• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • EVZ: Canalul Siret-Bărăgan, plimbat între patru ministere

    agrointeligenta.ro -

    Investiţia care ar elimina dependenţa României de importurile de cereale şi legume este cartoful fierbinte cu care jonglează patru miniştri.

    Deşi ar fi o mană cerească pentru România şi ar putea genera plus valoare în agricultură de 120 de milioane de euro pe an, iar oficialii îl declară prioritate naţională, canalul Siret – Bărăgan este un copil al nimănui, cât timp instituţiile implicate nu iau taurul de coarne.
    Şova, pus la lucru

    „De canal se ocupă, în principiu, trei ministere, dar pe viitor va trebui să se facă un proiect de gestionare şi de parteneriat public-privat pentru Canalul Siret-Bărăgan. Eu consider că ministrul Dan Şova este cel mai în măsură, este un proiect mare”, ne-a explicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, ne-a spus că Apele Române şi ministrul delegat al Marilor Proiecte se ocupă de Canal. Numai că ministrul Marilor Proiecte a explicat, pentru EVZ, că nu gestionează această investiţie. „Canalul este la Ministerul Agriculturii”, ne-a declarat Dan Şova. Ministerului Agriculturii (MADR) îi revine partea legată de sistemele de irigaţii care vor fi conectate la canal. Ministerul Mediului, prin Administraţia Naţională „Apele Române”, se ocupă de construcţia propriu- zisă a canalului. Componenta de transport este la ministerul de resort.
    Încremenit în proiect

    În prezent, se realizează studii privind posibilitatea ca lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să fie finanţate cu fonduri europene, prin alocarea financiară pe 2014-2018, a spus Lucia Varga. Fostul secretar de stat în MADR Adrian Rădulescu susţine însă că dosarul a fost finalizat însă înainte ca Daniel Constantin să fie numit ministru, deci ar fi trebuit să fie deja pe masa celor de la Bruxelles.

    Potrivit surselor EVZ a existat într-adevăr un dosar, dar „s-a pierdut pe sus”. S-a considerat că, oricum, nu sunt bani. România nu are bani să asigure cofinanţarea, ne-a declarat şi purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Cătălina Brăgaru. Totodată, sursele EVZ susţin că s-au făcut studii de prefezabilitate încă din 2003, iar oficiali din China, Statele Unite, Israel, Suedia şi Emiratele Arabe bat la uşa cabinetelor miniştrilor de resort pentru a investi în construcţia canalului şi a sistemelor de irigaţii. Investitorii chinezi şi americani s-ar fi „uitat, au analizat şi au plecat”.

    Nu sunt bani
    Se pare că principala problemă o reprezintă găsirea unor surse de finanţare la nivel naţional, atât pentru construcţia propriu-zisă, cât şi pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de irigaţii şi exproprieri, şi clarificarea modului în care aceşti investitori şi-ar putea recupera cheltuielile. Chinezii, de exemplu, au cerut în schimbul investiţiei să li se dea un teren în suprafaţă de 150 de hectare, în apropierea unui mare oraş din ţară, pe care să amenajeze un parc industrial.

    Surse apropiate de discuţii susţin că asiaticii doresc ca finanţarea să fie realizată printr-o bancă chineză, ceea ce nu este tocmai pe placul autorităţilor române.

    Totodată, pentru recuperarea investiţiei, este luată în calcul şi introducerea unei taxe ca cea pe care o vor plăti şoferii care vor circula pe autostrăzi. Astfel, fermierii care vor folosi apa din canalul Siret-Bărăgan pentru irigaţii vor plăti o taxă către firma care va construi canalul.

    O altă problemă o reprezintă exproprierile. Terenurile care vor fi tranzitate de canal se află în proprietate privată. Statul ar trebui să preia aceste terenuri, dar nu are de unde să dea alte suprafeţe la schimb şi nici resurse să despăgubească agricultorii, a explicat Daniel Botănoiu.

    Costuri exorbitante

    Lucrările la canal au început în 1986. Din 1986 şi până în prezent, Administraţia Naţională „Apele Române” a cheltuit circa 22,8 milioane de euro pentru a realiza 50 de km de canal. Doar 5,7 km sunt funcţionali, astfel că un kilometru de canal a costat 20 de milioane de euro. În bugetul pe acest an al MADR a fost prevăzută suma de 11 milioane de euro pentru continuarea lucrărilor, însă aceşti bani nu vor fi folosiţi pentru construcţia efectivă a canalului Siret-Bărăgan, ci pentru modernizarea sistemelor de irigaţii care vor fi conectate la acesta, spune secretarul de stat în MADR.

    Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri. Traseul canalului este Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu. Canalul parcurge traseul între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa. Dacă ar fi funcţional, canalul ar asigura apa necesară pentru irigaţii pentru mii de agricultori din judeţele Vrancea, Buzău şi Ialomiţa, ceea ce s-ar traduce printr-o creştere a veniturilor în agricultură cu 120 de milioane de euro pe an, iar România nu ar mai fi dependentă de importurile de produse agricole, după cum apreciază ministrul delegat Dan Şova.

    În plus, firmele locale care vor obţine contracte de lucrări la canal vor genera noi locuri de muncă, ceea ce se va traduce printr-o creştere a nivelului de trai a locuitorilor din judeţele tranzitate de canal şi o majorare a încasărilor la bugetul de stat, pentru că pentru salariile muncitorilor se vor plăti impozite pe venit şi contribuţii sociale.

    Sursa:Evz


    Te-ar mai putea interesa

    Ministrul Petre Daea a dat startul campaniei de semănat rapiță în uscat Fermierii din Ucraina solicită împrumuturi preferențiale pentru campania de semănat Lista fermierilor care au în conturi microgranturile de 5.000 euro, începând de astăzi

    Ultimele știri

    Ministerul Agriculturii, cifre oficiale: În ultimele patru luni s-au lansat 3.301 de rachete antigrindină AFIR a publicat lista cu cei 1.334 de mici fermieri care primesc ajutorul 15.000 de euro/fermă Fermierii din Ucraina au primit combine gratis în valoare de 2 milioane de euro