Îngrășare rapidă porci. Supliment de hrană pentru spor în greutate
Andreea Elefterie -
Îngrășare rapidă porci – supliment de hrană pentru spor în greutate la suine. Goana după profit îi face pe unii producători agricoli să uite de reguli și să apeleze la soluții mai puțin convenționale. În cazul creșterii porcilor pentru îngrășare, pe piață a apărut o nouă practică la care apelează mai ales micii fermieri: hrănirea suinelor cu mâncare pentru câini.
Subiectul porcilor hrăniți cu mâncare pentru câini este unul delicat, mai ales că micii fermieri sau cei care cresc porci în gospodărie sunt cei care apelează la acest tip de furajare. Este ușor de procurat din marile lanțuri de magazine și experiența a arătat că nu doar prețul este avantajos, ci și efectul este rapid. Porcii hrăniți cu mâncare pentru câini iau repede în greutate. Un fel de îngrășare-turbo, i-am putea spune.
Rețeta de furajare cu mâncare de câini nu încalcă nici o lege, însă nu este lipsită de consecințe, ne-au spus crescătorii cu experiență. Cu toate acestea, cu greu am găsit un producător agricol dispus să discute deschis despre această practică confirmată inclusiv de persoane care lucrează în rețele de supermarketuri și văd zilnic cum se încarcă Daciile papuc cu saci de mâncare de câini.
Tehnician veterinar de profesie, Emil Dascălu din Giurgiu este un crescător de porci care refuză să apeleze la noua practică din micile ferme de suine. Giurgiuveanul a vorbit cu reporterii Agrointeligența – www.agrointel.ro despre această practică nouă în zootehnia românească tocmai pentru a trage un semnal de alarmă privind riscurile furajării necorespunzătoare a purceilor. Emil Dascălu arată că hrana pentru câini nu respectă standardele furajării suinelor.
„Știu de ea, am auzit de această practică. Pot să vă spun în felul următor: atâta timp cât nu se lucrează – și făcând parte din aceeași categorie de mamifere, atât porcul, cât și câinele, ca omnivor, pentru că și câinele e omnivor, deși multă lume îl duce spre carnivor și porcul e omnivor, și nivelul de proteină este păstrat în parametri legali și nu se lucrează cu proteină animală, ceea ce este interzis în nutriția porcilor, adică făina de oase, făina de sânge și făina de carne, nu am nimic împotrivă. Dar majoritatea nutrețurilor pentru câini sunt bazate pe aceste produse: făină de carne, de sânge, de oase, ceea ce la porci nu este recomandat”, ne-a spus Emil Dascălu.
Tehnicianul veterinar asigură că această practică nu reprezintă niciun risc pentru sănătatea consumatorilor, în schimb afectează calitatea cărnii, schimbându-i gustul. Emil Dascălu a adus în discuție și cazurile din Ungaria, unde toate animalele moarte sunt folosite pentru a obține proteină animală, fără a se investiga cauza morții acestora.
„Problema este de schimbare a gustului autentic al cărnii. Acolo se face diferența. Singura problemă e de calitate. Din punct de vedere al sănătății umane nu există niciun risc. Însă carnea ia mirosul ăla de caninizat, ai un alt gust, un alt miros la ea. Am auzit de astfel de practici. De exemplu, vecinii noștri unguri folosesc foarte mult proteina animală. La ei ce moare nu se aruncă, se refolosește, dar la noi în România încă nu și sperăm să nu se apropie astfel de practici pentru că proteina animală vine din produsul animal, adică din porcii morți. Mie îmi moare un porc, îi dau la cei care produc proteină animală, îl bagă în niște cuptoare, îl coc, îl duc la moară, îl macină și așa mai departe. Dar porcul ăla nu a murit așa, că a vrut el. Fie a avut un virus, fie a avut o bacterie, fie din cauze naturale. Și nu știm și nu avem garanția că el, din punct de vedere medical, este 100% sănătos ca să îl bag în alimentația umană. Și atunci nu îmi asum acest risc”, a explicat crescătorul de porci.
Emil Dascălu face parte dintre crescătorii de suine care rămâne fidel furajării tradiționale a purceilor. Fermierul ne-a vorbit despre cele trei tipuri de furajare în cazul suinelor, dar și despre hrana pe care el o asigură propriilor porci.
„Sunt 3 tipuri de furjare. Furajarea pe cereale clasice, pe care le produce omul în curte, să evităm termeni de genul bio, eco, pentru că astea sunt greu de produs în România la momentul de față și nu în România, ci în toată Europa. Vorbim dspree cereale naturale, grâu, orz, floarea-soarelui. După aceea sunt acești oameni care au muncit o viață în slujba furajării porcilor și a animalelor în general, de la Institutul Național pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, care după părerea mea sunt cei mai buni. După care sunt firmele furnizoare. Eu am foarte mare încredere în Banvit, în fosta Purina. Astea sunt furajările. Eu porcii mei îi hrănesc cu trifoi uscat, când e vară îi hrănesc cu trifoi verde. În alimentație folosesc grâu furajer, triticale adică, orz, porumb, mazăre, floarea-soarelui și eventual, dacă e nevoie, dacă le lipsește proteină, folosesc soia”, ne-a explicat tehnicianul veterinar.
Crescătorul de suine a vorbit și despre cum Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ar trebui să efectueze controale la domiciliu pentru a se asigura că totul este conform celor înregistrate. Această autoritate a statului poate verifica și ce se utilizează în furajarea animalelor.
„Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) ar trebui să verifice crescătorii de porci, pentru că la nivel de DSVSA există un cod de exploatație și în evidența medicului veterinar, care știe cam ce animale are în curte fiecare om. Dacă nu știe, înseamnă că e o greșeală. Adică medicul veterinar ține niște evidențe pentru vaccinări la porci, la cai, la păsări, la bovine. El își ia niște bani de acolo. Dar nu poți lua bani fără să ai o evidență clară. Și această o evidență o păstrezi. Și prin vizitele la domiciliu, pentru că minimul acceptat de legea din România este de 6 porci pe care poți să îi ții în sistem de gospodărie. Ai trecut de 6, atunci ai microfermă și atunci dacă ești pe post de exploatație, eu ca medic vin să te vizitez, vin să văd animalele, vin să verific crotaliile, vin să văd dacă le mai ai pe cele pe care le-ai avut când le-ai crotaliat, dacă între timp ai vândut unul, sau l-ai tăiat. Sunt fel și fel de metode de verificare – poți să bagi mâna în furajul porcului, pui într-o pungă și mergi cu ea la laborator, pentru că DSVSA are laborator. Și atunci vezi dacă are proteină animală, făină de oase, făină de sânge, făină de pește, făină de carne. Important e ce vinde pentru că dintr-o carne cu probleme poți să apară îmbolnăviri și nu trebuie lăsați pe piață cei care vor să facă bani peste noapte cu orice preț”, a punctat Emil Dascălu.
