În cadrul gestației comune, scroafele sunt împărțite în grupe de 40, fiecare cu cușca ei, dar și cu posibilitatea de a ieși când vrea din cușcă să se miște în spațiul comun și de a se reîntoarce în cușcă în caz de pericol. Este o investiție în bunăstarea animalelor, dar care are și efecte economice pozitive. De obicei, din 40 de scroafe gestante, cam 3-4 avortează și doar 36 duc sarcina la final: ” Pe partea de gestație am mers pe cuști cu autocaptură, controlate tot de calculator. Se deschid/închid tot la momentul furajării și în rest se lasă animalele libere, tot pentru a veni mai aproape de animal în privința bunăstării, lăsându-l să se miște cât se poate de mult. Animalele pot să se miște liber pe toată aleea, care e spațiu comun, dar în același timp, în momentul în care apar semne de agresivitate între grupurile de scroafe, fiecare se poate ascunde și proteja în aceste cuști. Ele sunt o investiție costisitoare, dar care își întoarce banii în timp, pentru că eliminând aceste bătăi, scade foarte mult incidența avorturilor, care înseamnă alți bani”.
Definiția agriculturii dată de ”Muscă-tatăl” și definiția agriculturii în viziunea lui ”Muscă-fiul”
Pentru Dimitrie Muscă ”agricultura e o afacere și o dragoste clară, care mă responsabilizează foarte mult și care are încă foarte multe necunoscute și e ramura economiei care l-a scăpat pe Ceaușescu de datorii”. Pentru Călin Muscă ”agricultura e în primul rând o responsabilitate extrem de mare în a hrăni lumea. Când spun responsabilitate mă refer la faptul că trebuie să fim foarte atenți cum facem produsele, indiferent că vorbim de vegetal sau de zootehnic, ce anume punem în ele, pentru că până la urmă ce producem ajunge să fie consumat de către oameni”.
Vierul se va fuduli pe ”catwalk”, purceii vor avea ”moașe” și scroafele gravide vor fi ”duse la ecograf”
Fiul lui Dimitrie Muscă aplică un cumul de tehnologii și tehnici pentru a crește numărul de purcei fătați: ”Pe maternitate eu sunt adeptul lucratului cu mamoși, adică să fie asistate fătările. Asta înseamnă cam 3 schimburi de supervizori de fătare, care asistă scroafele în timpul fătării și în același timp fac și o curățare în prima fază, imediat după naștere, a purcelului cu un praf pe bază de argilă, care are rolul de a usca foarte repede pielea, în așa fel încât el să nu mai piardă căldură către mediul exterior”. Mamoșii din punctul de vedere al lui Călin Muscă cresc rata de supraviețuire: ”Dacă în sectorul industriei porcului se spune că o pierdere de 10% pe maternitate este în limite acceptabile, la cealaltă fermă pe care o administrez la Iratoș, eu sunt la 5%, dar pentru a ajunge la această cifră e un cumul de factori. În zootehnie e foarte greu să spui că 1+1 fac doi. Poate să-ți dea de la 0,1 până la 5, pentru că această concurență de factori lucrează simbiotic, adică omul asistă purceii, dar e vorba și de management și de modul cum furajezi scroafa, de modul în care furajezi purceii și nu poți ști care e ponderea fiecăruia”.
Tânărul fermier încearcă să influențeze cifrele în favoarea sa, inclusiv prin exploatarea spiritului romantic al scroafelor: ”În momentul în care fac însămânțarea scroafelor, dacă am vierul în fața lor și ele iau contact vizual cu el, chiar dacă sunt despărțite fizic prin acest grilaj, s-a demonstrat în timp că obțin în plus un 0,5 purcei în plus pe an. Prin simplul fapt că au vierul în față în momentul în care se face însămânțarea. Asta deoarece corpul scroafei este stimulat din punct de vedere vizual și al feromonilor de masculul aflat în fața ei. În momentul acela ovulația e mai puternică. Este un catwalk pentru vieri. Scroafele stau cu fața la troacă și văd vierul și în timpul acesta, partea de montă se face de pe aleea din spate”.
Inclusiv iluminatul este atent controlat în ferma de reproducție pe care Călin Muscă o va inaugura în luna mai la Olari: ”Cu lumina mă duc mult peste bunăstare. Din acest motiv sunt puse lămpile pe zona de furajare a lor. Bunăstarea îți cere 50 de lucși la nivelul ochilor scroafei, iar eu mă duc pe zona de gestație individuală la 200 de lucși, fiindcă am observat că aportul suplimentar de lumină stimulează la rându-i scroafele și mai obțin încă 0,5 purcei în plus. Scroafa, dacă ne uităm arhaic, așa cum s-a format ca animal în decursul miilor de ani, încearcă să rămână gestantă pe timpul verii fiindcă îi e mai ușor să întrețină purceii în timpul verii, decât toamna sau iarna. Prin faptul că eu vin cu lumină mai multă o fentez spunându-i: «e vară, poți să faci cât de mulți purcei vrei», ceea ce se traduce printr-o creștere a ovulației și un număr mai mare de purcei fătați. Acești 0,X% generați se adună și în felul ăsta discutăm de o creștere a eficienței”.
Călin Muscă finalizează o ultramodernă fermă de vaci
În aceste zile Călin Muscă finalizează la Olari o fermă de vaci formată din două adăposturi de 200 de capete fiecare. Animalele deja încep să sosească din Franța.
Investiția are valoarea de 1,7 milioane euro din fonduri UE: ”Aici am beneficiat de un sprijin mult mai consistent, pentru că am avut și partea de tânăr fermier și zonă și procentul a fost de 90%”. În cadrul aceleiași incinte de la Olari Călin Muscă mai deține niște adăposturi de vaci. Acolo primele vițele, 300 la număr, i-au fost aduse în urmă cu 2 ani. Acum au ajuns la 460 cu tot cu viței, iar începând din toamna acestui an va începe să livreze către abatoare, în timp ce ferma nouă de-abia peste 2 ani: ”Chiar dacă încep să populez adăposturile acum, de-abia peste 2 ani voi intra pe producție. În final vor fi 500 de vaci de reproducție pe cele două ferme și de-aici o să iau în calcul un minim de 450 de capete pe an la abator, sau mai am opțiunea ca o parte din aceste animale să le vând ca și genetică, pentru că ce am adus din Franța are e o valoare genetică ridicată și vițele pot să le dau mai departe ca și animale de reproducție și să dau la abator doar tăurașii”.
Rasa pe care a pariat fiul lui Dimitrie Muscă este Charolaise: ”Am mers pe Charolaise prin prisma faptului că având abatorizare proprie, scopul nostru este să avem o carne de calitate, dar ne trebuie și masă. Dacă comparăm Charolaise cu Angus, Angus da, are o publicitate mult mai bună, doar că are o carcasă mult mai mică, ori eu am nevoie de o cantitate mult mai mare de carne și atunci ca să obțin aceeași cantitate de carne pe an pe care mi-o dă Charolaise, îmi trebuia un număr mai mare de animale Angus. În plus, Angus-ul se pretează foarte bine la regim de stabulație pe pășune, fiindcă asimilează foarte bine furajul, doar că în zona noastră valoarea pășunilor este foarte slabă. Din acest motiv am și mers pe varianta de adăposturi închise, în care vacile nu ies la pășune”.
Investițiile curg pe mai departe, așa că lângă ferma de reproducție porcină și pe ferma de vaci de carne ce stau să fie inaugurate, Călin Muscă a început deja să mute pământul pentru a face loc fundațiilor unui nou complex de porcine, cu capacitatea de 10.000 de capete, pe care-l va finaliza până la iarnă. Proiectul depășește 3 milioane de euro și e cofinanțat din fonduri UE. În plus, cel mai probabil în 2018, familia Muscă va finaliza lângă Iratoș construcția unui abator de 5,5 milioane de euro, pe care Dimitrie Muscă îl dorește etalon pentru toate țările vecine: ”Facem un abator mai modern decât la Smithfield, doar că mai mic, că n-avem capacitatea Smithfield-ului”.
”Muscă în cifre”
Dacă ar fi să ”evaluăm” în cifre afacerile administrate de familia Muscă prin CAI Curtici și CAI Olari, , aceștia au 500 de angajați, lucrează aproximativ 7.600 ha de teren unde în mod constant Dimitrie Muscă obține producții excelente: 8.000 kg/ha la grâu (pe suprafețele necalamitate), 11.500 kg/ha la porumb, 5.000 kg/ha la rapiță, 4.000 kg/ha la soia în 2016. Totodată controlează două complexuri de porcine cu capacitatea de 35.000 de capete și 63.000 de porci abatorizați anual, o ferma de vaci unde anul acesta va ajunge la 850 de vaci de lapte Holstein Friză cu producție medie de 30 litri/zi și 500 de vaci de carne Charolaise, precum și o fermă de 750 de vaci de carne rasa Charolaise la Olari. Dimitrie Muscă operează și fabrici de procesare de a laptelui (9.000 litri lapte procesați/zi), a cărnii (unde intră 210 porci/zi și 700 bovine pe an) și pâinii. În toamnă a inaugurat și o moară de grâu unde produce făină tip 000 pentru comerț. Totodată exploatează și o rețea de 36 magazine întinsă pe 3 județe, unde-și desface producția proprie.
