Cât costă şi câţi bani se pot scoate dintr-o crescătorie de sturioni
agrointeligenta.ro -
La Tămădău Mare, în judeţul Călăraşi, un investitor român a creat o adevărată comoară: o bază genetică pentru sturioni, scrie Capital.
Cam de câţi bani este nevoie pentru a demara o astfel de afacere profitabilă? La această întrebare, Robert Răduţă răspunde: ”Depinde ce vrei să faci. Pentru a face din icre pui, ai nevoie de specialişti cu experienţă în domeniu, pe care nu-i găseşti uşor. Și dacă-i găseşti, aceştia costă. Apoi, ca să porneşti de la icră, iţi trebuie materialul biologic, trebuie să capturezi şi să ai unde să ţii acesti peşti de 150-200 de kg, îţi trebuie bazine speciale de stocare şi multe alte lucruri, inclusiv experienţă. Pentru cei interesaţi de acvacultura sturionilor, cel mai simplu este preluarea acestor pui aduşi la dimensiunea optimă şi creşterea lor pentru comercializare. Ajunşi la 10 cm lungime, puii au scăpat deja de bolile stadiilor timpurii şi pot fi crescuţi pentru carne sau icre. Secretul la sturioni este să le asiguri un debit de apă si o oxigenare suficientă. Hrana este biologică, costă 1,1-1,2 euro/kg şi provine sută la sută din import.
Eficienţa este extraordinară dacă respecţi cu stricteţe toate condiţiile tehnologice: cu 1,5 kg de hrană, poţi obţine 1 kg de carne de sturion.Pe 1.000 de metri pătraţi poţi să creşti cinci tone de sturioni, dacă ai apă nepoluată, cu debit sufficient şi constant. Or, în România sunt suficiente resurse naturale de apă, de calitate. Din păcate, unii dintre fermierii care au demarat astfel de investiţii, ce necesită aproximativ un milion de euro, au în prezent mari probleme cu asigurarea finanţării, mai ales cei care au mizat pe fondurile europene, fonduri care, după cum se ştie, în ultimul timp au fost mai mult suspendate.
Ar fi păcat ca România să nu-şi valorifice această şansă de a dezvolta acvacultura acestor specii dunărene valoroase. În Bulgaria, de exemplu, există o firmă care a început să crească nisetru încă de acum zece ani şi care acum aprovizionează cu carne şi icre de nisetru marile magazine. Deci se poate!
Bază genetică- unicat
Dar, cea mai importantă ”zestre” a firmei Sturionfarm este o ”colecţie” de sturioni- femele şi masculi- la vârsta maturităţii, din fiecare categorie: cegă, păstrugă, nisetru şi morun, exemplare capabile deja să se reproducă. ”Dacă- doamne fereşte! s-ar produce o catastrofă ecologică, am putea reproduce, cu această bază genetică, milioane de exemplare pentru repopularea Dunării, din fiecare specie în parte”, ne asigură Robert Răduţă.
Adevărul este că, şi cu sprijinul firmei Sturionfarm, România este lider în domeniul cercetării şi aplicării programelor de repopulare a Dunării cu sturion. De altfel, şedinţa boardului Asociaţiei Mondiale pentru Protecţia Sturionilor, condusă de prof. dr. Harald Rosenthal, s-a ţinut în acest an în România, la Săruleşti. De asemenea, National Geografic are în pregătire un documentar despre sturioni. Realizat în proporţie de 90 la sută în România, documentarul urmează să fie difuzat de postul de televiziune până la sfârşitul acestui an. Puteţi vedea mai jos câteva secvenţe din acest interesant film documentar, realizat inclusiv la Tămădău.
Pescuit sportiv la morun!
”Sunteţi cunoscut pentru pescuitul sportiv, în bazele pe care le-aţi creat in Deltă şi la Săruleşti, în judeţul Călăraşi. Sturionii nu pot fi pescuiţi sportiv?”, l-am întrebat pe Robert Răduţă.
Iată răspunsul: ”Teoretic, este posibil. Și practic este, dar în SUA şi în alte locuri. În Deltă şi, în general, pe Dunăre, sturionii sunt mult prea rari pentru a miza pe un pescuit specific. În delta Volgăi, de exemplu, pescuitul la beluga era posibil, pentru că acolo, la intrarea în deltă, există nişte locuri unde sturionii se adună. Apa este extrem de limpede şi, acolo unde există o densitate mare, se pot captura frecvent moruni la pescuit sportiv.
La noi însă nu e viabil. Sturionii care vin din mare şi urcă pe Dunăre la reproducere nu se mai hrănesc în această perioadă. Ei înoată doar ca să-şi găsească un loc propice pentru depunerea icrelor. Ca urmare, ei nu pot fi momiţi de pescari. La gurile Volgăi, în locurile de concentrare, peştii se hrănesc înainte de a intra în apa dulce şi acolo este posibil să fie capturaţi şi de pescarii sportivi.
Eu nu am auzit de nici un morun prins la lansetă pe Dunăre. Dar, în lacuri, ar putea fi posibil. Nu vă ascund faptul că am şi un astfel de plan. Am introdus deja mourn într-o locaţie, unde va putea fi pescuit sportiv. Desigur, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, în condiţiile în care avem încă dificultăţi să convingem pescarii sportivi să elibereze crapii, deci, e lesne de prevăzut cum vor trebui convinşi cei care vor prinde un morun să-l şi elibereze imediat şi nevătămat”.
