O DOAMNĂ HOTĂRÂTĂ: RODICA OBREJA și secretele sale pentru PRODUCȚII MARI LA HECTAR!
agrointeligenta.ro -
În localitatea Grivița, județul Vaslui, la ferma AgroExport se face agricultură la cel mai înalt nivel. De cum intri pe poarta societății nu poți să nu rămâi impresionat de ordinea și curățenia care domnesc în fiecare colț. Îți vine imediat în minte un gând: aici se vede mâna unei femei. Și așa și este: femeia este Rodica Obreja, agricultoare cu vocație, am putea spune, pentru că dârza fermieră administrează o fermă cu nu mai puțin de 1.000 de hectare de teren agricol.
Rodica Obreja se numără printre primii fermieri români care au utilizat biostimulatorii pentru a-și spori culturile agricole. În urmă cu aproape 14 ani a intrat în legătură cu compania AECTRA și, în 2005 a introdus în cultura sa de rapiță biostimulatorul TERRA-SORB. Un moment de turnură pentru societatea AgroExport a Rodicăi Obreja care, de atunci, folosește produsul de la AECTRA la toate culturile agricole din ferma sa.
Ce a determinat-o, în urmă cu peste un deceniu, pe Rodica Obreja să aleagă o cale nouă de fertilizare? Simplu: dorința de a face performanță și profit. La pachet!
”Munca în agricultură am început-o din 1978. Am lucrat în Fabrica de Nutrețuri Combinate Bârlad, care după 1989, după Revoluție s-a terminat. Îmi pare foarte rău că s-a distrus. (…) Eu când am plecat din FNC, am lucrat în achiziție de cereale și export de cereale la SC AgroExport SA Constanța, la care era la vremea aceea patron Triță Făniță, pe care îl cunoaște o țară întreagă. După ce afacerea dumnealui a început să scârțâie, noi eram o filială care i-am fost credincioși, am fost credincioși față de Triță Făniță și el a zis: Dacă vă înființați o societate, să se cheme AgroExport. Și așa s-a numit și se numește și astăzi societatea noastră”, povestește Rodica Obreja despre cum a ajuns să aibă propria afacere agricolă.
Terenuri împărțite în cinci comune
Suprafața lucrată de Rodica Obreja și echipa sa de la AgroExport este de circa 1.000 de hectare, terenurile fiind răsfirate pe raza a cinci comune.
”Societatea are sediul în Bârlad. Deci când am înființat societatea, nu aveam cumpărat în comuna Grivița. Am vrut să cumpărăm în mai multe locații, dar nu am reușit și am găsit în locația aceasta, unde a fost o secție a SMA-ului, în care nu aveam decât o magazie și un atelier mecanic. Noi lucrăm o suprafață de 1.000 de hectare cu perspectiva de a ne mai extinde. Toată suprafața asta de 1.000 de hectare este pe cinci comune. Avem pe comuna Zorleni, pe comuna Băcani, județul Vaslui, comuna Grivița, județul Vaslui, comuna Perieni, județul Vaslui și lucrăm suprafața care este cea mai mare pe comuna Bălăbănești, județul Galați”, vorbește fermiera despre cum sunt împărțite terenurile societății.
Muncește de dimineață până seara
Rodica Obreja este la fel de puternică precum orice alt fermier cu experiență pe care l-am întâlnit. Are același stil de viață dur, aproape spartan, obligatoriu parcă tuturor celor care fac agricultură la noi în țară. ”Sunt un fermier care muncește de dimineață până în noapte, am un colectiv foarte bun. Vreau să specific că acest colectiv al nostru este foarte bine închegat și am reușit să ne formăm oamenii după modul cum am lucrat 30 de ani. Oamenii sunt credincioși, sunt oameni corecți și toată lumea este deschisă la nou. Suntem deschiși la tot ce înseamnă nou, că vă dați seama că am început cu U650”, spune Rodica Obreja, în timp ce în spatele ei, aliniate stau mai multe tractoare de la uzina din Brașov, dar și mașini agricole noi, de ultimă generație, de la mai multe firme precum CASE IH sau CLAAS.
Tehnologia pare să fie unul dintre secretele care au ajutat-o pe Rodica Obreja să reziste și să se dezvolte într-un mediu care s-a arătat de multe ori incorect față de femei, un mediu aparte așa cum este agricultura românească. Despre tehnologie, fermiera din Vaslui vorbește cu drag și cu pasiune, având în spatele cuvintelor experiența unor ani buni, dar mai ales a unor ani grei, cu secete și geruri specifice județelor agricole din Moldova.
Mizează pe nutriția foliară
”Nutriția foliară este foarte importantă. Chiar de când am început să fac agricultură, am folosit nutriția foliară. Deci am mers în primul rând pe aminoacizi și pe îngrășământul foliar. Vă dau un exemplu, cu AECTRA am lucrat de la început și am fost o societate credincioasă la AECTRA. Bine, și AECTRA au fost cu noi foarte loiali, am folosit TERRA-SORB, am folosit NUTRI VIT, am folosit ATONIK”, vorbește Rodica Obreja despre asul pe care l-a folosit an de an – nutriția foliară.
TERRA-SORB a fost testat prima dată la rapiță
În prezent, biostimulatorul aplicat la toate culturi agricole din ferma AgroExport este TERRA-SORB. Produsul de la AECTRA este ”vinovat” pentru producțiile bune și foarte bune.
”TERRA-SORB Complex este de când a apărut pe piață, deci noi l-am folosit în fiecare an. L-am folosit în general la culturile de rapiță toamna. Eu întâi am testat. Am făcut probă în prima fază la cultura de rapiță toamna. Semănam mai târziu rapița, era o problemă, nu aveam apă și ne-a dat rezultate. TERRA-SORB este un stimulator de creștere și în al doilea rând un protector împotriva bolilor și dăunătorilor, precum și un stimulent. Stimulează puterea de a sintetiza planta mai bine pesticidele, fungicidele, pesticidele în general”, ne-a explicat Rodica Obreja.
Producții bune an de an
De când a început să folosească biostimulatorii de la AECTRA, fermiera de la Vaslui spune că producțiile au fost bune în fiecare an, mult peste ce obținea înainte. ”În prima fază, când am început să folosesc TERRA-SORB la vremea aceea, deci 2005, la rapiță scoteam în jur de 2.500, 2.600 până la 2.700 de kilograme la hectar, erau producții bune la vremea respectivă. După aceea am început să folosesc la toate culturile, inclusiv la porumb”.
Biostimulatorul se aplică odată cu erbicidarea
La AgroExport Vaslui, biostimulatorul de la AECTRA se folosește la primul tratament, când se face și erbicidarea. ”TERRA-SORB folosesc la majoritatea culturilor, rapiță, grâu, porumb, floarea-soarelui și folosesc la primul tratament. Deci la primul tratament la grâu, la primul tratament la floare, în general când erbicidez. Vă dau exemplu la floarea-soarelui, impactul erbicidului mi-l reduce față de plantă și, în general, este un stimulator foarte bun pentru fotosinteză, pentru asimilarea microelementelor, a macroelementelor. (…) Perioada de aplicare este la primul erbicidat la grâu, la primul erbicidat la rapiță, la primul erbicidat floarea-soarelui, deci primăvara și la rapiță toamna, după răsărire. Sunt situații când trebuie să erbicidăm toamna”, ne-a explicat fermiera.
200 de kg în plus pe hectarul de hibridare la floare
Un mare aport al biostimulatorului TERRA-SORB este la loturile de hibridare, unde valoarea boabelor recoltate este mult mai mare. ”La loturile de hibridare, la lotul de producere sămânță, la hibridare floarea-soarelui, eu am avut un plus cam de 200 kg”, ne-a spus Rodica Obreja despre plusul de producție obținut cu biostimulatorul AECTRA.
”Eu sunt cea care folosește de 13-14 ani TERRA-SORB și mesajul meu către fermieri este: Folosiți TERRA-SORB, pentru că o să aveți producții bune și o să fie și un protector al culturii dumneavoastră”, este recomandarea doamnei Obreja.
Muncă mai ușoară în echipă cu fiul său
Munca Rodicăi Obreja este mai ușoară de când în afacere i s-a alăturat și fiul. Absolvent de Drept, acesta o sprijină și este speranța pentru viitor a fermierei care a dat totul pământului. Un pământ care i-a răsplătit mereu munca.
Pământul înseamnă identitate
În final, experiența, dar și grija cu care Rodica Obreja se ocupă de fiecare aspect al fermei au ca rezultat o dezvoltare continuă a afacerii. În timp ce în afaceri este mereu fermă, inima sa de blândă nu o lasă de piatră când vine vorba despre cei care au pierdut bătălia cu pământul. Sau au ales să o piardă: ”Noi am cumpărat cât am putut terenuri și facem contracte de arendă unde mai găsim. Vă dați seama, în zonă au apărut foarte mulți străini, care ne cumpără terenul și pe noi ne îngrijorează situația, pentru că avem țărani care și-au vândut pământul, și-au pierdut identitatea. Și-au vândut pământul și vin la noi și spun: Dați-ne 50 kg de grâu sau 50 kg de porumb. Cât se poate de mult ajutăm și noi”.
