Menta olandeză bate izma românească: Un ilfovean face profit cu o plantație de 1.000 de metri pătrați
Roxana Dobre -
Noua generație de fermieri s-a adaptat cererii de pe piață și investește acum în mentă olandeză, un soi de mentă cu frunze mari, cărnoase și cu miros puternic. Cei mai mulți bani se obțin din vânzarea în stare proaspătă, iar cultivatorii sunt mulțumiți că noul soi de mentă nu este deloc pretențioasă și nici nu duce lipsă de clienți.
De apetitul românilor pentru menta olandeză s-a convins de câțiva ani Daniel Sturzu, din județul Ilfov, care cultivă această plantă pe 1.000 de metri pătrați. A început cu câteva ghivece și după aceea a început să se extindă. A vrut să meargă la sigur, așa că înainte de a înființa plantația, a testat piața de desfacere.
“Am mers din restaurant în restaurant, iar după ce mi-am făcut posibili clienți, m-am apucat de treabă. Cerere există foarte mare pe piață mai ales pentru menta olandeză pentru că cea românească nu mai este căutată”, ne explică cultivatorul. El crede că un mare atu al noului soi este aspectul comercial, ”de reclamă” pe care consumatorii îl văd pe toate ambalajele și la televizor, în timp ce izma românească – acea Mentha piperita, nu ”dă” așa de bine ca și prezentare.
Pe izmă de plătește 5 lei, pe menta olandeză, 45-50 de lei
Prețul mentei variază în funcție de cantitate și se negociază. “(…) Pe cea românească (mentă – n.r.) nu o cumpără nici măcar cu 5 lei pe kilogram, dar cea olandeză ajunge și la 45-50 de lei kilogramul. În hipermarketuri se vinde, însă, cu 200 de lei kilogramul dar este ambalată în caserole mici care ating 100-200 de grame”, mai spune cultivatorul.
Clienții de bază ai plantației lui Daniel sunt terasele unde menta ajunge cu 60-70 de lei pe kilogram, iar cererea este foarte mare acum pe timp de vară când se consumă multe cocktailuri în care se pun și frunzele de mentă.
Daniel Sturzu spune că înființarea unei culturi de mentă este una sigură fără mari riscuri, iar prețul rămâne constant. “Este o cultură sigură pentru că, în general, plantele aromatice – cimbru , oregano, tarhon, își mențin prețul”, spune bucureșteanul.
Și-a făcut un calcul dacă rentează să vândă menta proaspătă sau uscată și i-a ieșit că planta verde este cea mai profitabilă. ”Eu scot cu grădina mea cât aș scoate dacă aș cultiva hectare de mentă și aș vinde-o apoi uscată către un producător de ceai”, spune tânărul.
Cum se plantează menta
Înființarea unei culturi de mentă se poate face oricând: de la toamnă târziu la primăvara devreme.
Terenul se pregătește ca și la culturile de legume și presupune discuit, frezat. Atunci când solul este uscat, după cereale sau leguminoase, se va efectua o lucrare de dezmiriștire, cu plugul la 8-10 cm adâncime, după care atunci când solul are umiditatea suficientă, se va executa arătura adâncă la cca. 30 cm cu plugul, urmat obligatoriu de grapa stelată.
Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergătoare sunt cerealele de toamnă și în mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergătoare adevarată.
Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece eliberează terenul târziu și nu mai permit o pregătire corespunzătoare a solului. Pentru a realiza producții mari și constante în ulei volatil, menta trebuie să fie considerată din punct de vedere agronomic cultură anuală (în mod excepțional bianuală, dar arată) și inclusă în asolamntele corespunzătoare.
Stolonii mentei sunt amplasați, pe verticală, într-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). S-a stabilit de asemenea că prin plantarea mai adâncă, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical până la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplasează orizontal.
Profit și din vânzarea stolonilor de mentă
“De la plantaţiile de mentă îngrijite ca la carte se pot obţine circa 6-8 tone de stoloni la hectar iar cantitatea de stoloni recoltată poate constitui material de înmulţire pentru 6 hectare de plantaţie nou-înfiinţată”, ne mai spune cultivatorul.
Prețul unui stolon pleacă de la 0,8 lei / buc de la 5000 buc, 0.9 lei / buc de la 1000 buc, 1 leu de la 100 buc sau 2 lei de la 1 buc.
În cazul în care trebuie păstraţi peste iarnă, stolonii sunt depozitaţi în silozuri special amenajate, prevăzute cu instalaţii de aerisire şi udaţi permanenţi pentru a nu se deshidrata.
Norma la hectar – 160.000 de fire
Daniel Sturzu spune că plantează 16 fire de mentă la un metru pătrat din 25 în 25 de centimetri pe un rând de 4/4 lățime. Înainte de plantare, trebuie aleşi stoloni viguroşi, turgescenţi care sunt fasonați la 12-15 cm lungime, cu foarfeci de vie.
După care urmează plantarea stolonilor și curățarea de buruieni. Aici vine partea mai grea pentru că această lucrare se face manual pentru că menta este foarte sensibilă la erbicide iar folosirea lor ar compromite total producția.
Buruienile se elimină manual
”Să zicem că acesta ar fi micul inconveninent al unei culturi de mentă. Singurul de altfel: buruienile se îndepărtează manual. Cu cât ai suprafață mai mare, cu atât ai nevoie de mână de lucru în plus. Bineînțeles că există și utilaje cu care se recoltează dar după aceea, mentei îi trebuie cel puțin o lună să se regenereze. Comparativ cu o săptămână cum culegem noi”, ne explică cultivatorul din București.
El spune că rotația culturilor nu este necesară la mentă, contrar opiniilor împărtășite de alți cultivatori. “Aceasta este o mare greșeală. Cultura rămâne acolo cât timp vrea să o țină producătorul. Odată înființată, nu o poți scoate decât cu erbicid”, ne mai explică Daniel Sturzu.
Sistemul de irigații prin picurare nu este suficient
Odată plantată, menta are mare nevoie de apă astfel că trebuie udată de 2, 3 ori pe săptămână. În plus are nevoie șI de fertilizatori de creștere care au rolul de a o scoate din starea de repaus.
Nu este recomandat să se folosească irigații prim picurare pentru că nu îi furnizează suficientă apă.
“Are nevoie de foarte multă apă, trebuie să se facă baltă la tulpină pentru a se dezvolta în condiții optime”, spune cultivatorul bucureștean.
Cerințele deosebite ale mentei față de umiditatea solului se explică prin mărimea deosebită a suprafeței foliare și prin prezența rădăcinii slab dezvoltate și superficiale. Lipsa umidității este foarte dăunătoare culturilor de mentă, deoarece duce la micșorarea taliei plantelor de 1,5 ori și la o scădere a greutății de cca 4 ori. Nevoia de apă a mentei se manifestă cel mai pregnant în prima jumătate a perioadei de vegetație până la butonizare.
De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de știut că la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantată, deoarece cea mai mare parte a stolonilor se usucă, indiferent de conținutul inițial de apă al acestora.
Fertilizarea mentei cu gunoi de grajd
Gunoiul de grajd bine fermentat, ca îngrășământ complex, aplicat sub arătura de bază are un efect deosebit asupra producției de masă verde la mentă.
Utilizarea îngrășământului organic pe un sol cu fertilitate scăzuta de tip brun de pădure, luto-nisipos, a dat însemnate sporuri de producție care au variat între 20-40%, în funcție de condițiile climatice ale anului.
În lipsa gunoiului de grajd, sporirea producției și calității acesteia la mentă se va realiza prin administrarea îngrășămintelor minerale.
Mărirea cantităților de îngrășământ sporește producția continuu, dar economic numai până la un anumit nivel, fapt care a determinat să se ajungă la concluzia ca doza recomandată să fie N90P120K90 kg/ha substanță activă. Îngrășămintele ar trebui să se administreze primăvara, la plantare, alături de rând.
Menta este foarte atractivă pentru insecte probabil datorită mirosului puternic și a gustului dulce. Acestea se înlătură cu diverse insecticide existente pe piață care nu fac rău plantei în comparație cu erbicidele.
Recoltarea frunzelor de mentă se face săptămânal
Menta olandeză se recoltează săptămânal. Cu foarfeca de vie se taie anumite părți ale plantei, obținâdu-se, de pe 1.000 de metri părați, cam 100 de kilograme. Îi trebuie o lună de zile unei plante ca să se regenereze cu totul, iar pe parcursul unui an se pot obține fără probleme 3-4 culturi – cicluri complete, deci menta este foarte rentabilă.
“Depinde și de producător pentru că dacă este îngrijită, sunt și rezultate. Dacă menta este lăsată de izbeliște, normal că nu există producții așa de mari. Menta olandeză este mult mai productivă decât cea clasică – izma românească. Are o textură fină iar frunza este dublă sau triplă față de cea românească, soiul de grădină, iar în plus aroma este mult mai puternică la varietățile din afară. Din start, dacă se folosește, de exemplu, la aromarea anumitor sucuri, cantitatea finală obținută este aproape triplă decât dacă se folosește menta clasică și, în plus, aspectul final este mult mai plăcut. În rest, menta olandeză este identică cu menta de grădină în ce privește tehnologia de cultivare”, a concluzionat Daniel Sturzu.
Foto: www.ehow.com
