6 tehnologii agricole ale viitorului disponibile chiar acum

Atenție, că în doar 10 ani este posibil să nu mai recunoaștem nimic din lumea așa cum o știm acum! Dacă ne luăm după „mințile luminate” ale lumii, a patra revoluție industrială a început deja și se întâmplă mai repede decât putem înțelege. E drept că mințile luminate încă nu se înțeleg dacă e într-adevăr a patra sau doar continuarea celei de-a treia, dar e destul de clar că, indiferent ce număr are, revoluția chiar se întâmplă.


Prima revoluție industrială a fost provocată de descoperirea motorului cu aburi și a echipamentelor mecanice, începând a doua parte a secolului al 18-lea.

A doua revoluție industrială a fost provocată de descoperirea electricității și de trecerea la producția de masă, cu diviziunea muncii, în a doua parte a secolului al 19-lea.

A treia revoluție industrială a fost provocată de apariția electronicii, a tehnologieii informației și a producției automatizate, în a doua parte a secolului al 20-lea.

Iar etapa în care ne aflăm acum presupune trecerea la un nou nivel, care pune la un loc comunicațiile instante, inteligența artificială, biotehnologia și alte câteva tehnologii de vârf, cu efecte cel puțin la fel de importante ca în fiecare revoluție de până acum.

Dacă la primele trei revoluții România a întârziat cu zeci de ani, de data asta nimic n-o împiedică să pornească de la egal la egal sau chiar să încerce să fure startul. Lucru care se întâmplă și se discută zi de zi – o mulțime de inițiative tehnologice de vârf sunt inițiate în România sau în străinătate de români.

Unii dintre ei s-au strâns joi la Guvern, la conferința „Digital Romania Industry 4.0 Forum”.

agro-tech

Doar trei teme au fost considerate suficient de importante ca să fie pe agendă: Automobilele inteligente – care se conduc singure, orașele inteligente – unde semafoarele comunică de la distanță cu mașinile care se conduc singure și, surprinzător sau nu, agricultura – unde tractoarele care se conduc singure deja există.

„Agricultura, dacă ne uităm în istorie, este prima care a adoptat noile tehnologii”, spune Varujan Pambuccian, președintele comisiei de IT din Camera Deputaților, care a moderat secțiunea dedicată. „În SUA, producția medie de porumb la hectar depășește 10 tone, iar recordul a fost atins de un fermier din Kentucky care a scos 31 de tone la hectar. În România media este de 3,5 tone. Diferența stă în adopția timpurie a tehnologiei”, a continuat el. Practic, lumea se află acum în fața unui nou val de oportunitate, care înseamnă creștere de efciență și reduceri de costuri. „Dacă am un QR tag pe măr și pun telefonul mobil pe el și văd în ce condiții s-a dezvoltat acel măr, asta contează mai mult decât orice autoritate și orice certificare (…) dar doar senzorii nu sunt suficienți. Pasul următor este agricultura de precizie, care include servomecanisme”, spune Pambuccian.

Drona colorată în viespe care împrăștie pesticide, din imaginea de deschidere a acestui articol, este o reprezentare artistică a acestui concept; nu e cazul să o căutați deocamdată la furnizori, dar în viitorul apropiat aproape sigur va deveni realitate.

Până atunci, iată însă șase exemple care există deja și sunt folosite în România

1. Aplicația de gestiune a fermei de la Agriso

Este cea mai simplă și mai la îndemână dintre tehnologii – se poate instala pe laptop, tabletă sau telefon. Ajută la monitorizarea culturilor, utilajelor, a inputurilor și a costurilor. Programul face cam totul de la urmărirea GPS a fiecărui utilaj până la generarea declarațiilor pentru APIA. „Integrând solele facem cultură diferențiată; am reușit să creștem producția cu undeva la 13%”, exemplifică Ștefan Stănescu, co-fondator Agriso. Fondatorii au dezvoltat inițial aplicația pentru propria afacere agricolă, Agromec Vișina – 3.600 ha, după ce au constatat că nu există nimic similar pe piața din România. Când au economisit motorină de 300.000 de euro într-un singur an, au decis să pună aplicația și la dispoziția altora. Un reportaj Agrointeligența despre aplicația Agriso puteți citi aici

2. Bursa de transport de la Kropapp.

Este o aplicație pentru iPhone sau Android care asigură accesul la o bursă a transporturilor (cam tot așa cum face în orașe serviciul Uber – care a bulversat piața taximetriei). „[În prezent] deciziile sunt cel puțin suboptime, dacă nu păguboase. Am întâlnit situații în care fermierul n-are transport la recoltare în timp ce la 20 de kilometri transportatorii stau degeaba”, spune Bogdan Popescu, co-fondator Kropapp. Aplicația vine să schimbe asta iar Popescu spune că va considera afacerea un succes în momentul în care numele aplicației va deveni verb: „Kropapp transportul ăsta și dă-mi un preț!”

3. Monitorizarea culturilor în timp real de la Agricloud

Este un sistem de monitorizare și raportare în timp real a stării culturilor. Sunt urmărite umiditatea solului, temperatura, nivelul de fosfor etc., astfel încât să fie optimizat consumul de apa, pesticide și nutrienți. „Informațiile sunt colectate de senzori îngropați în pământ – bateria ține trei ani”, explică Marcel Ionescu, CEO Agricloud, care mai precizează că folosirea tehnologiei cloud (computere virtuale aflate online) permite coroborarea datelor.

4. Controlul temperaturii în siloz de la Silometer

Este un sistem de senzori de temperatură care declanșează automat ventilatoare atunci când este cazul, pentru a grăbi revenirea la nivelul optim. „Dacă apare condens și este atins punctul de rouă se poate declanșa o mică ploaie în interiorul silozului. Asta înseamnă 30-40 cm pierdere la un siloz. Poate părea puțin, dar dacă acolo este toată cifra de afaceri și 1% este enorm, explică Cezar Nourescu, co-fondator Silometer. Serviciul este acum în etapa de pre-lansare.

5. Detectarea bolilor cu ajutorul dronelor, de la Serafim Drones

Agricultura este deja cea mai importantă aplicație concretă a dronelor la nivel mondial, chiar dacă ele ajung la știri mai degrabă când bâzâie inutil deasupra orașelor. Cuplate cu camere de înaltă rezoluție, ele se dovedesc un instrument de neegalat în supravegherea culturilor. „Se poate ajunge la o rezoluție de până la 1cm, se pot detecta bolile în timp real”, explică Robert Mistovschi, Business Manager Serafim Drones, companie care oferă un astfel de serviciu fermierilor din România. Și în acest caz, datele colectate sunt păstrate în cloud.

6. Supraveghere a culturilor prin satelit, de la Geosys

Pentru suprafețele mari și foarte mari, urmărirea din satelit este un avantaj competitiv greu de neglijat. „Imaginea din satelit, în infraroșu, este mai obiectivă decât cea vizibilă cu ochiul liber, care poate fi influențată de lumina zilei”, spune Sebastien Record, business manager Geosys. Compania franceză este unul dintre principalii furnizori mondiali de servicii de profil însă are o prezență puternică în România. Următoarea mare provocare, spune Record, este „big data” – analiza cantității uriașe de informație care este deja colectată:

„De fapt, aceasta nu este o discuție despre tehnologie. Serviciul nu este un scop ci doar un mijloc”.

2 Comentarii la 6 tehnologii agricole ale viitorului disponibile chiar acum

  1. Cost motorina /an=100 lt/ha*1€/lt*3600 ha =360 000€/an( nu se ia in considerare subv pe motorina)
    De unde 300 000 € economie.?
    Cine vrea sa introducă instrumente moderne de management ,au ceva carte ,asa ca nu mai aruncați cu cifre ca va fac numai contrareclamă.
    Eu am fost decis sa comand acest program ,dar acuma am rețineri.

  2. Spuneti ca la 3600 ha s-a facut economie de 300000 euro intr-un an ??????
    faceti un calcul si vedeti ca toata motorina consumata costa aceasta suma ( la 5 lei /litru ) 3600 ha x 75 litri/ha. De unde economia ???
    Citi litri de motorina /ha se consuma la aceasta societate probabil dotata si cu utilaje de ultima generatie ??……… Deci sunt aberatii sau nu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO