NOILE TEHNICI DE AMELIORARE A PLANTELOR. Cum va schimba cercetarea viitorul fermelor românești?
agrointeligenta.ro -
Un eveniment de importanță majoră pentru viitorul agriculturii românești s-a desfășurat săptămâna trecută, miercuri, 31 mai, la București. Simpozionul Internațional ”Alternative inovatoare la ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente” a fost reuniunea celor mai importanți academicieni, cercetători, fermieri, dar și a companiilor care asigură o mare parte din genetica folosită în fermele din România.
Simpozionul a fost organizat de Academia Română în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice, Alianța Industriei Semințelor din România și Agrobiotechrom.
Acad. Cristian Hera, Academia Română: România a fost printre cele mai mari state cultivatoare de soia modificată genetic până în 2007, când a devenit membră UE
Cuvântul de deschidere i-a aparținut academicianului Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române. Inginer agrochimist, doctor în agronomie, doctor docent în ştiinţe, acesta a subliniat că evenimentul este unul care continuă un șir de dezbateri pe tema biotehnologiilor, dezbateri care au avut mereu drept scop final găsirea de soluții pentru valorificarea descoperirilor științifice.
”Nu este prima dată când se organizează o asemenea conferință, iar rolul acestor conferințe au fost organizate de aceeași asociație (Agrobiotehrom – n.r.) și la multe dintre ele, am adus cu mine rezoluții (…), motiv pentru care îmi doresc din toată inima ca prin prezența distinșilor participanți din afara României și a românilor să găsim din nou o cale, o soluție, pentru valorificarea celui mai mare progres științific al secolului XX, realizarea unor organisme modificate genetic. Spun fără rezervă acest lucru pentru că eu cred că aceste culturi sunt cea mai mare realizare științifică din științele biologice cu utilitate în agricultură! (…) Aș vrea să amintesc că pe piața agricolă au pornit în 1996 (este vorba despre soia modificată genetic – n.r.), când se cultivau numai 800.000 de hectare de soia modificată genetic, ajungându-se astăzi la o suprafață de peste 200 de milioane de hectare la nivel mondial. Prima țară care a cultivat a fost țara unde au fost create – SUA, dar acestea s-au extins puternic în Brazilia, Argentina și multe alte state. Acum doi ani, am participat la Congresul Mondial pentru Îngrășăminte la Rio de Janeiro în Brazilia, am avut onoarea să deschid congresul și am menționat că Brazilia este binecuvântată de Cel de Sus, dar aplică și o politică socială și economică specifică pentru populația sa. De ce economică? Pentru că Brazilia cultivă aproape 30 de milioane de hectare de soia modificată genetic care lasă în sol un milion și jumătate de mii de tone de azot prin fixare biologică, un dar al Celui de Sus. Noi în România am fost o țară mare cultivatoare de soia, printre cele mai mari din UE, până în 2007 când am devenit stat membru al UE. Suprafețele din 1 ianuarie 2007 s-au redus substanțial, ajungând acum la 50 – 60-70 de mii de hectare de soia – nemodificate genetic, însă importăm cantități uriașe de șrot de soia modificat genetic. România are condiții foarte bune pentru cultura de soia modificată genetic”, a spus vicepreședintele Academiei Române.
Acad. Gheorghe Sin, ASAS: Atât Academia Română, cât și ASAS și-au exprimat public opinia în legătură cu utilizarea OMG în sens pozitiv
Despre paradoxul de a nu cultiva, dar de a consuma plante modificate genetic sau produse care au la bază aceste culturi a vorbit academicianul Gheorghe Sin, președintele ASAS.
”Ca orice element nou, trezește teamă și adversitate care este promovată în unele mass-media care susțin că aceste organisme modificate genetice ar putea să fie dăunătoare, să aibă consecințe dăunătoare asupra omului. Atât Academia Română, cât și ASAS și-au exprimat public opinia în legătură cu utilizarea OMG în sens pozitiv, în sensul pe care și-l doresc și agricultorii din România, de a putea fi produse aceste plante și la noi. Din ignoranță, din prostie, dar mai ales din anumite interese, a fost generat un paradox – consumăm zi de zi produse de la plante modificate genetic dar nu avem voie să le cultivăm. Acest paradox a contribuit la alegerea acestei tematici și a cercetărilor menite să atingă același țel prin metode alternative care să nu mai beneficieze de această apreciere pe care noi o considerăm lipsită de baze științifică”, a vorbit președintele ASAS.
Prof. Doru Pamfil, USAMV Cluj: Sper ca noile tehnici de ameliorare să aibă alt traseu decât vechile tehnologii
Prof. Doru Pamfil, de la USAMV Cluj și președinte al Comisie de Biotehnologii a ASAS, a moderat dezbaterea despre noile metode de ameliorare a plantelor, arătând că prezentările aduc noutăți absolute, descoperiri științifice care nu sunt încă în programa de studiu pe care o predă studenților. Totodată, profesorul de la Cluj s-a arătat încrezător că metodele inovatoare de ameliorare a plantelor vor fi bine primite de publicul larg, ele reușind să înlocuiască cu succes vechile metode de modificare genetică.
”De-a lungul vremii s-au dezbătut noile metode de ameliorare a plantelor pe care noi astăzi le numim clasice, convenționale. Tot aici s-a discutat mult despre noile metode de ameliorare prin transgeneză și am dezbătut – uneori foarte vocal, despre plantele modificate genetic. Se pare că aceste tehnologii de ameliorare rămân la categoria în trecut. Pe de o parte pentru că mulți am trebuit să abandonăm cercetările care n-au mai fost finanțate prin legislația UE, dar mai ales pentru că ele au fost înlocuite cu noi metode de ameliorare. (…) Începem să discutăm despre metode de ameliorare într-un context nou și în agricultură – vorbim despre agricultură de precizie, agricultură climatic inteligentă, despre agricultură digitală. Sunt noțiuni noi pe care trebuie să le explicăm, să le înțelegem, să ne pregătim pentru transformările care urmează și care ne vor afecta pe toți. În fantezia noastră, începem să discutăm și despre realizarea unor vise precum biologia sintetică și noile plante în această ameliorare digitală. Toate aceste construcții pentru agricultura viitorului au încorporate noile tehnologii de ameliorare a plantelor, cu diferențele față de ameliorarea practicată până acum și cu perspectivele de a obține noi genotipuri de plante. Am dori să educăm și să pregătim din timp utilizatorii noilor plante și tehnologii, precum și pe viitorii consumatori ai plantelor ameliorate, precum și produsele rezultate pentru a nu avea același parcurs trist al tehnologiilor modificate genetic. Tehnologia progresează și în agricultură, chiar mai repede decât puterea noastră de cunoaștere. Dacă în evoluția metodelor convenționale de ameliorare (…) a trecut destul timp pentru a ne obișnui cu metodele, apariția cu inserție de ADN (…) a produs multă rumoare fiind foarte nouă în Europa. Părerea mea personală este că această denumire nefericită de organisme modificate genetic a fost în bună parte și cheia discuțiilor care au urmat. Comercializate ca plante biotehnologice, spre exemplu, cred că soarta tehnologiei era alta dacă nu era introdusă sintagma ”modificat genetic”, chiar dacă aceasta este realitatea, dar să nu uităm că și prin ameliorarea clasică modificăm genetic. Mă întreb de ce modificările genetice din lumea farmaceutică nu au trezit niciodată comentarii. Produsul final ajunge să fie consumat exact în același mod. Noile tehnici de ameliorare sper că vor avea alt traseu”, și-a exprimat părere profesorul Doru Pamfil.
Vocea fermierilor a fost reprezentată în cadrul simpozionului de către președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru. Agricultorul din Chiselet, județul Călărași, a luat cuvântul pentru a sublinia încă o dată poziția agricultorilor care doresc reintroducerea în cultură a biotehnologiilor.
Emil Dumitru, Pro Agro: România pierde anual 1,5 miliarde de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic
”Dacă tot e la modă să discutăm de Europa cu două viteze, eu cred că UE va rămâne într-o singură viteză, iar deficitul de competitivitate între UE și statele terțe va crește foarte mult. Nu cred însă că ne putem permite astăzi să vorbim și să nu luăm în considerare ce se întâmplă în SUA, în Brazilia, în Argentina, dacă vrem să fim competitivi. (…) Eu cred că înainte de a discuta de politici agricole trebuie să vedem care este balanța comercială pe utilizarea șrotului de soia. România, îndrăznesc să spun, pierde anual 1,5 miliarde de euro doar din faptul că niște politicieni, fără a ține cont de date științifice, au decis să elaboreze un act normativ cu rang de directivă care ne explică nouă cum nu putem utiliza biotehnologiile și eu cred că toată lumea a mâncat astăzi, iar carnea de pui, carnea de porc sunt obținute cu șrot de soia modificată genetică. Nu s-a întâmplat nimic rău în urma acestui consum”, a declarat Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.
Reprezentantul MADR despre OMG: ”Subiect abordat, analizat, nedefinitivat. Mulțumesc.”
Foarte așteptată a fost poziția Ministerului Agriculturii pe marginea noilor descoperiri științifice, însă mesajul exprimat de subsecretarul de stat Maricel Dima a fost unul lipsit de conținut. ”La nivel mondial, situația este alta decât la nivel european. S-ar părea că pe acest domeniu se merge cu două viteze. Tehnicianul din mine spune altceva, poziția pe care o am în acest moment este sensibilă, însă nu mă pot manifesta pe deplin. Am remarcat și mi-am notat o ideea că anti-ONG-iștii sunt o industrie a protestatarilor și, din păcate, prin necunoaștere, prin vânzarea unor termeni care prind către larga mulțime, face ca acest lucru să vândă ușor. Am fost primăvara aceasta la Bruxelles la o manifestare la care, înainte de eveniment, 10-15 persoane s-au tăvălit pe jos și toate televiziunile au transmis. Noi, oamenii care studiază, muncesc, demonstrează sunt cuminți, ordonați, dar cuvântul este pierdere”, a spus, rezervat subsecretarul de stat din MADR.
Imediat după ce și-a încheiat discursul, reprezentantul Guvernului a primit o întrebare din partea dr. ing. Lucian Buzdugan de la Agricost Insula Mare a Brăilei, societate care exploatează 57.000 de hectare, reprezentând cea mai mare exploatație vegetală din UE.
”Vreau să știu ca fermier ca om pe care dânsul îl reprezintă, care este poziția ministerului față de organismele modificate genetic. Eu am înțeles că e cam…așa. Eu cred și va trebui să clarificăm acest lucru pentru că urmează etapa cealaltă, de după 2020 încolo, când trebuie să ne clarificăm dacă cerem la Bruxelles cu toată tăria dreptul de a se cultiva acest plante. Eu nu le mai zic modificate, nu le mai zic organisme, le zic ameliorate și păstrez doar cuvântul genetic”, l-a chestionat ing. Buzdugan pe subsecretarul de stat de la Ministerul Agriculturii. Acesta din urmă a oferit un răspuns la care audiența a râs amar. Astfel, referitor la poziția pe care MADR o are despre plantele modificate genetic, acesta a fost scurt și a spus doar: ”Subiect abordat, analizat, nedefinitivat. Mulțumesc.”
În cadrul Simpozionului Internațional ”Alternative inovatoare la ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente” au fost susținute următoarele prezentări:
Importanța inovației în ameliorarea plantelor pentru sectorul de semințe al UE – Petra Jorasch, Asociația Europeană a Semințelor (ESA)
Noi tehnici de ameliorare a plantelor – inovații pentru o creștere durabilă și responsabilă – Dr. Slawomir Sowa, Director al Laboratorului Național de Referință pentru Controlul OMG, Institutul de Ameliorare și Aclimatizare a Plantelor din Polonia
Cum vor fi reglementate plantele ameliorate prin editarea genomului – Prof. Joachim Schiemann, Julius Kuhn-Institut (JKI) Centrul Federal de Cercetare pentru Plante de Câmp, din Germania
Reglementarea și evaluarea riscurilor pentru biotehnologiile verzi. Editarea precisă a genomului și agricultura de precizie – Dr. Agnes Ricroch, Secretar al Secției pentru Științele Vieții a Academiei Agricole Franceze
Înregistrarea integrală a Simpozinului (cu toate prezentările traduse în limba română) o puteți urmări în video-ul de mai jos:
