ABONARE LA ARTICOLE

teren-moldova

Merită să cumperi teren agricol în Republica Moldova?

Preţul terenului arabil din Republica Moldova, mult mai mic decât cel de la noi, este unul dintre cele mai atractive aspecte de luat în calcul într-o investiţie în sectorul producţiei agricole din ţara vecină.

Preţul terenului arabil nu poate fi însă singurul element care trebuie luat în calcul. Calitatea acesti teren este la fel de importantă. De asemenea, contează mult şi „mediul înconjurător” al pieţei imobiliare. Nu trebuie uitate nici investiţiile necesare pentru a face producţie pe acest teren arabil. Nici aspectele ce ţin de forţa de muncă nu sînt de ignorat. Şi în final, nici relaţia cu autorităţile.

Agronomii din Republica Moldova subliniază raportul excelent calitate preţ al terenului arabil de peste Prut. Practic la cel mai mic preţ din regiune găseşti unul dintre cele mai bune pământuri dacă te gândeşti să faci producţie agricolă.

Preţul terenului agricol din Republica Moldova s-a stabilizat în ultimul trimestru al anului trecut după ce a cunoscut o scădere constantă determinaă atât de deteriorarea climatului economic general cât şi de scăderea preţurilor agricole. Potrivit unor analize publicate de presa de peste Prut, preţul mediu al unui hectar de teren agricol este echivalentul a 660 de euro. În funcţie de cât de bun este terenul un hectar poate ajunge şi la 1000 de euro. Suprafaţa medie a proprietăţilor agricole în Republica Moldova este de 2,2 hectare, cele mai numeroase tranzacţii imobiliare având drept obiect între 0,5 şi 1 hectar.  Aceasta nu exlude şi existenţa unor tranzacţii privind suprafeţe de între 10 şi 20 de hectare de teren agricol, dar foarte rar.

Diferenţa dintre preţul terenului agricol din jurul Chişinăului şi cea din restul Republicii este explicată de factori care ţin de calculele speculatorilor imobiliari. Vorbind despre speculatorii imobiliri atingem şi un alt punct important de care un cetăţean român care visează să facă afaceri agricole în Republica Moldova trebuie să ţină seamă. Speculatorii imobiliari activi în Republica Moldova sînt interesaţi de acele terenuri arabile care pot deveni terenuri de construcţie – cele din jurul Chişinăului, capitala, fiind cel mai răvnit trofeu de vănătoare. Pentru a le obţine nu se dau în lături de la nimic – porivit presei locale, poliţia pune multe dintre atacurile, omorurile sau răpirile petrecute în Chişinău în legătură cu afacerile imobiliare. Alta este însă situaţia cu terenurile arabile din centrul ţării acolo unde perspectiva extinderii zonelor urbane lipseşte.

Dacă pământul este bun şi ieftin, dotările agricole sînt puţine. În ultimii 20 de ani s-a distrus mult din lipsa investiţiilor în mentenanţă, astfel că practic, antreprenorul care vrea să îşi deschidă o fermă (după ce a achiiţionat terenul) pleacă de la „ground zero”. Materialele de construcţie majoritar importate sînt scumpe, iar recuperarea banilor din vânzarea produselor agricole se va face lent pentru că acestea sînt foarte ieftine.

Pentru munci agricole braţele de muncă sînt puţine, din pricina salariilor mici oferite de agricultură ţăranii basarabeni plecând masiv să lucreze (de cele mai multe ori tot în agricultură) dar  în  alte ţări (chiar şi România) unde pot câştiga mai mult.

Salariul mediu din agricultura în Republica Moldova, este potrivit institutului naţional de statistică, pentru intervalul ianuarie-august de 2000 de lei moldoveneşti (130 euro), salariul unui muncitor necalificat (în acest caz zilierii utilizaţi la muncile câmpului) este de 1100 de lei moldoveneşti (70 euro). Este de ţinut cont şi de faptul că marea majoritate a zilierilor sînt persoane mai degrabă în vârstă, dintre cei care au considerat că sînt prea bătrâni pentru a pleca la muncă peste hotare, sau prea tinere, dintre cei care teoretic ar trebui să fie la şcoală.

Nu există satistici publice privind furturile din agicultură, presa de peste Prut menţionează ocazional însă cazuri de infractori prinşi la furat pe câmp. Fenomenul nu pare asociat cu crima organizată şi nici cu faimoşii racketsi, fiind rezervat cum se spune „micilor găinari”.

Dacă însă crima organizată şi racketsii nu sînt interesaţi de furturile de recoltă asta nu înseamnă că nu sînt şi interesaţi de persoanele cu „stare” din mediul rural, mai ales de investitorii străini. Presa de peste Prut relatează deseori cazuri în care  oamenilor cu bani din mediul rural şi urban le este cerută taxă de protecţie pentru a nu deveni vicime ale unor lovituri care pot include de la – incendieri, distrugeri, violenţe fizice şi chiar răpiri de persoane.

Relaţia cu autorităţile pune alte probleme. Cetăţenii români sînt consideraţi „naţiune inamică” de către funcţionarii rusofoni. De la vameş, la miliţian, la omul cu avizele, dacă având paşaport româneasc ai dat peste un rusofon trebuie să te aştepţi la un tratament care să îţi dea de înţeles că trebuie să te duci „înapoi de unde ai venit”. Când comuniştii sînt la putere, acest tratament este chiar o politică de stat şi depăşeşte micile fobii individuale. Dincolo de aceasta, funcţionarii nu sînt mai predispuşi să ia mită într-o măsură mai mare ca în România, iar sumele sunt oricum mai mici.

Un aspect important care ţine de „mediul de afaceri” în general din Republica Moldova se referă şi la statutul limbii române în relaţiile de afaceri. Antreprenorii moldoveni preferă de regulă limba rusă şi nu româna – atât pentru că unii dintre ei sînt rusofoni, sau pentru că au angajaţi rusofoni (care nu ştiu româneşte şi pentru care trebuie să păstreze orice documentaţie şi în limba rusă), cât şi pentru a strecura câte o precizare care la traducerea dintr-o limbă în alta să le creeze un avantaj.

Concluzie: Da, este adevărat că preţul terenului este mai mic, dar presupune mai multe investiţii aduse din România, recuperabile mai greu ca în România, de asemenea trebuie să re-patriezi muncitori agricoli moldoveni la salarii similare cel puţin cu cele avute de aceştia în România, să îţi iei paşaport moldovenesc pe care să îl araţi ori de câte ori ai de a face cu funcţionari de la ministru în jos şi să înveţi limba rusă ca să nu te trezeşti că ai semnat altceva decât ce ai convenit.

FII INFORMAT! ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE
COMENTARII FACEBOOK
TOATE COMENTARIILE
  1. sigur ca e de mine acolea ca-mi place sa sap in pamant pentru cartoafe…dar daca ma prinde PUTIN si ma-mpuska ???

    RĂSPUNDE
  2. CAZ CONCRET: un investitor a facut 300 ha de livada de nuc. A fost lasat in pace de catre factorul politic din RM pana sa ii intre livada pe rod. Apoooooi i-au inscenat ceva ca sa il bage la bulau. Totusi.. cu indulgenta… i-a fost propus sa cedeze livada de 300 ha contra libertatii lui. End of the story. Investiti cu drag in RM. Succes!

    RĂSPUNDE
  3. In articol adevarat este numai ce se tine de calitate si pretul pamintului in Basarabia, in rest, in ce limba se discuta afacerile in acest domeniu, asa zisii raket al banditilor sau al oamenilor din ministerele de forta, sint povesti pentru copii. Sa spuna tipul de unde a luat info despre „cazul concret”, nu s/a scris nimic despre asa ceva in ultimii 10 ani. Am afacere in acest domeniu si va asigur ca sint aberatii despre ce scrie autorul despre limba si comentatorul despre bulau.

    RĂSPUNDE
  4. Pana nu dai si sursa informatiei nu e decat o soparla.

    RĂSPUNDE
  5. am mai citit articolul pe un site din Moldova..au copiat ei de la voi, sau invers ?..chestia cu limba rusa (absolut deplasata) sint sigur ca va apartine .

    RĂSPUNDE
  6. […] dintre atuurile Republicii Moldova în materie de agriculură este calitatea bună a pământurilor sale şi preţul scăzut la care ar putea acestea fi achiziţi… pentru constituirea unei […]

    RĂSPUNDE
  7. Sunt inginer hidrotehnician si as fi fericit daca as gasi limba comuna cu un investor roman pentru a face afaceri in agricultura impreuna.As putea sa-l scutesc de a trece de toate probleme mentionate in acest articol si as putea sa pun afacerea pe profit.Astept propuneri de la investori cu adevarat bogati si voi lua asupra mea cumpararea terenului bucata cu bucata pina se va ajunge la suprafata necesara.Grabiti-va nu asteptati pina cind preturile vor exploda.romaaugust@yahoo.com

    RĂSPUNDE
  8. „să înveţi limba rusă ca să nu te trezeşti că ai semnat altceva decât ce ai convenit.” Domnilor „jurnalisti” ce-s cu aceste aberatii. Probabil n-ai fost prea des in partea stinga a Prutului, de aia si scrii aberatii. Toate contractele se scriu in limba de stat, asta ca o mica remarca pentru viitor cand vei mai scrie articole de astea timpite.

    RĂSPUNDE
  9. vreau sa colaborez cu cineva in agricultura am o afacere cu sobe domnesti arges str petre i muscel nr 19 judarges

    RĂSPUNDE
  10. racheti si rusofoni? sefu ai fost in RM prin 93? da functionarii trebuie „incalziti” mereu – shii drept nui minshiuna)

    RĂSPUNDE
  11. Se pare ca acest articol a fost preluat de prin arhivele comuniste de acum 10 ani….
    In realitate : preturile terenurilor agricole consolidate sunt de la 2000 euro/ha si terenurile bune nu mai sunt de vanzare. In timp ce romanii „tormozesk”, italienii cumpara tot ce gasesc, desi italienii nu vorbesc rusa mai bine….

    RĂSPUNDE
  12. da ce au romanii cu moldova….ca sa cumpere in moldova,,,,italienii lasa cumpere daca au cap si bani, invata si limba romana ,rusa ,,,tot ce vrei :;):):):):):

    RĂSPUNDE
  13. Da voi moldovencele ce treaba aveti cu romanii cand veniti sa va maritati in Romania ca sa puteti merge la produs in Italia?

    RĂSPUNDE
NUME (necesar)
E-MAIL (nu va fi publicat)
WEBSITE (opţional)
RISCOGRAMA.RO
exploatatia -agricola-medie-ue

7 idei de afaceri în agricultură profitabile pe suprafeţe mici şi foarte mici

hidroponic

5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul

preturi-hectar-teren-agricol

5 lucruri de care trebuie să te fereşti înainte de-a investi în teren agricol

CĂUTARE PE SITE
PRIMA PAGINĂ[CLICK AICI DACĂ NU SE ÎNCARCĂ]
Sucul de Agurida

Sucul de Aguridă – asul din mâneca unei familii care a investit 20.000 de euro într-o făbricuță de bunătăți ca-n vremea bunicii

Conștienți că nu puțini sunt micii producători de dulcețuri și siropuri naturale, doi soți din Vrancea au reușit să construiască de la zero un brand nou, bazat pe rețete locale demult uitate. Cu produse unice pe piață precum sucul de Aguridă sau pelteaua de struguri Merdenchi, familia Grigoriu face astăzi profit respectând rețetele vechi de […]

ŞTIRI
Sucul de Agurida

Sucul de Aguridă – asul din mâneca unei familii care a investit 20.000 de euro într-o făbricuță de bunătăți ca-n vremea bunicii

terminal de cereale Constanta

Ziarul Financiar: Americanii au cumpărat aproape toată capacitatea de stocare a României

Laura Serban CEO Mecania Ceahlau

Manager în agribusiness: Laura Șerban, CEO Mecanica Ceahlău, a reușit să crească profitul companiei de șase ori într-un an de la preluarea funcției

ŞTIRI
tractor-595106_640

APIA Satu Mare: Fermierii pot depune cererile de subvenţii începând cu 23 martie

reducerea TVA la lapte

Cum riscă industria laptelui să piardă trenul TVA-ului de 9%: Fermierii și procesatorii nu au ajuns la nici o înțelegere

rata de mortalitate a albinelor

Un nou an cu probleme pentru apicultori? ACA: Ne confruntăm cu depopulări și mortalități de albine în 33 de județe

cel mai bun pret la cereale

BRM: Piața românească de cereale este dependentă de prețurile la export. Ce instrument pot folosi fermierii pentru a obține cele mai bune prețuri în 2015!

carne de porc

România – singura ţară din UE unde preţul cărnii la raft creşte când la fermier se ieftineşte

Agrointeligenta cel mai citit site de agricultura

Agrointeligența.ro continuă să fie cel mai citit site de agricultură din România: 14.621 de unici într-o zi de duminică!

pret grau 2015

Bogdan Iliescu, Bursa Română de Mărfuri: Cotațiile grâului de panificație cresc spectaculos. Vezi prețurile la cereale pentru săptămâna 16-22 martie

ANUNŢURI
ŞTIRI
Darius Valcov

Ce se întâmplă cu noul Cod Fiscal după demisia ministrului Darius Vâlcov? – UPDATE

Fermier

Povestea fermierului care a dovedit că performanța nu are vârstă: La 46 de ani s-a apucat de facultate și a accesat primele fonduri europene

Ionel Emil Dragan

Creșterea albinelor: afacerea cu care un bănățean vrea să își asigure anii de pensie

CAMPANIE
ŞTIRI
cercetare agricola romania

Ce șanse are România să găzduiască un institut european de cercetare agricolă

Dr-Liviu-HarbuzEXCLUSIV

Deputatul Liviu Harbuz i-a cerut comisarului Hogan să prelungească termenul pentru cheltuirea fondurilor din PNDR 2007-2013. Vezi soluția oferită de oficialul de la Bruxelles!

Deputatul PNL Nini Sapunaru

Dosarul sensibil al OMG-urilor – pe masa discuțiilor dintre parlamentarii români și comisarul Hogan. Săpunaru (PNL) a cerut un răspuns clar și rapid

cele mai frumoase martisoare romania

Cele mai frumoase mărțișoare

cum recunosti mierea naturala la targurile apicole

Cum deosebești mierea naturală de cea falsificată. 10 sfaturi pentru a nu cădea în capcana falșilor stupari de la târgurile apicole

Mihaela Maria Ciuciureanu

Un nou Secretar General la MADR

Daniel Buda Parlamentul European

Europarlamentarul Daniel Buda critică slaba implicare a asociațiilor agricole românești: Prea stăm uneori și ne întrebăm „dacă ți-s muieți posmagii”!

Dr-Liviu-Harbuz

Sâmbătă, la Cultivat în România: Interviu cu Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, deputatul Liviu Harbuz

Vlad Macovei si Comisarul European Phil HoganEXCLUSIV

Comisarul Phil Hogan pentru Agrointeligența: PNDR – aprobat în două săptămâni! Fermierii români NU vor mai primi…

achizitie utilaje agricole fonduri europene

Beneficiarii fondurilor europene pot derula achizițiile on-line pe pagina de internet a AFIR