O nouă răsturnare în disputa dintre unt şi margarină: uleiul de măsline câştigă
agrointeligenta.ro -
Nu există nici o dovadă fundamentată ştiinţific care să ateste că înlocuirea untului cu margarină în alimentaţie are drept rezultat reducerea riscurilor cardiovasculare, spun cercetătorii de la Institutul de Sănătate Publică de la Harvad.
Mai mult, cercetătorii prestigiosului centru de cercetare recomandă consumatorilor să fie prudenţi la prezentările comerciale şi să studieze întotdeaua etichetele nutriţionale atât în cazul unutului, cât şi al margarinei de pe raftul de la supermarket.
Dacă ai dubii ce să alegi la micul dejun, între unt şi margarină, sigur nu greşeşti dacă, la micul dejun, ungi felia de pâine prăjită cu ulei de măsline, consideră specialiştii de la Institutul de Sănătate Publică de la Harvad.
Margarina nu reduce riscul de atac de cord
Producătorii de margarină susţin că produsul lor previne bolile cardiovasculare şi este de preferat untului preparat din lapte. Asociaţiile fermierilor, vin cu contraargumente puternice şi spun că beneficiile nutriţioniste ale untului care este un produs natural şi nu rafinat industrial sunt incomparabile cu cele ale margarinei. Cine are însă dreptate în această dispută care durează de decenii întregi?
Specialiştii de la Institutul de Sănătate Publică de la Harvad vin cu argumente ştiinţifice şi recomandă prudenţă sporită, relativ la orice prezentare comercială a ambelor produse.
„Nu există nicio dovadă fundamentă prin cercetare ştiinţifică care să ateste că, în general, folosirea margarinei în locul untului reduce riscurile atacului de cord sau a alor boli cardiovasculare”, susţin cercetăţorii de la Harvard.
Abordare greşită în războiul unt-margarină
Mai mult, disputa unt-margarina este o abordare falsă. Într-adevăr, untul este pe lista alimentelor recomdate cu utilizare moderată în cazul afecţiunilor cardiovasculare deoarece este bogat în grăsimi saturate. Dar, şi foarte multe din produsele comercializate ca margarine, deşi au conţint scăzut de grăsimi saturate sunt bogate în acizi graşi trans (grăsimi trans) care sunt cel puţin la fel de periculoşi ca şi grăsimile saturate. Trebuie menţionat că în ultima perioadă au început să fie promovate margarine de tip Becel, nehidrogenate şi fără grăsimi trans, sărace în grăsimi saturate. Citind atent etichetele produselor, putem alege corect care din două alimente aflate la raft este mai bun pentru sănătate.
Eticheta nutriţională stă la baza selecţiei
Cum alegem atunci, între unt şi margarină? Simplu, informaţiile nutriţionale de pe etichetă trebuie citite cu atenţie. Când comparăm două produse de pe raftul magazinului (unt şi margarină), îl alegem pe cel cu conţinut mai mic de grăsimi trans şi grăsimi saturate. Daca alegi margarina, citeşte cu atenţie, cu multă răbdare, ingredientele. Dacă are în compoziţia sa şi grăsimi trans, cantitatea trebuie să fie cât mai mică. Daca alegi untul, trebuie sa stii ca acesta trebuie sa aibă un conţinut ridicat de grăsimi din lapte.
Ce mai spun medicii-cercetători? Dacă nu ne descurcăm cu cititul etichetei nutriţioniste de pe unt sau margarină, nu trebuie să avem nicio reţinere ca peste felia de pâine prăjită sau peste cartofi să punem ulei de măsline sau chiar alte uleiuri vegetale tartinabile care conţin grăsimi benefice mono şi polinesaturate.
Margarina a fost gândită iniţial ca un înlocuitor pentru unt. Ea este fabricată industrial din uleiuri vegetale hidrogenate. Astfel, cantitatea de colesterol este una mică. De asemenea, margarina conţine “grăsimi bune” – polisaturate şi mononesaturate, care contribuie la reducerea colesterolului “rău”, LDL, atunci când o folosim pentru a înlocui grăsimile saturate din dietă.
Fiecare produs alimentar cu riscul lui
Astfel, timp îndelungat margarina a fost promovată ca o alternativă sănătoasă la unt, dar lucrurile nu stau întotdeauna aşa. Margarina, în special unele sortimente, s-a dovedit a fi mai riscantă în consum decât untul, datorită cantităţii mari de grăsimi trans provenite de uleiul parţial hidrogenat.
Pe de altă parte, untul este făcut din grăsime de origine animală (lapte), ceea ce ar înseamna că nivelul de colesterol şi cantitatea de grăsimi saturate din compoziţia sa sunt relativ ridicate, crescând astfel riscul de boli cardiovasculare sau de accident vascular cerebral.
De asemenea, există uneori riscul ca untul să conţina urme de hormoni sau antibiotice provenite din tratamentul aplicat animalelor de fermă (un risc care se aplica şi în cazul celorlalte produse de orgine animală), însă untul conţine şi vitaminele A, D, E sau K, dar şi minerale, cum ar fi seleniul.
Astfel, ambele produse pot avea avantaje şi dezavantaje, proclamarea supremaţiei unuia dintre produse asupra ceiluilalt este una falsă, nefundamentată.
Cumpătare, nu eliminare din consum
De asemenea, pentru a ţine sub control nivelul colestorolului, nutriţioniştii îndeamnă mai degrabă la cumpătare şi nu la reţinerea în a consuma anumite tipuri de alimente.
„Mănâncă din toate cu moderaţie şi nimic în exces”, spun specialiştii care mai adaugă că ouăle, laptele integral, smântâna, dar şi alte alimente conţin minerale şi proteine esenţiale de exemplu pentru oasele care formează scheletul uman şi îndepărtarea totală a acestoraa din consum poate provoca probleme de sănătate.
“Acum ştim de exemplu că dacă consumăm ouă nu se poate face asociere cu atacul de cord şi de asemenea că anumite grăsimi trans conţinute de alimentele procesate, uneori de unele sortimente de margarine, sunt mult mai rele pentru sănătate şi pot cauza probleme cardiovasculare, decât dacă discutăm cazul grăsimilor saturate din unt”, susţin cercetătorii.
