• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • România nu a notificat încă Bruxelles-ul pentru folosirea neonicotinoidelor în 2016. Fermierii se tem ca demersul să nu fie făcut prea târziu

    Roxana Dobre -

    România intenționează să ceară și anul acesta o suspendare a interzicerii folosirii neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor. Până la acest moment, însă, nu s-a făcut nici un demers pentru a primi aprobarea de la Bruxelles, deși la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost transmise solicitări din partea celor două mari organizații de fermieri – LAPAR și Federația Națională Pro Agro.

    Fermierii au depus încă din luna decembrie la Ministerul Agriculturii cereri care conțin argumente solide că țara noastră are nevoie și în acest an să folosească aceste tratamente la semințe.

    ”Suntem și noi informați că fermierii au depus la Ministerul Agriculturii documentația pentru a cere și în acest an “derogări” sau mai corect spus, autorizații temporare pentru a le permite să folosească produsele pe bază de neonicotinoide pentru a trata semințele. În susținerea cauzei lor fermierii vor trebui să țină cont de condițiile specifice anului, de exemplele și situațiile din anul precedent, adică să arate ce s-a întâmplat în anii trecuți şi să demonstreze că au nevoie de aceste substanțe pentru că, în caz contrar, pierderile cauzate de dăunători ar fi destul de mari”, ne-a declarat Andrei Măruțescu, președintele Alianței Industriei Semințelor din România (ASIR), cunoscut mai ales prin activitatea sa de Head Corporate Affairs în cadrul Syngenta România.

    Ministerul Agriculturii nu a trimis încă cererea la CE

    Cererea nu a plecat încă spre Bruxelles, ne-a declarat astăzi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. “Însă eu am avut o discuție cu Vytenis Andriukaitis, Comisar european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, și i-am transmis că trebuie găsită o soluție pentru că noi ne confruntăm în continuare cu această problemă. Oficial, de la Ministerul Agriculturii nu a plecat cererea dar sigur vom face solicitarea în perioada imediat următoare. Ideea este că impactul la noi este destul de mare pe o suprafață însemnată“, ne-a explicat ministrul agriculturii.

    Laurențiu Baciu (LAPAR) : “Nu ne folosește cu nimic dacă obținem aprobarea târziu“

    Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, ne-a confirmat că a depus încă de anul trecut o cerere argumentată la Ministerul Agriculturii prin care a cerut autorizarea pentru 90 de zile pentru folosirea neonicotinoidelor.

    “Noi am depus la Ministerul Agriculturii documentația și acum așteptăm ca notificarea să plece spre aprobare la Bruxelles. Nu vrem să întârziem din nou pentru că nu ne folosește cu nimic dacă obținem aprobarea târziu. Răspunsul a venit în alți ani la timp pentru că și CE înțelege necesitatea aprobării. Nici nu cred că trebuie să se mai aștepte intervenția LAPAR-ului pentru că la nivel de minister se cunoaște foarte bine situația din agricultura României și mai ales această problemă cu tratamentul semințelor. Pentru 2016 am cerut pentru culturile de floarea-soarelui și porumb“, ne-a precizat liderul LAPAR. El spune că se va întâlni săptămâna viitoare cu ministrul agriculturii pentru a pune la punct notificarea care va pleca spre Bruxelles. “La notificare mai trebuie o justificare reală și practic de aceea se mai lucrează“, a mai spus Laurențiu Baciu.

    Pro Agro crede că un efort comun ar putea rezolva această problemă a fermierilor români

    O cerere pentru suspendarea interzicerii neonicotinoidelor a fost depusă la MADR și de către Federația Națională Pro Agro, care apreciază că un effort comun al fermierilor români ar putea clarifica situația și ar putea ”liberaliza” folosirea acestor substanțe în agricultura națională.

    ”Am făcut o adresă către MADR în care am încercat să arătăm faptul că avem nevoie în continuare de neonicotinoide în tratarea semințelor și am încercat să explicăm faptul că o tratare uniformă, într-o stație industrială de tratare a semințelor cu neonicotinoide, reduce în primul rând cantitatea de substanță activă utilizată în tratamentul semințelor. Cu alte cuvinte fermierul ar trebui să aștepte în această primăvară semințele deja tratate de către furnizorul de inputuri. Regulamentul a expirat din punct de vedere al aplicabilității, am solicitat să venim și noi în sprijinul ministerului cu anumite studii și cercetări pe care și noi producătorii le avem și să vină și MADR-ul să susțină în primul rând abrogarea în totalitate a regulamentului, pentru că este aberant. Condițiile noastre pedoclimatice, cel puțin pentru un moment, nu ne oferă nici o șansă să semănăm fără tratament cu neonicotinoide. Vom încerca să venim în susținerea ministerului, știți foarte bine că în România este foarte bine delimitat: statul suntem noi, iar producătorii sunteți voi. Noi venim cu propuneri către autoritatea care are în răspundere obținerea anumitor derogări, în cazul de față derogare pentru utilizarea substanțelor cu neonicotinoide. Mai mult decât atât noi nu putem face, ci doar să venim în sprijinul lor. Dacă nu se va întâmpla vom apela la Copa-Cogeca, pentru a ne sprijini la nivel european în demersul nostru. Vom apela și la celelalte organizații profesionale partenere din sectorul agricol românesc și aici aș nominaliza LAPAR-ul, să facem un front comun și să încercăm să conștientizăm autoritățile de importanța acestui tratament la sămânță”, ne-a spus și Emil Dumitru, președintele Federației Național Pro Agro.

    El a subliniat că derogarea pentru utilizarea neonicotinoidelor se mai poate lua decât pentru anul 2016, iar în 2017 Uniunea Europeană ar trebui să ia o decizie definitivă în acest sens, fie de interzicere totală, fie de eliminare a restricțiilor. ”Din 2017, în funcție de cum știm noi să fundamentăm și să facem niște studii de cercetare finanțate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale vom ajuta CE să i-a această decizie. Prin institutul de la Fundulea am putea să arătăm foarte clar că, fără tratament la sămânță nu vom putea să fim competitivi în piață”, a spus Dumitru.

    Nicolae Sitaru (LAPAR) : “Tot sudul țării are o problemă cu rățișoara porumbului. E jale“

    Este de notorietate faptul că în ferma din județul Ialomița a vicepreședintelui LAPAR, rățișoara porumbului produce anual pagube însemnate, care pot fi prevenite doar parțial prin tratarea semințelor, atacul dăunătorilor fiind foarte puternic.

    “În ultimii ani, de când se iau derogări, acestea au venit destul de târziu și noi am scris din luna decembrie 2015 și chiar mai demult la Ministerul Agriculturii să ceară mai devreme aceste derogări ca să existe timp suficient pentru tratarea semințelor. Văd că tot se întârzie dar trebuie să se înțeleagă că aceste tratamente sunt necesare pentru că, cel puțin în partea de sud, este jale cu rățișoara“, ne-a explicat fermierul ialomițean.

    El spune că cu cât aprobarea temporară vine mai târziu cu atât tratamentul la semințe se va face de către fermieri și nu de către producătorul de sămânță. “Și una este să trateze sămânța producătorul, cu mijloacele lui performante, și alta este să le trateze în fermă fiecare după cum se pricepe. Practic noi acum începem să facem comenzi la semințe iar dacă producătorul însăcuiește boabele atunci nu mai există nicio șansă ca acestea să fie tratate“, ne-a mai spus fermierul.

    Bulgaria a obținut deja probarea pentru 120 de zile

    Președintele AISR ne-a împărtășit că a primit informații că Bulgaria deja a obținut o “derogare” de 120 de zile cu intrare în vigoare de la începutul lunii februarie la porumb și floarea-soarelui pentru două produse, dintre care una ce are substanță activă tiametoxam-ul, aparținând companiei Syngenta. “Există și țări care nu cer autorizații temporare pentru că nu au probleme cu dăunătorii, nu au nevoie. Sau putem vorbi de țări nordice care nu au cultura de floarea-soarelui de exemplu. Și la noi depinde foarte mult de zona geografică, există unele zone cu infestare mai mare cu acești dăunători, spre exemplu sud-estul țării“, a mai completat Măruțescu.

    Andrei Măruțescu (ASIR): “Fermierii știu că există și metode alternative, nechimice, care chiar dacă nu sunt la fel de eficiente“

    Președintele ASIR spune că un aspect important de menționat este că, chiar dacă s-ar putea acorda o nouă “derogare” României pentru folosirea neonicotinoidelor, acestea nu trebuie neapărat să fie folosite în toate zonele din țară, ci doar în acele situații unde chiar este necesar. “Fermierii știu că există și metode alternative, nechimice, care chiar dacă nu sunt la fel de eficiente, pot ajuta. Un simplu exemplu este rotația culturilor, măsuri simple pe care fermierii le pot aplica. Asta nu înseamnă că nu vom avea probleme cu dăunătorii și în acest an. După cum se cunoaste, rățișoara porumbului este unul dintre dăunătorii specifici regiunii noastre și acesta este și unul dintre motivele pentru care se justifică solicitarea fermierilor noștri. Orice solicitare depusă la minister trebuie să demonstreze clar că autorizația temporară, de urgență a acestor substanțe este necesară și să se facă dovada, spre exemplu, faptul că, cultura a fost foarte afectată din cauza rățișoarei sau al altui dăunător după caz“, ne-a mai explicat Măruțescu.

    Ce se întâmplă în acest moment cu neonicotinoidele la nivel european

    Restricţiile privind folosirea acestor substanţe au intrat în vigoare în primăvara anului 2013, la recomandarea EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor). În Regulament se specifică foarte clar că în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului, CE va iniția un proces de revizuire a literaturii științifice și elaborarea unui un raport de evaluare a riscurilor.
    Astfel, CE a mandatat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor să strângă toate datele științifice noi apărute, de la institute, organizații neguvernamentale, guverne, etc. În baza acestor date EFSA va face o re-evaluare a riscurilor neonicotinoidelor asupra polenizatorilor. EFSA și-a încheiat mandatul la 30 septembrie 2015 de a strânge aceste date iar procedura de aici înainte este următoare: EFSA va face o re-evaluare a riscurilor în baza datelor ştiinţifice noi, va întocmi un raport și va trage concluzii pe care le prezenta CE.

    Cea din urmă, în baza acestui raport, va emite și ea concluzii pe care le va supune unui vot la nivelul Statelor membre a comunității europene, așa cum s-a procedat şi în cazul propunerii iniţiale a CE de restricționare a neonicotinoidelor. Statele membre în final în baza concluziilor CE si EFSA vor decide care este viitorul acestei tehnologii.

    Și există mai multe opțiuni în momentul de față. Fie să le re-autorizeze la nivelul comunității europene, să impună anumite măsuri de reducere a riscurilor în cazul folosirii acestor substanțe în continuare sau să mențină actuala resticție aşa cum este sau să aplice restricţii noi. “Toate aceste variante sunt plauzibile în momentul de față, adică în funcție de ce va stabili EFSA în baza noilor date științifice şi a concluziilor prezentate. Știm că termenul la care CE trebuie să aibă acest raport întocmit de EFSA este 30 octombrie 2016. Din informațiile pe care le avem în momentul de față s-ar putea să se mai amâne iar, abia în 2017 sunt şanse ca fermierii europeni să primească un răspuns definitiv privind neonicotinoidele şi folosirea lor“, ne-a mai explicat președintele AISR.


    Te-ar mai putea interesa

    Plantele beau, nu mănâncă! Preț îngrășăminte 2024. Cât costă tona de uree, nitrocalcar sau azotat de amoniu la început de an Culturi fără îngrășăminte – cât de mult scade producția?

    Ultimele știri

    Ministrul Barbu a anunțat subvențiile APIA care se achită la sfârșitul lunii mai Ministrul Agriculturii încearcă să îi convingă pe fermieri să se fiscalizeze: Veți plăti impozite mai mici! Programul Tomata – schimbare majoră: Fermierii vor primi o subvenție pentru fiecare solar