RODEO, soiul de CASTRAVETE AMAR obținut la Stațiunea de la Buzău: ”Își merită numele de INSULINĂ VEGETALĂ”
agrointeligenta.ro -
Cultura castravetelui amar sau, după denumirea sa științifică, de Momordica charantia, a prins un avânt puternic în ultimii ani în România. Eforturile fermierilor pasionați au primit răspuns din partea cercetătorilor Stațiunii pentru Legumicultură de la Buzău, unde s-a studiat atent planta și s-au obținut nu mai puțin de cinci soiuri adaptate condițiilor din România, între care cel mai cunoscut soi este Rodeo.
Despre castravetele amar, dr. ing. Costel Vînătoru spune că supranumele de ”insulină vegetală” este pe deplin meritat și că această plantă are șanse mari să îi ajute pe micii fermieri să facă profit, iar pe pacienții cu diabet sau probleme de colesterol să-și depășească problemele de sănătate.
”Momordica charantia este cunoscută sub denumirea populară castravetele amar. Este o plantă pe care o avem în studiu începând cu anul 1992. În timp am obținut mai multe soiuri, avem cinci soiuri obținute dintre care unul a fost omologat și brevetat sub denumirea de Rodeo. Acesta produce răsaduri și semințe, l-am extins în piață, iar solicitările au început să crească de la an la an”, a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro cercetătorul Costel Vînătoru de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.
Rodeo, soiul de castravete amar obținut de cercetătorii buzoieni și brevetat în 2014, are câteva calități aparte, care îl fac foarte apreciat de către cultivatorii români.
”Ceea ce vedeți aici este un soi nou, cu caracteristici fenotipice distincte. Fructul imatur este verde albicios, aproape de alb, iar fructul matur se transformă în galben portocaliu. Când ajunge la maturitatea creează o ușoară explozie, deja a început să crape, și aruncă semințele în jurul plantei. Pulpa este moale, în interior avem semințe, care sunt acoperite într-un aril roșu gelatinos și foarte dulce. Le putem confunda cu bomboanele. De aceea, datorită acestui țesut roșu și dulce, semințele când ajung pe sol, imediat atrag insectele, în special furnicile. Acestea consumă acest țesut și totodată transportă semințele mai departe de plantă și le ascund în crăpăturile solului. Așa se face că la anul, aici în seră sau pe lângă seră, o să apară plante care o să răsară singure, neplantate de noi”, vorbește dr. ing. Costel Vînătoru despre înmulțirea spontană a castravetelui amar obținut la SCDL Buzău.
Cercetătorul ne subliniază că nimic nu este întâmplător și că probabil Momordica și-a dezvoltat singură acest sistem pentru a-și asigura supraviețuirea. ”Eu cred că planta a fost supusă pieririi, pe cale de dispariție și atunci și-a perfecționat această metodă de auto-însămânțare. Deci cu ajutorul insectelor acest aril atrage insectele și asigură la auto-însămânțare”, explică specialistul.
Costel Vînătoru este încrezător în viitorul culturii de castravete amar în România, în ciuda faptului că Momordica charantia este încă privită ca o plantă exotică. ”De ce cultivăm această plantă? O cultivăm pentru beneficiile sale alimentare și medicinale. Mai este cunoscută și pentru denumirea de castravetele pentru diabet. Este folositor bolnavilor de diabet, îi ajută pe cei care au acestă boală netratabilă, în special pe cei care nu au ajuns la stadiul de insulină, cei care au diabet de tip 2. Scade foarte mult glicemia datorită compoziției chimice de excepție pe care o deține această plantă și în special fructele de Momordica charantia. Dar nu numai pentru diabet este recomandată, ci și pentru problemele cu colesterolul, ajută foarte mult ficatul, drenează fierea, deci avem o planta cu multiple întrebuințări”, explică dr. ing. Vînătoru.
Singura piedică în cucerirea pieței rămâne gustul aparte al castravetelui. ”Este greu de acceptat de români pentru că fructul este ușor amărui, chiar foarte amar în stadiul de verde, iar când devine portocaliu are un gust dulce-amar. Noi, românii, mâncăm foarte dulce, sărat, dar foarte puțin amar. Avem în partea dreaptă trei organe care au nevoie de substanțe amare, de aceea și incidența crescută de diabet în România – din cauza alimentației deficitare. Ar trebui să consumăm mai multe plante care au aceste substanțe amare, care reglează foarte bine glicemia organismului uman”, ne spune cercetătorul.
Castravetele amar este recomandat pentru diabetici
Analizele efectuate la SCDL Buzău au arătat că Momordica charantia conține 17 aminioacizi din 18 cât conține insulina. ”Așadar putem să o botezăm insulina vegetală. Cu siguranță, cred că în timp prin analize fine de laborator, dintr-un amestec de 2-3 plante vom putea obține o insulină verde, 100% vegetală. Sigur, nu cred că doar românii vor face asta. Industria farmaceutică este foarte dură și foarte puternică și nu cred că vom avea noi puterea să facem asta. Dar cred în acestă minune și cred că peste ani vom vorbi de insulina vegetală obținută pe cale naturală din plante”, spune Vînătoru.
Castravetele amar poate fi cultirvat în sistem ecologic
Șeful echipei care conduce cercetarea de la Buzău este un susținător al culturii de castravete amar în România.
”Încurajăm legumicultorii să cultive Momordica charantia din mai multe motive: în primul rând este o plantă foarte productivă, are o capacitate mare de producție la unitatea de suprafață. Vorbim de o plantă care rezistă foarte bine la condițiile extreme de mediu. Este o plantă care poate fi cultivată cu succes în sistem ecologic. Nu avem nevoie de substanțe chimice, de tratamente. Această cultură are grijă să se apere singură de boli și dăunători. Singurul dăunător care poate atinge cultura este nematodul de sol, dacă terenul este infestat cu acesta. În general, Momordica charantia este o plantă care se apără de dăunători. Când atingem planta, frunzele, automat acestea secretă o substanță care este destul de iute și dură, cu un miros dur, care nu lasă insectele să se aproprie de foliajul plantei. Însă pe cât de dur și înțepător miros frunzele și lăstarii, pe atât de frumos miros florile. Noaptea și în special dimineața parfumul degajat de flori rivalizează cu cele mai fine și scumpe parfumuri din lume. Când intri într-o seră în care cultivi Momordica charantia ai impresia că aici au fost vărsate cu cele mai fine parfumuri. La început nici noi nu am știut de unde vin aceste miresme, iar apoi am descoperit că florile sunt acelea care degajă acest minunat parfum”, ne-a dezvăluit cercetătorul de la Buzău.
Cultura de castravete amar este profitabilă pe suprafețe mici
Cultura castravetelui amar este cu siguranță una profitabilă. Momordica charantia reușește să ofere un randament foarte bun chiar și pe suprafețele mici, ea fiind preferată de fermierii care au în exploatare fie solarii de tip hobby, fie grădini sau spații limitate.
”La castravetele amar putem vorbi și de eficiență economică pentru că având o unitate mare de suprafață și cu un preț de valorificare mult mai bun decât la celelate legume, cultivatorii pot înregistra venituri substanțiale. Sunt, iată, motive temeinice ca cultivatorii să accepte această cultură. Nu este o cultură grea, este o cultura care se poate obține cu multă ușurință. Singura condiție e ca planta să fie palisată, nu se acceptă ca planta să fie dirijată pe orizontală, deci pe vertical. Bine ar fi ca sus să fie întinse sârme pentru ca ea în timp formează efectul de boltire și produce foarte mult față de castravetele pe care noi îl cunoaștem”, vorbește cercetătorul Costel Vînătoru despre condițiile de cultivare ale castravetelui amar.
Producții la hectar pentru cultura de castravete amar
Momordica charantia produce ceva mai târziu decât castravetele clasic. În spații protejate acesta începe să producă la sfârșitul lunii iunie, iar dacă este cultivat în câmp sau grădină, rodește la sfârșitul lunii iulie.
”Castraveții ceilalți se fac mult mai devreme, dar producția la unitate de măsură la Momordica charantia este mult mai mare. Putem obține și 20 de kg de fructe pe o singură plantă”, spune dr. ing. Costel Vînătoru despre producția ce se obține de la o plantă de castravete amar. Pe site-urile de specialitate, recoltele estimate pentru soiul Rodeo dezvoltat la Stațiunea de la Buzău sunt de 40 de tone la hectar pentru cultura la solar și de 25-28 de tone la cultura în câmp.
Ca și metodă de înființare a culturii se recomandă răsadurile, iar achiziția de semințe și chiar răsaduri se poate face chiar de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău. Astfel, în oferta pentru acest, un răsad de castravete amar s-a comercializat cu 70 de bani, în timp ce la semințe, un kilogram s-a vândut cu 2.000 de lei, în timp ce plicul de cinci grame de semințe a costat 1o lei. Detalii pentru plasarea comenzilor puteți primi la tel. 0238.722.593 sau pe adresa de e-mail: scdl_buzau@yahoo.com.
Vă recomandăm să citiți și:
Cultura de castravete amar îi poate îmbogăți pe micii fermieri: Un kilogram de fructe ajunge la 20 de euro, iar semințele se vând cu 1 leu bucata
Idei de afaceri: Castravetele amar, cultura profitabilă cu care o familie din Ialomița vrea să dea lovitura la export
Top 10 cele mai profitabile culturi agricole pe suprafețe mici în 2017
