ABONARE LA ARTICOLE

teren-moldova

Merită să cumperi teren agricol în Republica Moldova?

Preţul terenului arabil din Republica Moldova, mult mai mic decât cel de la noi, este unul dintre cele mai atractive aspecte de luat în calcul într-o investiţie în sectorul producţiei agricole din ţara vecină.

Preţul terenului arabil nu poate fi însă singurul element care trebuie luat în calcul. Calitatea acesti teren este la fel de importantă. De asemenea, contează mult şi “mediul înconjurător” al pieţei imobiliare. Nu trebuie uitate nici investiţiile necesare pentru a face producţie pe acest teren arabil. Nici aspectele ce ţin de forţa de muncă nu sînt de ignorat. Şi în final, nici relaţia cu autorităţile.

Agronomii din Republica Moldova subliniază raportul excelent calitate preţ al terenului arabil de peste Prut. Practic la cel mai mic preţ din regiune găseşti unul dintre cele mai bune pământuri dacă te gândeşti să faci producţie agricolă.

Preţul terenului agricol din Republica Moldova s-a stabilizat în ultimul trimestru al anului trecut după ce a cunoscut o scădere constantă determinaă atât de deteriorarea climatului economic general cât şi de scăderea preţurilor agricole. Potrivit unor analize publicate de presa de peste Prut, preţul mediu al unui hectar de teren agricol este echivalentul a 660 de euro. În funcţie de cât de bun este terenul un hectar poate ajunge şi la 1000 de euro. Suprafaţa medie a proprietăţilor agricole în Republica Moldova este de 2,2 hectare, cele mai numeroase tranzacţii imobiliare având drept obiect între 0,5 şi 1 hectar.  Aceasta nu exlude şi existenţa unor tranzacţii privind suprafeţe de între 10 şi 20 de hectare de teren agricol, dar foarte rar.

Diferenţa dintre preţul terenului agricol din jurul Chişinăului şi cea din restul Republicii este explicată de factori care ţin de calculele speculatorilor imobiliari. Vorbind despre speculatorii imobiliri atingem şi un alt punct important de care un cetăţean român care visează să facă afaceri agricole în Republica Moldova trebuie să ţină seamă. Speculatorii imobiliari activi în Republica Moldova sînt interesaţi de acele terenuri arabile care pot deveni terenuri de construcţie – cele din jurul Chişinăului, capitala, fiind cel mai răvnit trofeu de vănătoare. Pentru a le obţine nu se dau în lături de la nimic – porivit presei locale, poliţia pune multe dintre atacurile, omorurile sau răpirile petrecute în Chişinău în legătură cu afacerile imobiliare. Alta este însă situaţia cu terenurile arabile din centrul ţării acolo unde perspectiva extinderii zonelor urbane lipseşte.

Dacă pământul este bun şi ieftin, dotările agricole sînt puţine. În ultimii 20 de ani s-a distrus mult din lipsa investiţiilor în mentenanţă, astfel că practic, antreprenorul care vrea să îşi deschidă o fermă (după ce a achiiţionat terenul) pleacă de la “ground zero”. Materialele de construcţie majoritar importate sînt scumpe, iar recuperarea banilor din vânzarea produselor agricole se va face lent pentru că acestea sînt foarte ieftine.

Pentru munci agricole braţele de muncă sînt puţine, din pricina salariilor mici oferite de agricultură ţăranii basarabeni plecând masiv să lucreze (de cele mai multe ori tot în agricultură) dar  în  alte ţări (chiar şi România) unde pot câştiga mai mult.

Salariul mediu din agricultura în Republica Moldova, este potrivit institutului naţional de statistică, pentru intervalul ianuarie-august de 2000 de lei moldoveneşti (130 euro), salariul unui muncitor necalificat (în acest caz zilierii utilizaţi la muncile câmpului) este de 1100 de lei moldoveneşti (70 euro). Este de ţinut cont şi de faptul că marea majoritate a zilierilor sînt persoane mai degrabă în vârstă, dintre cei care au considerat că sînt prea bătrâni pentru a pleca la muncă peste hotare, sau prea tinere, dintre cei care teoretic ar trebui să fie la şcoală.

Nu există satistici publice privind furturile din agicultură, presa de peste Prut menţionează ocazional însă cazuri de infractori prinşi la furat pe câmp. Fenomenul nu pare asociat cu crima organizată şi nici cu faimoşii racketsi, fiind rezervat cum se spune “micilor găinari”.

Dacă însă crima organizată şi racketsii nu sînt interesaţi de furturile de recoltă asta nu înseamnă că nu sînt şi interesaţi de persoanele cu “stare” din mediul rural, mai ales de investitorii străini. Presa de peste Prut relatează deseori cazuri în care  oamenilor cu bani din mediul rural şi urban le este cerută taxă de protecţie pentru a nu deveni vicime ale unor lovituri care pot include de la – incendieri, distrugeri, violenţe fizice şi chiar răpiri de persoane.

Relaţia cu autorităţile pune alte probleme. Cetăţenii români sînt consideraţi “naţiune inamică” de către funcţionarii rusofoni. De la vameş, la miliţian, la omul cu avizele, dacă având paşaport româneasc ai dat peste un rusofon trebuie să te aştepţi la un tratament care să îţi dea de înţeles că trebuie să te duci “înapoi de unde ai venit”. Când comuniştii sînt la putere, acest tratament este chiar o politică de stat şi depăşeşte micile fobii individuale. Dincolo de aceasta, funcţionarii nu sînt mai predispuşi să ia mită într-o măsură mai mare ca în România, iar sumele sunt oricum mai mici.

Un aspect important care ţine de “mediul de afaceri” în general din Republica Moldova se referă şi la statutul limbii române în relaţiile de afaceri. Antreprenorii moldoveni preferă de regulă limba rusă şi nu româna – atât pentru că unii dintre ei sînt rusofoni, sau pentru că au angajaţi rusofoni (care nu ştiu româneşte şi pentru care trebuie să păstreze orice documentaţie şi în limba rusă), cât şi pentru a strecura câte o precizare care la traducerea dintr-o limbă în alta să le creeze un avantaj.

Concluzie: Da, este adevărat că preţul terenului este mai mic, dar presupune mai multe investiţii aduse din România, recuperabile mai greu ca în România, de asemenea trebuie să re-patriezi muncitori agricoli moldoveni la salarii similare cel puţin cu cele avute de aceştia în România, să îţi iei paşaport moldovenesc pe care să îl araţi ori de câte ori ai de a face cu funcţionari de la ministru în jos şi să înveţi limba rusă ca să nu te trezeşti că ai semnat altceva decât ce ai convenit.

FII INFORMAT! ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!
COMENTARII FACEBOOK
TOATE COMENTARIILE
  1. sigur ca e de mine acolea ca-mi place sa sap in pamant pentru cartoafe…dar daca ma prinde PUTIN si ma-mpuska ???

    RĂSPUNDE
  2. CAZ CONCRET: un investitor a facut 300 ha de livada de nuc. A fost lasat in pace de catre factorul politic din RM pana sa ii intre livada pe rod. Apoooooi i-au inscenat ceva ca sa il bage la bulau. Totusi.. cu indulgenta… i-a fost propus sa cedeze livada de 300 ha contra libertatii lui. End of the story. Investiti cu drag in RM. Succes!

    RĂSPUNDE
  3. In articol adevarat este numai ce se tine de calitate si pretul pamintului in Basarabia, in rest, in ce limba se discuta afacerile in acest domeniu, asa zisii raket al banditilor sau al oamenilor din ministerele de forta, sint povesti pentru copii. Sa spuna tipul de unde a luat info despre “cazul concret”, nu s/a scris nimic despre asa ceva in ultimii 10 ani. Am afacere in acest domeniu si va asigur ca sint aberatii despre ce scrie autorul despre limba si comentatorul despre bulau.

    RĂSPUNDE
  4. Pana nu dai si sursa informatiei nu e decat o soparla.

    RĂSPUNDE
  5. am mai citit articolul pe un site din Moldova..au copiat ei de la voi, sau invers ?..chestia cu limba rusa (absolut deplasata) sint sigur ca va apartine .

    RĂSPUNDE
  6. […] dintre atuurile Republicii Moldova în materie de agriculură este calitatea bună a pământurilor sale şi preţul scăzut la care ar putea acestea fi achiziţi… pentru constituirea unei […]

    RĂSPUNDE
  7. Sunt inginer hidrotehnician si as fi fericit daca as gasi limba comuna cu un investor roman pentru a face afaceri in agricultura impreuna.As putea sa-l scutesc de a trece de toate probleme mentionate in acest articol si as putea sa pun afacerea pe profit.Astept propuneri de la investori cu adevarat bogati si voi lua asupra mea cumpararea terenului bucata cu bucata pina se va ajunge la suprafata necesara.Grabiti-va nu asteptati pina cind preturile vor exploda.romaaugust@yahoo.com

    RĂSPUNDE
  8. “să înveţi limba rusă ca să nu te trezeşti că ai semnat altceva decât ce ai convenit.” Domnilor “jurnalisti” ce-s cu aceste aberatii. Probabil n-ai fost prea des in partea stinga a Prutului, de aia si scrii aberatii. Toate contractele se scriu in limba de stat, asta ca o mica remarca pentru viitor cand vei mai scrie articole de astea timpite.

    RĂSPUNDE
  9. vreau sa colaborez cu cineva in agricultura am o afacere cu sobe domnesti arges str petre i muscel nr 19 judarges

    RĂSPUNDE
  10. racheti si rusofoni? sefu ai fost in RM prin 93? da functionarii trebuie “incalziti” mereu – shii drept nui minshiuna)

    RĂSPUNDE
  11. Se pare ca acest articol a fost preluat de prin arhivele comuniste de acum 10 ani….
    In realitate : preturile terenurilor agricole consolidate sunt de la 2000 euro/ha si terenurile bune nu mai sunt de vanzare. In timp ce romanii “tormozesk”, italienii cumpara tot ce gasesc, desi italienii nu vorbesc rusa mai bine….

    RĂSPUNDE
  12. da ce au romanii cu moldova….ca sa cumpere in moldova,,,,italienii lasa cumpere daca au cap si bani, invata si limba romana ,rusa ,,,tot ce vrei :;):):):):):

    RĂSPUNDE
  13. Da voi moldovencele ce treaba aveti cu romanii cand veniti sa va maritati in Romania ca sa puteti merge la produs in Italia?

    RĂSPUNDE
NUME (necesar)
E-MAIL (nu va fi publicat)
WEBSITE (opţional)
RISCOGRAMA.RO
exploatatia -agricola-medie-ue

7 idei de afaceri în agricultură profitabile pe suprafeţe mici şi foarte mici

hidroponic

5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul

preturi-hectar-teren-agricol

5 lucruri de care trebuie să te fereşti înainte de-a investi în teren agricol

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE
CĂUTARE PE SITE
PRIMA PAGINĂ[CLICK AICI DACĂ NU SE ÎNCARCĂ]
rural-urban

EXCLUSIV – Cât au câștigat românii care au investit în terenuri agricole în ultimele 12 luni

În prima parte a lui 2014, Agrointeligența scria despre proiectul unor clujeni de a înființa primul fond agricol de investitii sută la sută românesc. La finele primului an de activitate, cei care au avut curajul să se alăture fondului Proagro Capital culeg deja primele roade: valoarea investiției lor a crescut deja cu 17%, ceea ce înseamnă […]

ŞTIRI
rural-urban

EXCLUSIV – Cât au câștigat românii care au investit în terenuri agricole în ultimele 12 luni

02_ceausescu_01_81e0eb93d9

Agricultura românescă la 25 de ani de la Revoluție. Studiu de caz la Galați: De la plugul tras de vacă la tractorul cu GPS

targ de craciun madr

Târgul de Crăciun din curtea Ministerului Agriculturii va fi inaugurat mâine

reducerea tva la carne

Sectorul de carne, primul în care se va reduce TVA

terenul agricol cea mai sigura investitie

Cea mai sigură investiţie în 2014: terenul agricol. În judeţul Dolj s-au vândut cu 25% mai multe suprafeţe decât anul trecut

bugetul alocat agriculturii in 2015

Bugetul agriculturii pe 2015: Parlamentarii au avizat o suplimentare de 98 de milioane de lei pentru plata subvenţiilor

salarii apia 2015EXCLUSIV

Angajaţii APIA au primit cele mai mari creşteri salariale din România. Daniel Constantin: Se va intra şi într-un proces de reorganizare

cat castiga fermierii din Romania

Eurostat: În 2014, salariile din agricultură au scăzut cu 1,7%. Care este situația lucrătorilor din România

Cum va fi anul agricol 2015: Recoltele de cereale - mai mici cu 5,3% față de 2014

Cum va fi anul agricol 2015: Recoltele de cereale – mai mici cu 5,3% față de 2014

cheltuirea fondurilor europene pentru agricultura curtea de conturi

Cum s-au cheltuit fondurile europene pentru agricultură: Prețuri de catalog, cu 25-30 % mai mari decât prețurile reale ale pieței

ANUNŢURI
ŞTIRI
masuri fiscale pentru fermieri

Micii fermieri bat obrazul autorităţilor: „Aflăm foarte târziu ce trebuia să ştim din anul întâi”

prognoza meteo pentru fermieri decembrie 2014

Prognoza agrometerologică 15-18 decembrie: Sol bine aprovizionat cu apă. Arăturile adânci de toamnă pot fi finalizate

subventii pentru gasca cu gat rosu Branta ruficollis

Gâsca cu gât roșu – ”musafirul” care le aduce fermierilor un bonus de 288 euro/ha la subvenția pe suprafață

CAMPANIE
ŞTIRI
Magaus 1FOTO

Măgarul – cel mai ”împovărat” animal – GALERIE FOTO

comunicat afir

Termenul limită de depunere a ultimelor cereri de plată de către beneficiarii PNDR este 30 septembrie 2015

Daniel Constantin in Guvernul Ponta 4

Structura Guvernului Ponta IV: Daniel Constantin rămâne ministru al agriculturii și dezvoltării rurale

subventia pe suprafata 2015

Plata subvenției pe suprafață 2015. APIA Iași: Restul de 90 de euro se va plăti abia la anul

schema de minimis pentru apicultura

Buget suplimentat: TOȚI apicultorii afectați de ploi vor beneficia de ajutorul de minimis

ajutor de stat pentru motorina utilizata in agricultura

Se dau bani pentru motorina utilizată în agricultură. Fermierii pot depune cererile până pe 31 decembrie

wheat for sale in a romanian market

Prețul cerealelor românești în săptâmâna 15-21 decembrie: Grâul nostru, mai ieftin decât al rușilor și mai scump decât al francezilor

Dacian CiolosEXCLUSIV

Cele 4 învățături ale comisarului Cioloș pentru agricultura românească

camere agricole

Buget 2015: Câţi bani vor primi camerele agricole pentru a funcţiona anul viitor

fabrica de zahar

Emilian Dobrescu, preşedintele Patronatului de Zahăr în România: “Avem cel mai mare TVA la zahăr din Europa”