RAPIȚĂ vs. FLOAREA-SOARELUI. Ce spun un fermier și un producător de semințe despre DUELUL OLEAGINOASELOR!
agrointeligenta.ro -
Rapiță sau floarea-soarelui? Un număr tot mai mare de fermieri români înclină decisiv balanța în favoarea primei dintre cele două culturi de oleagionoase. Care sunt argumentele am încercat să aflăm de la unul dintre fermierii care au înlocuit floarea cu rapiță, dar și de la reprezentantul unui producător de sămânță care are ambele culturi în portofoliu și care, la fel, recunoaște că rapița este, la acest moment, ”cultura-regină”.
Consacrată și în 2017 ca fiind cea mai profitabilă cultură din fermele care cultivă cereale și oleaginoase, rapița a ajuns să câștige suprafețe din ce în ce mai mari. Extinderea rapiței s-a făcut oarecum în defavoarea culturii de floarea-soarelui care în ultimii ani a pierdut mult teren.
Ovidiu Siteavu se numără printre primii fermieri care au simțit ”valul”. Încă de acum patru ani, agricultorul din Florica, județul Teleorman a renunțat la floarea-soarelui. S-a concentrat pe rapiță în care investește an de an pentru a face nu doar tehnologie, ci și profit.
Cu o suprafață de 980 de hectare, ferma lui Ovidiu Siteavu mai găzduiește și grâu, cultură la care a înlocuit soiurile autohtone cu unul franțuzesc care îi aduce în jur de nouă tone la hectar.
”Din suprafața totală pe care o lucrăm circa 30% este cu rapiță. Este – contabil vorbind, cea mai profitabilă cultură dar, din păcate, din cauza rotației, nu putem să cultivăm mai multă rapiță”, ne-a spus agricultorul. Anul acesta, el a reușit să obțină un câștig bun chiar și de pe solele unde rapița a fost pusă la încercare de fenomenele meteo. Astfel, după cu o ploaie torențială de 130 de litri de apă pe metrul pătrat și reprize cu grindină, Ovidiu Siteavu a fost mulțumit că hibridul Dekalb DK Impression CL pe care a mizat și care a avut toleranță la scuturare, i-a adus totuși o recoltă de peste 4.100 de kilograme pe hectar.
Despre fermierii care preferă rapița în defavoarea culturii de floarea-soarelui am discutat și cu șeful uneia dintre companiile care au în portofoliul ambele culturi. Dr. ing. Mihai Mirițescu, director general al Saaten-Union și Rapool Ring România, ne-a declarat că trendul pentru rapiță are legătură cu faptul că oleaginoasa este prima care aduce profit bun în fermă și, în ultimii ani, a făcut salturi importante la producțiile per hectar.
”Nu cred că spațiile de depozitare sau, mai bine zis, absența lor, a influențat creșterea suprafeței cu rapiță, ci prețurile practicate pe aceste culturi și faptul că rapița este prima cultură care iese din fermă și care aduce bani. Drept urmare rapița este considerată suportul pentru recoltarea grâului și a celorlalte culturi. Mai mult, rapița se valorifică foarte repede, prețurile sunt relativ bune, producțiile în ultimii ani sunt în creștere, iar cultura a avut toate condițiile să câștige teren în fermele de la noi și nu numai”, ne-a explicat dr. ing. Mihai Mirițescu.
Un alt motiv pentru care fermierii optează pentru cultura de rapiță de toamnă este garanția pe care o aduce această cultură. Astfel, seceta afectează răsărirea sau înghețul calamitează iremediabil cultura, fermierului îi rămâne mereu posibilitatea ca, în primăvară, să meargă pe altă cultură, așa cum este floarea-soarelui. Mai mult, sunt companii, furnizori de sămânță din piață care asigură rapița contra înghețului, iar acum se oferă în compensație și sămânță de floarea-soarelui, așa cum este, spre exemplul cazul Pioneer, producător care derulează programul ”Cultivă rapiță fără pierderi!”. Pe altă parte, ce ar fi important de subliniat este că dacă avem rapița distrusă din cauza grindinei sau din alte cauze, în perioada iunie-iulie e mai dificil ca să o înlocuiești.
Un alt aspect important pe care fermierii îl au în vedere este că ultimii ani au devenit din ce în ce mai secetoși pe perioada verii, în special în lunile iulie și august. Este perioada în care rapița e deja vândută, iar pe câmp au rămas porumbul și floarea-soarelui care se luptă cu arșița. Nu puține au fost cazurile când pierderile la oleaginoasă au fost importante și fermierii au așteptat ajutorul de stat pentru secetă, sprijin plătit pentru suprafețele calamitate în proporție de cel puțin 30%. Este un argument în plus pentru care și în această toamnă, sunt estimări potrivit cărora suprafețele cultivate cu rapiță vor continua să crească…
