Hibridul de rapiță RAPOOL și TEHNOLOGIA COMPLETĂ care i-au adus lui ANTON CORNEL un PROFIT DE PESTE 4.000 LEI/HA!
agrointeligenta.ro -
Hibrizii de rapiță Rapool și-au dovedit și în acest an profitabilitatea. Cu cheltuieli ținute sub control, lucrări agricole făcute la timp și chiar cu o parte de cultură afectată de grindină, agricultorii care au intrat în competiția pentru tehnologia de cultură care aduce cei mai mulți bani au reușit să câștige nu doar o experiență valoroasă, ci, în cazul câștigătorilor, și premii consistente!
La finele verii anului trecut, producătorul de semințe Rapool a lansat o competiție pentru cea mai profitabilă tehnologie pentru cultivarea rapiței. Nouă fermieri s-au înscris pentru a-și cultiva așa cum doresc, rapița Rapool în cadrul unor loturi din ferma JD Agro Cocora, județul Ialomița. La final, nu producția înregistrată a fost luată în calcul, ci profitul realizat la hectar, toate cheltuielile cu inputurile și lucrările agricole fiind atent monitorizate de Rapool și compania parteneră, BASF.
Prezentarea rezultatelor finale ale competiției Rapool a avut loc într-un cadru festiv, pe 10 august, la București. A fost momentul adevărului cu privire la profitabilitatea hibrizilor Rapool care, astfel, au dovedit fără drept de apel că aduc bani și bani deloc puțini fermierilor care îi cultivă. Mai mult, deși cei nouă fermieri au avut hibrizi diferiți în cultură, în majoritatea loturilor au existat producții și profituri similare, ajungându-se la depășirea pragului de 4.000 de lei la hectar.
”A fost un an plin de muncă, plin de învățare. Eu am început acest proiect anul trecut în august, pe 20 mai exact, când s-a semănat platforma de la Cocora și astăzi, pe 10 august, încheiem acest proiect din care eu am învățat foarte mult. Pe mine a fost unprilej să îmi dau seama ce întorsături pot apărea în agricultură, de fapt, ce înseamnă practica. Teoria e ceva, dar în practică se pot întâmpla foarte multe. Vă mulțumesc foarte mult că v-ați implicat în acest proiect, pentru că am muncit împreună un an de zile, ați fost prezenți în câmp de cele mai multe ori și așa cum știți, au fost niște condiții destul de dure. În data de 8 mai am avut o grindină destul de puternică în care s-au preconizat pierderi de 20-40%, apoi, la sfârșitul lunii mai înghețuri în perioada de înflorire, în care iarăși s-au semnalat pierderi destul de ridicate de peste 10%. Noi am estimat că în proporție de 35-40% au fost pierderi în câmpul de la Cocora”, a spus, în deschiderea evenimentului ing. Mihaela Radu, Manager de Produs Rapool Ring România.
La rândul său, dr. ing. Mihai Mirițescu, directorul general al Rapool și Saaten-Union România a punctat care a fost scopul competiției lansate de Rapool. ”Scopul acestui concurs a fost să demonstrăm că rapița este o cultură profitabilă. Deci nu discutăm de cea mai mare producție, nu discutăm de cheltuielile făcute, ci despre cel mai mare profit. Fermierii au avut de ales hibrizii Rapool Ring România, au avut de ales produsele BASF sau orice alte produse au dorit să aplice în cultură, produse care le-au fost puse la dispoziție. Practic, pe câmpul respectiv s-a putut face ceea ce au dorit numai în ideea de a scoate producțiile foarte mari, cu profiturile cele mai mari. Și la final, când o să facem premierea, o să vă dați seama că producțiile au fost destul de mari chiar dacă atunci când am recoltat, am recoltat în afara epocii optime„, a arătat și directorul general al Rapool, subliniind totodată și că recoltarea ultimelor loturi, deși s-a făcut mai târziu, nu a întâmpinat probleme, iar rapița nu s-a scuturat.
Dintre cei nouă agricultori intrați în competiția Rapool, fermierul care a reușit să aibă cel mai mare profit la hectar de la cultura de rapiță Rapool a fost Anton Cornel de la ferma Gropeneanu din județul Brăila. Tehnologia aplicată de el a avut ca rezultat o producție de 4.335 kg/ha la recoltare, cu o umiditate de 7,8%, adică, la stas, cu 9% umiditate 4.392,2 kg/ha, ceea ce a făcut ca profitul calculat la hectarul de rapiță să fie de 4.075 de lei. Anton Cornel a fost urmat pe podium de fermierul Sorin Bădoi de la Euro Company Group din Vedea, Giurgiu, care a avut un profit de 3.950 de lei pe hectar cu o producția de 4.244,3 kg/ha la umiditatea de 9%, iar, pe locul trei, s-a clasat Aedin Celzin de la ferma Micul Agricultor, cu o profitabilitate de 3.926 de lei pe hectar și o producție de 4.412,8 kg/ha la umiditatea de 9%.
Tehnologia care a adus cel mai mare profit a fost cu hibridul Phoenix CL
La ridicarea trofelui însoțit de un cec de 1.500 de euro, fermierul Anton Cornel a mulțumit organizatorilor competiției pentru cea mai profitabilă tehnologie de cultivare a rapiței. Câștigătorul s-a arătat surprins de locul întâi pe care l-a ocupat mai ales că treburile din fermă l-au făcut să sară peste una dintre fertilizările rapiței, cea pe care o avea programată pentru aprilie.
Rapița din lotul lui Anton Cornel a fost semănată pe 20 august, agricultorul optând pentru hibridul Phoenix CL de la Rapool. Odată cu lucrarea de semănat, Anton Cornel a aplicat și 200 kg/ha de complex 15-15-15. A mers pe o densitate de 45 de boabe germinabile pe metrul pătrat și o adâncime de 3 centimetri la semănat, cu 30 de centimetri între rânduri. De precizat că Anton Cornel a ales să lucreze pământul cu un utilaj agricol de tip tiger.
Pe data de 8 septembrie, pe lotul fermierului de la Gropeneanu au fost aplicate insecticidul Fastac Active în doză de 0,2 litri/ha și ebicidul Stratos Ultra cu adjuvantul Dash, ambele produse în doze de 1,2 litri la hectar. Toate produsele sunt din portofoliul BASF.
Pe 27 septembrie, Anton Cornel, care a optat pentru un hibrid Clearfield din portofoliul Rapool, a venit cu Cleranda (cu doza de 2 l/ha) și adjuvantul Dash (cu doza de 1 l/ha), precum și Caramba Turbo (în doză de 0,7 l/ha), un fungicid care acționează și ca regulator de creștere.
În octombrie, pe data de 20, fermierul a aplicat produsul Biobor în doză de 2 l/ha și, din nou, Fastac Active cu dozaj de 0,2 l/ha. Cu aceste ultimele produse, costurile totale cu inputurile și lucrările efectuate, Anton Cornel adunase, la finele anului trecut, cheltuieli de 1.716,46 lei, plus încă 60 de lei aplicarea tratamentelor.
În primăvară, pe lotul fermierului de la Gropeneanu s-a intrat la 1 martie cu 200 kg/ha de sulfat de amoniu, iar opt zile mai târziu s-a venit cu Fastac Active (în doză de 0,2 l/ha). Cu același insecticid, în aceeași concentrație s-a dat și pe 3 aprilie, când s-a mai făcut, la pachet, o aplicare cu Caramba Turbo (în doză de 1 l/ha) și cu fertilizantul foliar Cropmax (în doză de 1 l/ha).
Aproape de finele lunii aprilie, pe 28 aprilie, Anton Cornel a aplicat fungicidul Pictor de la BASF în doză de 0,5 l/ha, substanța Tau-fluvanilat 240 g/l în doză de 0,2 l/ha și îngrășământul foliar Top Crop în doză de 1 l/ha.
La final s-a mai adăugat și costul lucrării de recoltare de 361 de lei pe hectar, astfel că totalul cheluielilor pe 2017 au fost de 1.335,5 lei pe hectar, plus încă 60 de lei pe hectar cu aplicarea produselor.
Costul total al tehnologiei aplicate de fermierul Anton Cornel pentru hibridul Phoenix CL de la Rapool a fost de 3.171,96 lei pe hectar, unul dintre cele mai scăzute din competiția lansată de producătorul de semințe. Astfel, la un cost mediu de 1,65 de lei pe kilogramul de semințe de rapiță și o producție de 4.392,2 kg/ha cu umiditatea de 9%, profitul realizat a fost de 4.075 de lei pe hectar.
Prelucrarea solului s-a făcut la fel pentru toate suprafețele din concurs
Pe cele 12 hectare pe care s-au semănat cele nouă loturi experimentale nu a fost cultivată rapiță de cinci ani, terenul fiind ocupat de culturi de porumb și grâu, în timp ce cultura premergătoare a fost reprezentată de grâu. După recoltarea grâului, solul a fost prelucrat cu un Tiger la adâncimea de 30 cm – în același mod pentru toate parcelele. Terenul a fost pregătit la mijlocul lunii iulie, apoi în august s-a făcut o trecere cu glifosat pentru a combate samulastra de grâu. Din cauza secetei din vară care a făcut ca samulastra să nu își manifeste prezența, după semănatul rapiței a mai fost necesară o trecere cu Glifosat. Prima ploaie a căzut înainte de semnat, cam 7 litri/mp, în timp ce precipitațiile au însumat în total 42 litri/mp. Rapița s-a semănat pe toate loturile în data de 20 august.
”Toți care am participat la acest concurs am învățat câte ceva, începând cu mine. Eu am învățat că Rapool are o genetică foarte bună. Am învățat că avem o mare stabilitate a producțiilor. Am învățat că hibrizii Rapool sunt perfomanți și că ne putem baza pe ei. Asta este din punctul meu de vedere. Un alt punct de vedere ar fi că rezultatele au depins foarte mult de tehnologia pe care o aplicăm. Fiecare fermier ăși cunoaște câmpurile, își cunoaște agrofondul, știe cu ce buruieni și boli se confruntă. Așa că ceea ce am făcut noi la JD Agro Cocora a fost ceva unicat în România. Nicio altă companie nu a avut îndrăzneala să facă așa ceva”, a spus dr. ing. Mihai Mirițescu la premierea câștigătorilor.
Dacă primele trei locuri au primit cupe și premii în bani (1.500 de euro locul I, 1.000 de euro locul II și 500 de euri premiul III), restul participanților la competiția Rapool din acest an au primit medalii.
Vă recomandăm și:
PRODUCȚIILE obținute de fermierii din CONCURSUL RAPOOL pentru CEA MAI BUNĂ TEHNOLOGIE LA RAPIȚĂ!
Cele NOUĂ TEHNOLOGII DE CULTURĂ A RAPIȚEI aplicate de fermierii care participă la CONCURSUL RAPOOL-BASF
CONCURSUL Rapool-BASF pentru cea mai bună tehnologie la rapiță. Care este stadiul suprafețelor din concurs după răsărire și un val de ploi
NOUĂ FERMERI au intrat în competiția RAPOOL pentru cea mai bună producție la cultura de rapiță de toamnă
COMPETIȚIE ÎNTRE FERMIERI! Rapool România/Saaten-Union caută cel mai bun tehnolog pentru cultura de rapiță
