Știri

NOILE REGULI pentru FERTILIZAREA CU AZOT și GUNOI DE GRAJD A CULTURILOR AGRICOLE!

Noi reguli pentru fertilizarea cu azot și gunoi de grajd a culturilor agricole din România. După îndelungi dezbateri, s-a ajuns la o serie de modificări menite să sprijine agricultorul român atunci când vine vorba despre respectarea normelor de ecocodiționalitate, norme verificate în cadrul controalelor APIA și a căror încălcare duce la pierderea subvențiilor.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR s-a implicat în forma finală a cadrului legislativ privind normele de bune practici în ferme. Astfel, potrivit LAPAR, cele mai importante aspecte convenite vizează nitrații folosiți în agricultură. Astfel, în cazul azotului, cantitatea maximă de ce poate fi administrată este de 170 kg azot substanță activă/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an. ”Am limitat cerința numai la îngrăşămintele organice/gunoi de grajd, exceptând îngrășămintele chimice, arată LAPAR.

Citiți și:

FERTILIZAREA CU AZOT în 2017: Care sunt LIMITELE ADMISE pentru fiecare cultură agricolă

Ministerul Agriculturii a modificat Codul de Ecocondiționalitate anulând interdicția de a nu aplica îngrășăminte chimice pe timpul iernii. În concluzie, nu mai sunt restricții de niciun fel pentru perioadele de aplicare a îngrasămintelor chimice, ci doar pentru gunoiul de grajd, după cum vedeți mai jos:

perioada-interdictie-aplicare-gunoi-de-grajd

Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare, fie cu respectarea standardelor maxime de azot – În cazul exploatațiilor mici, fie în baza unui studiu agrochimic – în cazul exploatațiilor cu sistem irigat/agricultură intensivă/producții mari. ”Am eliminat obligația generală de-a întocmi/respecta un plan de fertilizare doar în baza studiului agrochimic, lăsând posibilitatea respectării limitei maxime de azot stabilită deja în Codul de bune practici agricole (la aplicarea a 130 kg s.a/ha de azot – n.r.)”, explică LAPAR.

În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Codului de bune practici agricole, fermierii au următoarele obligaţii:
a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioada cea mai lungă de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol. Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în depozite permanente (sistem individual şi/sau comunal) sau depozite temporare în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat;
b) să respecte perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului de grajd pe terenul agricol, prevăzută în tabelul 7.6 din Codul de bune practici agricole, cu specificarea „îngrăşăminte organice”;
c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot s.a./ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare, cu respectarea standardelor privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, prevăzute în tabelele 7.4 şi 7.5 din Codul de bune practici agricole, şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol;
d) în cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat sau în care producţia planificată necesită cantităţi mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, să urmeze un plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, după modelul prevăzut în anexa 10 la Codul de bune practici agricole. Referinţe: http://www.icpa.ro/documente/planul_de_fertilizare.pdf; e) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe timp de ploaie, ninsoare şi soare puternic ori pe terenuri cu exces de apă, acoperite cu zăpadă sau dacă solul este puternic îngheţat/crăpat în adâncime/săpat în vederea instalării unor drenuri/lucrări de subsolaj;
f) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;
g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă;
h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi documentele de livrare/expediere a îngrăşămintelor.
2. Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Un aspect esențial ce trebuie știut de către agricultori este că APIA nu are dreptul de a verifica și sancționa fermierii care aplică îngrășăminte chimice, ci doar pe cei care aplică gunoi de grajd.

În privința produselor de protecție a plantelor/pesticide, fermierii trebuie să respecte condiţiile de depozitare şi utilizare a produselor de protecţie a plantelor în exploataţiile agricole, conform Ghidului de bune practici privind utilizarea şi depozitarea produselor de protecţie a plantelor, elaborat de Autoritatea Naţională Fitosanitară. ”Am reusit reducerea distanței de amplasare a depozitelor de pesticide în fermă, de la 200 m (cf. Codului de bune practici în fermă), la 10 m (cf. Ghidul de bune practici în domeniul fitosanitar), prin abrogarea Ordinul nr. 1234/2006 al MMAP și elaborarea Ghidului de bune practici pe domeniul fitosanitar”, explică LAPAR.

 

”Totodată, vă aduc la cunoștință ca Ministerul Mediului, Apelor și Padurilor are responsabilitatea de a revizui perioada de interdicție a aplicării îngrășămintelor în CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE – conform discuțiilor avute cu conducerea LAPAR, și anume prin NECONDIȚIONAREA APLICĂRII ÎNGRĂȘĂMINTELOR, revizuire ce va fi facută în prima decadă a anului 2017, odată cu revizuirea Programului pe Nitrați”, îi informează pe membrii LAPAR directorul exectutiv Eugenia Dragnea. Aceste modificări urmează să fie transpuse în legislație la finele lunii ianuarie 2017, cel mai târziu.

4 Comentarii la NOILE REGULI pentru FERTILIZAREA CU AZOT și GUNOI DE GRAJD A CULTURILOR AGRICOLE!

  1. Aberatii aberatii si iarasi aberatii,toate in interesul marilor concerne producatoare de substante ucigase.
    Asta rezulta din articolul de mai sus ,proasta modalitate de a reduce poluarea nitritica si de a creste ,in schimb,suprafetele deteriorate iremediabil cu chimicale.

    • Cata prostie!!!oare pentru cine se fac jocurile…cine are de castigat???cu siguranta nu fermierul…
      Nu se poate nega faptul ca gunoiul de la animale nu poluiaza,dar se vede din avion ca este faforizata fertilizarea cu ingrasaminte chimice.
      Cineva ar trebui sa explice asta!

  2. Cartare Agrochimica SRL (Cartagris) a initiat discutiile pentru modificarea Codului de Ecoconditionalitate. Apoi am solicitat sustinerea si altor organizatii din agricultura.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO