RAPIȚĂ 2018. Profitul se seamănă ȘI ÎN FERMELE DE FAMILIE. Studiu de caz: FERMA LUI EMIL DUMITRU de la CHISELET
Andreea Elefterie -
I se mai spune și cultura-regină din fermele românești la acest moment. Acest lucru nu înseamnă însă că rapița aduce profit numai în exploatații care numără multe sute, chiar mii, zeci de mii de hectare. Oleaginoasa și-a făcut loc și în cele mai cunoscute ferme de familie, reușind să ofere agricultorilor care lucrează suprafețe medii de teren agricol o alternativă viabilă la porumbul și grâul la care, bilanțul nu este întotdeauna unul pozitiv din cauza prețurilor scăzute.
Președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru este unul dintre exponenții de seamă ai fermei de familie din România. Agricultorului din Chiselet, județul Călărași a ajuns la o suprafață totală de 168 de hectare și an de an face loc, în rotația culturilor, și pentru o felie frumușică de pământ pe care o pune cu rapiță. A învățat că atunci când cerealele au prețuri mici – adică în mai toți anii recenți, cu oleaginoasa reușești să ai profit.
Citiți și:
EMIL DUMITRU – fermierul care dovedește că FERMA DE FAMILIE FACE PERFORMANȚĂ!
”Anul acesta intenționă să extindem suprafața cu rapiță. Anul trecut am avut 36,5 hectare semănate cu rapiță de toamnă, iar acum însămânțăm 40-41 de hectare. Mergem acum pe sămânță de la Monsanto după ce anul trecut am avut un hibrid de la Pioneer – PT234, de care am fost mulțumit pentru că și după ce am avut o mare grindină pe o solă de 14 hectare, am recoltat peste trei tone la hectar, mai precis o medie de 3.150 de kilograme pe hectar”, a declarat fermierul Emil Dumitru pentru Agrointeligența.
Liderul Pro Agro este convins că și alți agricultori îi vor urma exemplul întrucât ultimii ani au arătat că oleaginoasa are capacitatea de a-și păstra un preț bun și chiar dacă impune o strictă rotație a culturilor, țara noastră este un areal favorabil cultivării rapiței.
”Ca tehnologie, anul trecut a fost un an dificil în toamnă. N-am putut să efectuăm lucrarea de arat și pe unele sole am făcut lucrări minimale de pregătire a patului germinativ, pe altele am scarificat. Am pregătit terenul cu grapa cu discuri, după care am semănat, am tăvălugit și după aceea am aplicat tratamentele de rigoare. Și, bineînțeles, am fertilizat și de bază și fazial și rezultatele s-au văzut în cont, ca să zic așa. Acolo se văd rezultatele. Dar eu cred că și pentru fermierul mediu, la ferma de familie, fără să facem greșeli tehnologice, putem să obținem producții comparative cu cele ale marilor ferme. Iar din punct de vedere al cheltuielilor, s-ar părea că o fermă de familie, o fermă mai mică, poate să își țină cheltuielile în frâu mult mai bine și am putea să rezistăm unei competiții cu fermele mari. Deci satul românesc, din punctul meu de vedere, ar trebui să aibă un viitor, dacă guvernanții noștri înțeleg să facă politici în care să dezvoltăm ferma de familie, care rămâne până la urmă baza și stâlpul satului românesc”, apreciază Emil Dumitru.
Tânărul fermier face agricultură din pasiune, însă își ține și un bilanț strict al cheltuielilor. Așa că atunci când l-am întrebat cât a cheltuit cu cultura de rapiță de anul trecut, răspuns a nu a fost deloc unul ”pe ocolite”: ”Undeva la 2.650 lei/ha. Lucrăm cu angajați, inputurile sunt de la an la an din ce în ce mai scumpe, dar chiar și așa, este rentabilă cultura rapiței în comparație cu alte culturi”. Iar când vine vorba de alte culturi, Emil Dumitru rămâne la prima sa dragoste: porumbul. ”Porumbul la noi în fermă reprezintă și anul acesta cultura cu cea mai mare suprafață. Și cred eu că și din punct de vedere al producției, porumbul ne va da o satisfacție deosebită”, sunt așteptările președintelui Federației Naționale Pro Agro.
Revenind la rapiță, nu puteam să nu întrebăm de prețul obținut pentru recolta din 2017: ”Am vândut la 1.583 lei/tonă rapița. Este un contract pe care l-am încheiat cu un achizitor de pe teritoriul României. Pot să-i dau și numele, că nu e niciun secret, este vorba de Expur SA. A fost un preț corect. Au fost fermieri care au semnat și au încheiat contracte și cu 1650 lei/tonă, dar noi având cantități mici am primit un preț mai mic”.
Despre campania din acest an, Emil Dumitru a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro că se bucură că au venit ploile pe care le-a așteptat și că poate intra la semănat chiar în aceste zile. ”Mâine, (miercuri, 23 august – n.r.) suntem în plin proces de pregătire a patului germinativ. Terenul trebuie să fie foarte bine pregătit pentru semințe foarte mici, așa cum este rapița. Și eu am considerat că de data aceasta trebuie să așteptăm ploaia. Nu este foarte târziu. La noi, în sud, se face foarte repede suma de temperaturi. Singura problemă pe care o aveam era cea legată de apă. Unii colegi au semănat direct așa, în uscat, dar noi am preferat să așteptăm, să pregătim foarte bine patul germinativ”, ne-a explicat fermierul.
”În momentul de față, după ce am arat, pentru că noi suntem cumva conservatori, cel puțin pe rapiță. Unde vine rotație după grâu, am arat, am dat cu un terradisc. Am așteptat să vină ploaia, a venit. Mâine fertilizăm cu îngrășăminte complexe 16:16:16, 250 kg/ha și vom încorpora îngrășămintele cu un combinator, germinator, care să ne asigure un pat germinativ foarte bun. După care începem semănatul cu o semănătoare mecanică Sulky de 4 metri și cam asta este tot”, ne-a vorbit fermierul despre lucrările de start și fertilizarea pentru rapiță.
Rămânând la fertilizare, complexul de la Azomureș și cantitatea per hectar sunt în acord cu rezultatele cartării agrochimice pe care Emil Dumitru a efectuat-o în ferma sa. ”Apoi sigur că o să avem fertilizări faziale cu azotat de amoniu, o dată solid și după aceea o să trecem și noi pe azotul lichid, pentru că se pare că dă rezultate mult mai bune decât azotul solid. Fermierii nu vă spun întotdeauna toate secretele. Unul din secrete este că pe lângă aceste îngrășăminte complexe pe care le aplicăm la sol și le încorporăm, mai semănăm odată cu semănatul și un starter de semănat, microfertilizant, care este amestecat împreună cu sămânța și care îi dă un start foarte bun rapiței”, ne vorbește fermierul despre aspectele mai puțini discutate din tehnologia de cultură a rapiței.
O atenție sporită este acordată dozelor de semănat pentru că, la rapiță, prețul semințelor are un rol important în bilanțul economic. ”Sămânța fiind foarte mică și adâncimea la semănat foarte mică, atunci când sunt bolovani, prinde sub bolovani și atunci nu avem o răsărire uniformă și avem pierderi de plante. Ori se poate ca sămânța să rămână pe afară și atunci, la fel, avem pierderi de plantă. Prețul pe hectar la sămânța de rapiță nu este unul de neluat în seamă și atunci trebuie să semănăm o doză la semănat care să ne asigure un număr suficient de plante pe metrul pătrat ca să avem o cultură bună atunci când recoltăm. Dacă am greșit la semănat, nu mai avem cum să corectăm după aceea”, explică agricultorul din Chiselet, Călărași.
”Ferma de familie nu este cu nimic mai prejos decât o fermă comercială mare, pentru că o femă de familie presupune în primul rând o atenție mult mai mare din partea noastră, a celor care lucrăm în fermă. Eu cred că la rapița, dacă vom da exemple în viitor de rentabilitate, costuri versus producție obținută, vom constata că cea mai mare rată de rentabilitate o constituie fermele de familie unde se pot gestiona mult mai bine cheltuielile”, este convingerea președintelui Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru.
Citiți și:
RAPIȚĂ 2018. Recomandările specialiștilor EURALIS pentru SEMĂNATUL CULTURII DE TOAMNĂ!
RAPIȚĂ 2018. Fermierii, patul germinativ și teoria. În final, ploaia închide jocul!
