Știri

Ultimul CAP din România plăteşte tractoriştii cu 2000 de euro şi n-are an fără profit de măcar un milion

Cei de la Combinatul Agroindustrial Curtici din judeţul Arad, pe scurt CAI, nu au probleme cu seceta şi fac profit an după an, lăudându-se cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, arată un reportaj realizat de EVZ cu sprijinul Agrointel.

Vara aceasta, când toată România se plânge de culturi compromise, agricultorii din Curtici au obţinut cea mai mare producţie de grâu la hectar din toată ţara. Unii nu cred în minuni, aşa că au mai pus la îndoială producţia stahanovistă.

Pe lângă calităţile solului, profitul se datorează, în mare parte, managementului. Inginerul Dimitrie Muscă ştie cu ce e mai bine să populeze miile de hectare, pe baza unei prospecţiuni a pieţei şi, de mai bine de 20 de ani, nu a dat greş niciodată.

Mai ştie ceva: mizează pe soiurile autohtone. Acum, CAI Curtici are terenuri, ferme de animale, livezi şi magazine de desfacere. CAP-ul capitalist a devenit un exemplu de afacere de succes. Are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor anual câte 1.500 de kilograme de grâu la hectar – un record naţional – iar tractoriştii au ajuns să câştige şi 2.300 de euro pe lună în sezon.

În curtea sediului administrativ al holdingului, la oră fixă, sună în difuzoare „Noi suntem Români”. Se întâmplă de fix 24 de ori într-o zi, de 10 ani. Aceeaşi temă muzicală răsună şi în ferme sau printre grajduri.

Pentru distracţia copiilor din Curtici, dacă afacerea tot merge pe profit, directorul a deschis o mini-grădină zoologică, iar la una din locaţii cresc în libertate păuni, printre găini, pe un gazon care ar face orice englez să moară de invidie, flancat de trandafiri altoiţi, meri şi pruni care au dat în pârg. Şi e numai curtea fabricii de lactate a fostului CAP.

Dimitrie Muscă urmăreşte, în biroul său, patru plasme imense, pe care se transmit live imagini din ferme şi din cele 29 magazine în care se vând produsele din carne şi lactate produse la Curtici.

Cum vede o neregulă, pune mâna pe telefon şi sună: „Am vorbit de două zile să aveţi mai multă marfă în vitrine”, apoi cere explicaţii şi dă alarmă de sancţiuni.

CAI Curtici s-a născut imediat după Revoluţie, pe bazele fostului CAP din oraşul arădean. Practic, cooperativa agricolă de producţie comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la capitalism.

Povestea începe în 1987. Inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici. În 1989, reuşea deja o performanţă: cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit. Bonus, Muscă a dechis o brutărie în sat. După Revoluţie, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri, foşti agricultori cooperatişti.

„E păcat să se desfiinţeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum”, i-au spus oamenii.

Cooperativa Agroindustrială funcţionează acum în sistem de holding, asociind două societăţi cu producţie vegetală, CAI Curtici şi CAI Olari, care lucrează 7.500 de hectare de teren.

Pământul nu e al cuiva anume, ci aparţine celor 2.300 de curticeni sau urmaşi ai acestora, care l-au pus la comun aşa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar că acum primesc parte din câştig. În medie, fiecare are cam 3 hectare, niciunul 100.

În plus există fermele de animale, fabrica de lactate şi abatorul, şi cele 29 de magazine de desfacere a produselor animaliere, din care 9 în Timişoara şi 20 în Arad.

În timp ce agricultorii din toată România se plâng că cel puţin o treime din culturi le-a fost compromisă, la CAI Curtici s-a recoltat cea mai mare producţie de grâu din ţară. „În fiecare an luăm decizia de a planta cea mai mare suprafaţă cu acea cultură cares se dovedeşte a fi cea mai rentabilă. Sezonul acesta, cel mai rentabil a fost grâul. Am plantat 4.000 de hectare cu grâu şi am obţinut 7.013 kg la hectar. Pentru însămânţări folosim exclusiv grâu românesc, produs de Staţiunea de cercetare Fundulea. Este un grâu cu o calitate de panificaţie excelentă, cu gluten 32 – 34%, proteină 14 – 15%”, explică Dimitrie Muscă.

Chiar dacă la Curtici se face cel mai bun grâu pentru făina de panificaţie, 3.000 de tone din producţia acestui an a fost oprită pentru hrana animalelor, ca să aibă carnea bună, să nu fie hrănite cu îngrăşăminte şi chimicale.
Pentru porci, dar şi pentru vacile de aici a mai plantat 125 de hectare de lucernă, 3.500 de hectare de porumb, floarea soarelui. În fiecare an, după recoltare, cei 2.300 de proprietari de teren primesc, pentru fiecare hectar, câte 750 kg de grâu şi tot atâta de porumb.

Cei care nu vor roadele pământului iau 260 de euro pe hectar sau, în loc de grâu, îşi asigură pâinea pentru tot restul anului. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă nici în ţară, nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume.
„Anual, profitul se redistribuie pentru dezvoltare”, spune Muscă. Pentru lucrul pământului, Muscă mizează pe calitatea germană. 17 tractoare Fendt, 14 combine Class, 5 semănătoare Horsch, 5 prăşitoare – aşa arată o parte din parcul motorizat.

Toate sunt nişte maşinării computerizate, au sute de cai putere şi sunt capabile să lucreze 300 de hectare zilnic. În plin sezon, cei care lucrează pe combine sunt remuneraţi cu câte 100 de euro pe zi.
Tractoriştii primesc şi ei câte 70 de euro pe ziua de muncă în plină campanie agricolă. „Maşinile au valoare mare. Oamenii care lucrează cu ele trebuie să fie responsabili. Trebuie să fii plătit corect ca să exploatezi corect utilajele”, spune Muscă.

La CAI Curtici funcţionează întregul circuit al unui business bine pus la punct: pe pământul oamenilor intraţi în cooperaţie se produc cerealele, din acestea se fac furajele pentru animale, abatorul şi fabrica de lactate sunt tot ale holdingului, iar produsele se vând doar în magazinele proprii.

„Eu ştiu ce am aici şi nu mă compar cu alţii. La fel de adevărat este că în niciun an nu am avut profit sub un milion de euro. România ar putea arăta aşa, dacă cei din domeniul acesta ar înţelege să lucreze serios. Să muncească, să fie corecţi cu toţi cei care intră în circuit”, spune Muscă.

Directorul îşi permite luxul de a-şi „creşte” ingineri din rândul tinerilor care se angajează la CAI la terminarea şcolii, ca să îşi facă bani de vacanţă. Iar oamenii dau de bine şi nu mai pleacă.

––

Dar atunci, de ce au eşuat CAP-urile? Iată 3 motive:
„Dovada că agricultura cu salarii şi profituri ca-n Vest e posibilă”

EXITCARD EXITCARD

27 Comments on Ultimul CAP din România plăteşte tractoriştii cu 2000 de euro şi n-are an fără profit de măcar un milion

  1. Da dar salariul minim in romania este mic si restul care lucreaza ca ajutori peacolo stiu si eu nu cred ca castiga toti 2000 de euro sau care pazesc sau care muncesc culeg stiu si eu.

  2. La 7500 hectare ×150euro /ha subventie cred si io’ ca nu e greu sa faci agricultura.e floare la ureche cu asa suma din subventie.daca n.ar mai fi subventia toata agricultura se duce de rapa.asa ca mai putine laude….

  3. 7500 hectare de la 2300 de prorpietari? 10 milioane profit din care ar trebui sa traiasca 2300 de oameni? Mi se pare ca situatia ii convine doar conducatorului de CAP

  4. se poate si mai mult la Curtici…, cercul pate fi inchis mai frumos adica: Agricultura -Crestere animale- Sacrificare-Prelucrare produse animale- Vanzare in Regiune nu numai jud.Arad. Potential exista, dar ori nu poti gasi oameni de incredere pe care sa ii pui in posturi cheie, ori nu ai incredere si vrei sa conduci singur…va las pe voi sa spuneti.Produsele de la Fabrica de lapte ar putea fi mai sus calittativ, la fel si cele de la Abator si mezelarie. Rest toata stima..are putere de munca multa si daruire, dar nu le putem avea pe toate.Se poate si mai bine….la treaba toata lumea !

  5. Ce s-a facut nu e un CAP (ce a luat pamant si animale cu fortza, adus la conducere cei saraci din cauza lenii, sa incurajeze lenesii si hotii si nu munca) ci o asociatie in care oamenii au dreptul sa decida si sa se adapteze conform cererii de pe piata.

    Ca o perere personala, 1500kg de grau la ha pe an pt proprietarul pamantului e putin (anul trecut s-a vandut graul cu 60 bani kg deci sunt 900 lei pe an din care e de platit impozit). Cunosc agricultor care a pus culturi duble (grau si apoi fanetz in repaos) si culturi cu productivitate mai mare (floarea soarelui, tutun, etc) avand incasari de cateva ori mai mari decat la grau. Si nu isi permitea sa tina tractorist cu 2000 euro, ci ii platea cu echivalentul a 200 euro, cu lucrat si sambete si duminici in campanie, iar in perioade de repaos venea doar 2-3 ore unele zile ( sa ajute pe tractor la curatat grajduri de animale/pregatit sere). Dar cea mai mare problema a lui o reprezinta angajatii de calitate, sa nu ii vina beti si sa nu fure – dupa 30 ani de la comunism, inca s-a mostenit ideea de a fura de la sef ca de la CAP – de cand cu ajutoarele sociale oamenii prefera sa ia 300-400 lei si sa stea acasa decat sa munceasca pt 1000 lei si ceva cereale si legume. L-am intrebat daca nu mai sunt oameni harnici in sat – si mi-a raspuns ca cei harnici deja au pamantul si animalele si independenta lor – asa ca vin sa lucreze la el doar pt o zi din cand in cand.

    Am verisor la tara din familie foarte saraca! nu a avut nici casa de la tata si nici pamant de la parinti (si mama i-a murit de mic): a lucrat, si-a inchiriat apoi si-a cumparat si acum are ferma cu cateva vaci si isi produce singur porumb etc. Se poate, da?

  6. Cea ami mare greseala a fost atunci cand sa impartit totul din fostele CAP-uri. Am reusit in acea perioada sa ne intoarcem in timp cu cateva zeci de ani!Nu va dati seama ce greseala enorma sa facut. Pana in ’89 toate lucrarile in orice colt de tara se faceau mecanizat,un sistem de irigatii bine pus la punct.Ce sa realizat dupa ’89? Taranii in mare parte nu au mai avut cu ce sa lucreze pamantul (in foarte multe zone am vazut oameni arand pamantul cu cai,boi,vaci cu vechile pluguri. Sistemul de irigatie a fost distrus.Urmarile se vad f.clar.O agricultura de proasta calitate care nu mai este profitabila,oamenii nu au sprijin sa munceasca pamantul,foarte mult teren e lasat necultivat,in schimb au intrat produse de proasta calitate din import.Noi care eram ,,granarul Europei” am ajuns importatori.E jalnic! Ce sa mai discutam de produsele bio?

  7. Bravo pentru succesul Dumneavoastra. Articolul a inceput sa circule si printre romanii care lucreaza la diferite companii importante din Canada. Felicitati, si dati-i baiaie mai departe. Cu siguranta ca cel care administreaza acesta afacere are un cuvint greu de spus in felul in care influenteaza psihologia oamenilor care lucreaza in acesta cooperativa. A cultiva o mentalitate sanatoasa este o arta. Am vazut deja destui romani care stiu sa faca acest lucru. Acestia ar trebui incurajati si sustinuti de catre toata lumea. De asemenea at trebui sa fie studiata maniera lor de a gindi si sa se invete de la ei.

  8. Bravo..de ce nu se promoveaza mai mult pentru a se vedea cum agricultura impreuna cu zootehnia pot crea un cerc stabil care aduce un aport important economiei tarii pe care o poate sustine fara dar si poate ,lejer fara sa mai fim la mana importurilor de produse contrafacute pline de EEE-uri din tarile UE. Nu mai vorbim de nivelul de trai care ar creste in mod natural

  9. sa va clonati macar dee 1000 de ori.Ideea e ca ati putea extinde exp.dv.remarcabila…si sa o propuneti in tara prin acei ing. ce ii formati acum dv., chiar sa facetio vreme pe banca garanta sau cea de gen, cu obligatia ca apoi si cei nou creati sa ajute la randul lor crearea unui urmator cap modern

  10. @secuiu
    Cum sa traiasca mah CAP-urile cu pamanturile noastre, cu pamantul stramosilor mei ? Astia care postati aiurea pro-CAP n-ati avut pamant in viata vietilor voastre de vorbiti asa. Una e sa te asociezi de bunavoie ca sa realizezi ceva si alta e sa-ti ia paduchiosii de comunisti pamantul, sa dea de „lucru” la toti betivii si putorile care oricum nu fac decat de traiasca in continuare pe spinarea celor care lucrau si inainte pt ca ei stiu cum, putorile nu vor sti niciodata.
    Am plecat cu 10 ha „date” de Iliescu in ’90, hectarele stramosilor mei, cumparate cu bani, din munca, din apararea tarii in razboi si alte nenorociri de care au avut parte, acum lucrez 130 si, multumesc, ma descurc foarte bine si merg spre 250-300, suficient cat sa duc o viata cu tot ce vreau.
    Munca si vointa in ce ordine vreti!

  11. spun ca au productie dar nui asa importa carne din alta tara si aici in abator o injecteaza cu tot felul de solutii…………. totul este o mare minciuna…reclama doar atat…

  12. Minte ca un nemernic…… sunt din Curtici si am infintat inpreuna cu alti „asociatia” poate uita musca cum plangea in ’90 si se ruga de oameni sa infiinteze asociatia,uni au luat partea ce se cuvenea de la C.A.P si nu au intrat in asociatie,cei care au intrat se vorbise sa se primeasca la inceput 1500kg/ha produse,iar ulterior dupa ce se pune pe picioare asociatia sa primeasca dividende in banii…..Unde sunt banii de la revolutie si pana acuma domnule musca cine ii ia,ca pe mine actionar cand am vrut sa ies cu pamantul din asociatie m-ati scos afara din ”combinatul” pe care cine va dat voie sa il faceti ca nici un asociat nu a votat pentru asta.
    Oameni nu stiu ca au drept la iesire din asociatie(combinat)sa isi primesca drepturile in bani de pe urma pamantului pentru ca pamntul e al lor ,lucrat cu utilajele lor ,musca a venit cu mana in fund la curtici si acuma se crede mare mosier,mintind,santajand,etc insa a gasit fraierii perfectii sa instala cu sila director…..De ce nu se mai facadunari ale actionarilor??????
    Intro- tara normala erai de mult atarnat de poarta combinatului care nu uita nu e al tau si nici al fiului tau e al nostru si o sa te dam in judecata sa ne recuperam drepturile…..
    Asa ca ai grija nu toti sunt sluji nerusinatule

  13. Una din greselile fundamentale facute de agricultori, a fost calicenia, calicenia dusa la extrem. Vroiau ca toata productia sa fie a lor, iar toate cheltuielile sa le faca cineva (eventual statul) pe gratis. Sau credeau ca vor plati, acolo ceva maruntis, pentru toate lucrarile agricole, seminte, pesticide, carburanti , plata mecanizatorilor, impozite etc. O lipsa crasa de cultura economica. De altfel , vedem ca majoritatea romanilor au fost lipsiti si de cultura politica si de cultura-cultara-n general. Iar la alegeri au preferat pe cei inculti si incompetenti. Rezultatul se vede-n prezent.

  14. Da-le doamne mintea dupa urma! Cind au vrut sa lichideze cooperativa agricola de productie fundeni-zarnesti (jud. Buzau) le-am spus ca nu-i bine. Nu e bine. Pentru ca multi nu aveau nici carucior de dus la moara-n curte. Dar n-au ascultat, desi c.A.P. -ul avea rezultate foarte bune. Au impartit 500 ha vie nobila, iar dupa 2 ani au terminat-o. De 20 de ani se chinuiesc, se scalda -n niste culturi mizerabile, iar de zootehnie nu se poate vorbi de bine. Probabil c-a fost asa, ca sa vada raul, ca sa faca ce-i bine!!! Vinovatii se cunosc, unul e petre roman, care a distrus si industria, doar c-o vorba: „industria e o gramada de fier vechi!” va rog sa-l publicati, sa stie posteritatea greselile facute din incapatinare, altfel disparem ca popor. Succes de-aici incolo!

  15. Da-le doamne mintea dupa urma! Cind au vrut sa lichideze cooperativa agricola de productie fundeni-zarnesti (jud. Buzau) le-am spus ca nu-i bine. Nu e bine. Pentru ca multi nu aveau nici carucior de dus la moara-n curte. Dar n-au ascultat, desi c.A.P. -ul avea rezultate foarte bune. Au impartit 500 ha vie nobila, iar dupa 2 ani au terminat-o. De 20 de ani se chinuiesc, se scalda -n niste culturi mizerabile, iar de zootehnie nu se poate vorbi de bine. Probabil c-a fost asa, ca sa vada raul, ca sa faca ce-i bine!!! Vinovatii se cunosc, unul e petre roman, care a distru si industria, doar c-o vorba: „industria e o gramada de fier vechi!”

    • George posibil ca prietenul tau vorbea prin somn, in aceasta tara s-au realizat minuni, dar n-au durat si nu din vina realizatorilor! Argument de doi bani…

  16. Va multumesc Dl Braescu pentru faptul ca a-ti realizat esenta comentariului meu!Ideea este ca, acel director a dovedit ca este un manager bun asa ca, poate lua decizii pe care le considera oportune!

  17. D-ta nu poti sa dormi din cauza CAP-urilor? Era o forma de organizare agricola superioara teoriei „omul si pogonul” care in unele pari a dat rezultate, acolo unde au fost oameni ca acest inginer, au sfintit locul. Ce puteau sa cistige cei care chiuleau, praseau porumbul si nu buruienile, bateau vacile cu furca pe spinare fiindca mugeau de foame! Au dat-o scurt ca regimul era de vina! In economie nu conteaza politica ci doar cum muncesti! Lenesii si putorile nu vor avea mai nimic mereu, dar vor face galagie sa li se dea, sau, din cauza pestilor din balta nu pot ei sa obtina recolte de griu! Oa,meni maturi sunt cei care gindesc si se comporta asa? Dar ce-i care-i cred si-i sustin?

2 Trackbacks & Pingbacks

  1. Top 5 salarii mari în agricultură | ACD News
  2. Top 5 salarii mari în agricultură | Blog

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


AGROCONCEPT