• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • DEZVĂLUIRI COMPLETE: „Băieții deștepți” ai CĂRȚILOR DE RASĂ PENTRU BOVINE. Miza: 6 milioane de euro pe an!

    agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro -

    Agrointeligența a luat decizia de a informa cititorii, mulți dintre ei crescători de animale, despre ce se întâmplă cu adevărat în spatele ușilor închise centrelor de putere ale zootehniei naționale. Un ghem de personaje influente, de interese obscure și, cel mai important, de bani publici, colectați inclusiv de la fermieri, și care sunt cheltuiți ineficient și discreționar. Astăzi, vorbim despre cărțile de rasă pentru bovine.

    Ce am descoperit

    În baza unui ajutor de stat destinat zootehniei, aprobat în anul 2014, organizațiile care reprezintă rasele recunoscute de bovine, ovine etc. primesc milioane de euro pentru a ține evidența genetică a animalelor.

    În cazul bovinelor, doar pentru acest an șase asociații au primit peste 6,1 milioane de euro, din care niciun euro nu a ajuns la fermieri. Rezultatele certificatelor genetice sunt utile doar marilor crescători de taurine.

    Organizația care a primit, în 2017, aproape 2,5 milioane de euro este coordonată de Zoltan Haller, implicat într-un dosar penal de plăți ilegale, conform procurorilor, către reprezentanți importanți ai Ministerului Agriculturii.

    O parte din investitorii din domeniu susțin că prin acest ajutor de stat se pierd în jur de 5 milioane de euro numai în cazul bovinelor, bani de care se bucură cei care administrează asociațiile și care, teoretic, reprezintă fermierii mici și medii.

    Neregulile prezentate în această investigație sunt confirmate și de rezultatele unui control al Corpului de Control al ministrului Agriculturii care a avut loc în această vară.

    Cine profită de cele 6 milioane de euro?

    Aproximativ cinci din cele 6,1 milioane de euro acordate doar în acest an de statul român pentru evidența și ameliorare genetică a bovinelor din fermele autohtone se pierd în asociații care intermediază legătură cu fermierii mici sau medii. Altfel spus, cei care cresc între 5 și 30 de vaci.

    Asta pentru că aceste organizații ale crescătorilor de taurine fie nu pot demonstra că fac periodic analiza laptelui de la toți fermierii în numele cărora încasează ajutorul de stat, fie rezultatele testelor nu sunt utile micilor fermieri. Aceștia din urmă nu sunt interesați de ameliorarea raselor și genetică, animalele fiind crescute pentru consumul propriu de lapte și carne. În schimb, de milioanele de euro profită cei care conduc asociațiile de bovine, susțin reprezentanți ai asociațiilor din domeniu, cum ar fi Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.

    Ajutorul de stat privind recensământul raselor de vaci

    La sfârșitul anului 2014, pe 30 decembrie, executivul condus de Victor Ponta a emis Hotărârea de Guvern nr. 1.179 privind un ajutor de stat, acordat între 2015-2020, destinat sectorului zootehnic. Mai exact, de la bugetul public, se acordau bani pentru fermieri, fără însă ca banii să ajungă vreodată la aceștia, pentru a se realiza evidența și, apoi, ameliorarea genetică a bovinelor din România. Programul a fost denumit al Cărților de Rasă, mai exact informațiile privind familia și sănătatea unei vaci sunt înregistrate în softuri speciale și formează un fel de cărți de identitate și medicale ale animalelor.

    Mai precis, fermierii beneficiază în urma HG 1.179/2014 de servicii de control periodic necesar ameliorării genetice (denumit COP – controlul oficial al producțiilor), dar și de înregistrare într-un Registrul Genetic (RG), servicii care erau plătite de stat. Acest sprijin financiar era acordat, conform hotărârii executivului, doar fermierilor care erau constituiți ca persoane juridice (asociații, firme, persoane fizice autorizate).

    Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal este de maximum:
    • 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, şi 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline (Pentru efectuarea în fiecare fermă a COP)
    • 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine (Pentru înregistrarea descendenților unui animal în RG)

    În privința bovinelor, aceste servicii erau realizate de șase asociații, dintre care trei sunt mai importante, organizații care erau atestate de Ministerul Agriculturii prin Agenția Națională de Zootehnie (ANZ), instituție condusă de Lelior Iacob.

    Circuitul banilor

    Concret, aceste șase asociații au primit doar în acest an suma de 6,1 milioane de euro în numele fermierilor, iar în schimbul banilor trebuie să facă analize și certificate animalelor pe care apoi să le ofere crescătorilor de vaci. Conform HG 1.179, ANZ a autorizat doar șase organizații să realizeze evidențierea bovinelor din fermele cu personalitate juridică, iar crescătorii de animale optau pentru o asociație care să le controleze animalele. Asociațiile care au primit bani în acest an sunt:

    1. Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească (ACVBR) Tip Simmental din Brașov,
    2. Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine România (AGCTR) din Ilfov,
    3. Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo) din Ilfov
    4. Asociația Aberdeen Angus România din Sibiu
    5. Asociația Crescătorilor de Taurine Brună-Schwyz
    6. Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din Suceava

    Controlăm și nu prea

    Ce trebuia să facă practic aceste asociații în schimbul acreditării ANZ și a încasării banilor destinați fermierilor? Să trimită periodic o echipă la fiecare fermier din asociație. Primul scop al deplasării echipelor asociațiilor pe teren este să ia probe de lapte de la fiecare vacă din fermă, eșantioane sigilate, pe care apoi să le trimită la un laborator specializat. În laborator, se testează calitatea laptelui după câteva caracteristici care dezvăluie sănătatea și alimentația animalului (lactoză, grăsime și proteine).

    Apoi, al doilea scop al verificărilor echipei asociației este să înregistreze toate bovinele din fermă cu tot cu descendență. Mai exact, să precizeze într-un act denumit carte de rasă cine îi sunt descendenții vacii, mai exact părinții și bunicii. Reamintim că, teoretic, fiecare bovină din România este înregistrată cu un cod.

    Reprezentanți ai AGCTR ne-au asigurat că au făcut toate controalele pentru care au încasat banii. Mai mult, Ionuț Lupu, directorul HoRo, ne-a explicat că asociația sa îi reprezintă pe marii fermieri care sună ei la organizație pentru a cere teste cât mai dese pentru că membrii HoRo sunt interesați de programul de ameliorare genetică. Cert este că, în baza unui control al Corpului de Control, ale cărui concluzii parțiale au ajuns și în posesia Agrointeligența, reiese că multe dintre aceste teste pentru care se încasează bani ca ajutor de stat sunt fictive.

    Lelior Iacob, șeful ANZ, ne-a declarat că după informațiile sale toate controalele din teren se desfășoară exact, iar instituția sa face supracontrol la asociații “prin eșantion de 5%. Se verifică actele, dar se și merge pe teren pentru a se verifica cifrele din documente”, ne-a explicat acesta.

    Conducerea Ministerului Agriculturii nu a dorit să comenteze aceste informații, până la momentul publicării investigației reprezentanții ministerului nu ne-au răspuns la solicitări.

    Câți bani au primit asociațiile în 2017

    În funcție de numărul de vaci care au aceste cărți de rasă, statul acordă și ajutorul de stat.

    Bani acordați către cele 6 asociații acreditate în cadrul HG 1.179 din 2014 privind întocmirea și administrarea cărților de rasă. Suma totală plătită de sta în anul 2017 este de 27,8 milioane de lei. În euro (la un curs de 4,55 de lei/euro), suma ajunge la 6,1 milioane.

    Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental din Brașov
    – 127.347 de capete de vaci în asociație
    – 3,8 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
    – 10,2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
    Total: 14 milioane de lei primite anul trecut de la stat în cadrul acestui ajutor de stat

    Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine
    – 77.755 capete de bovine în asociație
    – 2,3 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
    – 6,2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
    Total: 8,5 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă

    Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo)
    – 23.884 de capete de bovine în asociație
    – 0,7 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
    – 1,9 milioane de lei pentru controlul operativ al producție (80 de lei pentru fiecare animal)
    Total: 2,6 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă

    Restul de trei asociații mai mici
    – 25.071 de capete de bovine în asociații
    – 0,75 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
    – 2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
    Total: 2,75 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă

    Nereguli care probează că banii sunt dați aiurea

    Controale fictive. Cum micii fermieri nu sunt interesați de ameliorarea genetică si nici nu primesc vreun ban in urma controlului, ei nu sunt interesați sa fie verificați. Așa cum am mai precizat, în urma unor inspecții recente ale Corpului de Control al ministrului Agriculturii, raport care încă nu a fost făcut public, s-a descoperit că o parte din datele din bazele asociațiilor nu sunt culese din ferme, ci sunt obținute prin alte modalități. Mai exact, informațiile sunt măsluite sau apreciate din birou, deși se încasează bani pentru controlul operativ din fermele crescătorilor.

    Toader Neață Împăratu, președintele AGCTR, ne-a precizat că nu trebuie verificați toți fermierii pentru care se încasează subvenția, ci doar un procent de 20%. “Noi facem mai multe controale decât scrie la lege. Concluziile Corpului de Control vin după sesizări, sesizări care sunt răuvoitoare. Noi lucrăm corect, în rest sunt doar vorbe”, ne-a transmis și acesta. Zoltan Haller, vicepreșdintele ACVBR, nu a putut fi contactat până în acest moment.

    Agrointeligența a contactat mici fermieri din Timiș, Ialomița și Galați – membri în AGVRB și ACTR – asociații care susțin că reprezintă mii de crescători de animale în numele cărora încasează bani.

    Unul dintre aceștia ne-a declarat că a primit o echipă de control în acest an, la patru luni de la data în care trebuia să se facă inspecția.

    Teste inutile. Pe lângă lipsa controalelor din ferme pe care ar trebui să le realizeze asociațiile, doar marii fermieri sunt interesați de aceste controale. Asta pentru că în urma lor pot depista animalele bolnave, animalele care nu dau lapte destul și taurii care pot fi folosiți la împerechere. Dar asta înseamnă că programul este util doar pentru 50.000 de animale din cele aproximativ 240.000 pentru care se plătește ajutorul de stat în acest an. Aceeași mici fermieri din Timiș, Ialomița și Galați pe care i-am contactat în legătură cu acest ajutor de stat ne-au transmis că au sub 15 vaci în fermă și nu au puterea de a face ameliorare genetică chiar dacă s-ar face teste lună de lună.

    Pe de altă parte, Toader Neață Împăratu ne-a transmis că din punctul său de vedere programul trebuie menținut și pentru micii fermieri care au un minimum de cinci animale în curte. “Materialul seminal nu este foarte scump. Noi am obținut după 20 de ani primul taur românesc. Este ceva. În curând, materialul seminal va fi din ce în ce mai bun și mai ieftin și va fi accesibil micilor fermieri”, spune președinte AGCTR.

    ANZ nu verifică. Nu exisă supracontrol din partea statului pe teren, așa cum s-a constatat într-o verificare a Corpului de Control. ANZ este instituția responsabilă. De altfel, sediul agenției de stat este în aceeași clădire cu sediul asociației AGCTR. Reamintim că Lelior Iacob ne-a transmis că ANZ face verificări, dar le face prin sondaj.

    Oamenii care administrează ajutorul de stat

    Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine (AGCTR) este condusă de președintele organizație Toader Neață Împăratu.
    • Acesta este un personaj care are cele mai bune relații la Agenția Națională pentru Zootehnie.
    • Este un cunoscut al lui Lelior Iacob, președintele ANZ.
    • Este un apropiat al directorilor din Ministerul Agriculturii care răspund acest program.

    Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo) din Ilfov, îl are ca președinte pe Nicușor Șerban. Datorită funcției și organizării asociației este și omul cel mai important.
    • Nicușor Șerban este un crescător de bovine cunoscut și performant

    Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental (ACVBR) îl are ca președinte al organizației pe Raul Bularca. Însă cel mai influent din asociație este Zoltan Haller, un crescător de bovine din județul Brașov. Are 400 de vaci la ferma sa, conform reportajelor din ferma sa.
    • Este implicat într-un dosar de corupție, fiind reținut în 2015. Procurorii au descoperit că Haller era în legătură cu secretarul de stat în Ministerul Agriculturii la acea vreme, Peter Tamas Nagy.
    • Este un personaj care are legături în rândul directorilor din Ministerul Agriculturii, directori care sunt pereni în funcții.

    Supra-dovada că nu se fac controale și teste în fermele mici

    Conform criteriilor de conformitate stabilite de ANZ pentru registrul genealogic al bovinelor, datele culese de la fermieri trebui să conțină informații despre părinții și bunicii unei vaci. Ajutorul de stat se oferă doar asociațiilor acreditate care au date privind ascendența feminină a unui animal la un procent de peste 40% din efectivele fermierilor controlați. Aceste privind ascendenții unei vaci sunt trecute în secțiunea principală a registrelor genealogice.

    Însă, conform unor informații obținute de Agrointeligența, două dintre asociații nu îndeplinesc acest procent, ba chiar sunt sub 5%, este vorba de AGCTR și ACVBR, cele care primesc aproape 80% din cele 6,1 milioane de euro date ca ajutor de stat pentru cărțile de rasă. Astfel:
    • Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR) are înscrise în secțiunea principală doar 2.658 de animale din 77.755 de capete pentru care a încasat ajutorul de stat. Altfel spus, un procent de 3,4.
    • Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească (ACVBR) are înscrisă în secțiunea principală doar 3.721 de capete din 127.347 de bovine pentru care încasează ajutorul de stat. Altfel spus, un procent de 2,9%.
    • Holstein Ro stă cel mai bine, are un procent de 26%, dar tot este sub limita de 40% impusă de ANZ.

    Lelior Iacob, directorul ANZ, ne-a spus că acest procent este aplicat doar la acreditarea asociațiilor. Mai exact, șeful agenției susține că acum câțiva ani, la începutul aplicării programului cărților de rasă, erau mai multe informații despre animale decât după ce s-au cheltuit doar în acest an 6,1 milioane de euro

    Rezultatele programului după doi ani

    Practic, acest ajutor de stat are ca ultim scop creșterea producției de lapte prin ameliorarea raselor. Însă pentru că acest program este benefic doar marilor producător, în timp ce banii micilor fermieri sunt practic un cadou pentru asociațiile acreditate de ANZ, creșterea producției este limitată sau inexistentă.

    Spre exemplu, în 2015, primul an de aplicare al ajutorului de stat, conform HG.1.179 din 2014, s-a constat chiar o scădere a producției de lapte față de anul precedent, conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică (INS). În legătură cu datele prezentate mai jos, trebuie precizat că ele țin cont doar de laptele declarat de marii producători, adică undeva la 30-40% din piață, pentru că micii fermieri fie își vând laptele direct, fie îl folosesc pentru consumul propriu.

    2015
    În anul 2015 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă achiziționată de unitățile procesatoare de la exploatațiile agricole şi centrele de colectare a scăzut cu 77356 tone (‐7,8%).

    2016
    În anul 2016 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare de la unitățile zootehnice şi centrele de colectare a crescut cu 32655 tone (+3,6%).

    2017
    În primul semestru din 2017 comparativ cu primul semestru din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 23.353 de tone (4,7%).

    Concluzia este că nu există ameliorare genetică, iar ajutorul de stat care nu este adresat fermelor mari sau măcar medii, care sunt interesate de creșterea producției, se pierde prin conturile asociațiilor, iar micii fermieri nu beneficiază de investiția statului.

    Ca în anii ‘70

    Mai mult și metoda prin care se colectează datele genetice este una veche de cinci decenii. Cel puțin așa susține Ionuț Lupu, directorul de la HoRo. Acesta ne-a spus că transmit la ANZ datele atât după o metodă estimitivă genetică, dar fac și teste genomice moderne.

    Astfel, acum un animal este testat genetic la 44 de luni de la naștere după o metodă germană din anii ’70. Însă, între timp, după 2010, statele dezvoltate aplică o nouă metodă, cea de testare genetică a animalelor la 2-3 luni.

    Concluzia: Se impune o regândire a programului, banii să fie redirecționați direct către fermele performante

    Ca o concluzie, banii ar trebui direcționați către fermele care fac cu adevărat ameliorare pe baza datelor genetice și nu spre asociații care susțin că fac acest lucru pentru micii fermieri. Făcând o analiză foarte atentă a răspunsurilor pe care Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) ni le-a dat de-a lungul timpului am constatat că unii dintre gestionarii cărților de rasă s-au transformat în niște, să utilizez un termen de jargon, ”băieți deștepți” abonați la banii publici la subvențiile pentru gestionarea cărților de rasă. Se știu ei cine sunt aceia, dar eu nu pot să accept lucrul acesta”, a declarat în această lună pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro. Indiferent de declarații, Agrointeligența consideră că a venit momentul adevărului pentru modul în care sunt cheltuite fondurile publice pentru zootehnie. Campania noastră va continua, rămâneți alături de noi!

    Dați click pe schemă pentru varianta mărită

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Doi hoţi de animale au fost prinşi şi încătuşaţi în câmp, în timp ce fugeau cu trei vaci şi doi cai! Caz de infectare cu COVID-19 la MADR. Daniel Botănoiu: ”Ar fi vorba despre o angajată de la PNDR” România, în topul țărilor cu cele mai mari vânzări la pesticide!

    Ultimele știri

    Adrian Oros: Fermierii ne-au cerut să plătim despăgubirile de secetă până pe 30 iulie! Proiect MADR: Testele pentru genotiparea berbecilor – GRATUITE până la sfârșitul anului! TRANSMISIE VIDEO: Ziua Câmpului SAATEN UNION și RAPOOL din platforma de la Drajna

    Căutare în articole