TESTUL SCUTURĂRII în ferma lui OVIDIU SITEAVU: Diferența la cântar dintre RAPIȚA DEKALB ȘI HIBRIDUL-MARTOR!
agrointeligenta.ro -
În ferma lui Ovidiu Siteavu din județul Teleorman, fiecare an aduce o nouă performanță la cultura de rapiță. Pare să fie preferata agricultorului din noua generație, un pasionat de tehnologia de cultură în toate formele sale, dar cu predilecție pentru găsirea celui mai bun randament pentru oleaginoasa aducătoare de profit.
Dacă anul trecut, Ovidiu Siteavu a reușit să treacă de pragul unei producții de 6,5 tone de rapiță la hectar, anul acesta pariul a fost altul. A testat, pe aceeași solă, doi hibrizi diferiți – ambii Clearfield, dar unul de la Dekalb cu toleranță la scuturare și un al doilea din piață, fără această calitate. În contextul unui an dificil, cu ploi torențiale, vânt puternic și cădere de grindină, testul scuturării s-a dovedit unul edificator pentru genetica de vârf.
Citiți și:
Hribrizii de rapiță DEKALB au trecut pragul de 6,5 tone/ha în ferma lui Ovidiu Siteavu din Teleorman
În localitatea Florica, județul Teleorman, la societatea Arasol pe care o administrează, Ovidiu Siteavu a însămânțat în acest an 980 de hectare de teren agricol, declarând că 30% din suprafață o dedică rapiței. S-a declarat mulțumit mai ales de producția obținută cu hibridul DK Impression CL de la Dekalb pe care l-a supus la un test comparativ în condițiile unui fenomen tot mai frecvent și mai agresiv în agricultura românescă: grindina venită ”la pachet” cu ploaia torențială.
Pe sola pe care a făcut experimentul cu cei doi hibrizi, fermierul a avut grâul ca și cultură premergătoare și a nu a arat. De altfel, Siteavu face parte din noua generație de fermieri care dețin suprafețe de peste 500 de hectare și care nu mai bagă plugul, ci preferă scarificarea solului la adâncimea de 20 de centimetri.
”După această lucrare am trecut cu combinatorul cu tăvălugi pentru a mărunți resturile vegetale și pentru a pregăti patul germinativ. Acord o atenție deosebită acestei lucrări mai ales că solul trebuie să fie bine mărunțit pentru sămânța mică a rapiței”, ne-a declarat fermierul din Teleorman.
La ambii hibrizi, densitate la semănatul rapiței a fost de 350.000 de boabe germinabile pe hectar, iar distanța dintre rânduri a fost de 25 de centimetri. Ambele semințe au fost puse în pământ cu tratament efectuat de către producător. La erbicidarea din toamnă s-au folosit produsele Pantera 40 EC de la și Cleranda de la BASF, iar insecticidele pe care s-a mers au fost Vantex și Faster de la Alcedo, toate produsele făcându-și efectul pe măsura așteptărilor fermierului.
Testul suprem pentru rapiță a venit la începutul lunii iulie, când partea de sud a țării a fost măturată de ploi torențiale și de căderi de grindină. La acel moment, mulți fermieri din Giurgiu și Călărași ne raportau pierderi însemnate. La ferma lui Ovidiu Siteavu din Teleorman, acele zile cu vreme rea au adus 130 de litri de apă de ploaie și reprize de căderi de gheață care au afectat culturi. S-a dovedit însă că nu toată rapița a avut pierderi egale pentru că hibrizii Dekalb cu toleranță la scuturare au reușit să-ți păstreze silicvele.
”Din ce evaluare am făcut imediat după, se vedea că diferența de producție va fi de minim 30% între genetica Dekalb și alți hibrizi pe care îi avem în fermă. Este și motivul pentru care mizez pe hibrizii de rapiță Dekalb pentru că sunt stabili și au această rezistență în fața condițiilor meteo nefavorabile. Dacă este să fac o medie la ce am recoltat până acum, diferența dintre rapița Dekalb și alți hibrizi, după ploile acelea și grindină, aș spune că vorbim despre o tonă, o tonă și jumătate la hectar”, a declarat Ovidiu Siteavu, care ne-a spus că gradul de desfacere a silicvelor la rapița Dekalb a fost de sub 5%.
Împreună cu reprezentanți Dekalb – Daniel Stanciu, directorul de marketing Monsanto, Fabian Bădescu, Coordonator Marketing, Cătălina Lupu, Responsabil Vânzări Teleorman și Alexandru Dumitrescu de la departamentul Tehnic al companiei Monsanto, Agrointeligența – www.agrointel.ro a asistat la proba cântarului. Au fost recoltate suprafețe egale din aceeași solă – deci cu tehnologii identice de cultură, cu hibridul DK Impression CL și cu un al doilea hibrid comercial care nu are toleranță la scuturare.
Rezultatele au vorbit de la sine, iar diferența de producție a fost de 42% în favoarea geneticii Dekalb.
”Procentual, discutăm despre o diferență de 42% la producția pe hectar. Am făcut calcule și vorbim despre 476 la varianta cu Dekalb și de 275 la varianta martor, iar transpus în media pe hectar, avem 4.132 kg/ha la Dekalb și 2.387 kg/ha la martor. Diferență de producție și de scuturare, 1.745 kg/ha pe o solă afectată serios de grindină. Este o producție foarte bună. Diferența clar vizibilă față de martori = 42% clar impactează profitabilitatea culturii foarte mult. Am fost provocați, iar dacă imaginile vorbeau de la sine, acum cu rezultatele producției, nu mai există nici o discuție privind eficiența și rentabilitatea rapiței Dekalb cu toleranță la scuturare”, a făcut analiza cifrelor la finele testului de recoltare Daniel Stanciu, Manager de Marketing și Strategie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova al companiei Monsanto.
Urmăriți înregistrarea integrală a probei cântarului la rapiță în ferma lui Ovidiu Siteavu
