FERMIERUL VASILE LUNGU, lovitură pe PIAȚA VINULUI: Se bate cu GREII DIN FRANȚA!

Fermierul Vasile Lungu de la Trifești, Iași, a intrat în categoria ”greilor” din industria vinului cu o investiție de milioane de euro care acum începe să rodească la maximum. Cunoscut ca unul dintre cei mai mari și mai serioși multiplicatori de sămânță, Lungu este și fermierul care deține unul dintre cele mai cunoscute branduri de vinuri din România – Crama Hermeziu. 

Cu 26 de etichete puse deja pe piață în ultimii trei ani, Vasile Lungu dă o nouă lovitură cu încă două etichete. Nu vorbim însă de vinuri liniștite, ci de spumante obținute după metoda tradițională, aceeași pe care o folosesc și producătorii celor mai scumpe șampanii din lume, cele franțuzești.

Lansarea spumantului de la Crama Hermeziu a avut loc sâmbătă, la Wine Culture – Vin la Cultură, noul târg de profil de la Iași. Evenimentul a fost completat de o degustare și de o prezentare a noilor tendințe din vinificație.

Thrubilo se numește spumantul Cramei Hermeziu, fiind prezentat la Wine Culture în varianta sa de spumant sec, obținut din Chardonnay.

Ca să faci spumant, îți trebuie un om capabil. Diferența între spumant și spumos nu e doar la preț, de 15-20 de lei, ci și la calitate și modul de fermentație. Spumantul nostru este un Chardonnay brut, maturat. Consumul este în creștere, multe crame s-au apucat să facă. La orice masă ar trebui să consumăm un vin sec, spumant. E greșit să bei țuică înainte de masă, cum fac mulți. Țuica este un digestiv, se bea după masă. Spumantul provoacă salivație și foame, se consumă la orice masă, nu doar la sărbători ori nuntă. Produsul nostru este un produs serios și rustic. Acum ceva vreme a fost moda rozeului, care a fost foarte bine primit în România. Acum 10 ani nu știa nimeni ce este un roze. Acum toată lumea face spumant”, a declarat Dan Vrănescu, sales manager la Crama Hermeziu.

Oenologul Gheorghe Crăciunescu, inginer vechi de peste 40 de ani în arta fermentației, a dus audiența cu sute de ani în urmă, când s-a creat primul spumant.

Șampania, spumantul, are o istorie impresionantă. La o mănăstire în Franța, un călugăr observă că în primăvară săreau dopurile de la sticle. A găsit posibilitatea prin care să facă dopurile să nu mai sară, și astfel, a dezvoltat o afacere. Se spunea la vremea aceea că șampania este vinul omului educat. În 1830 se face prima șampanie la noi după modelul franțuzesc, dintr-un vin de-al nostru care a primit medalii de aur și a devenit cunoscut. O soluție de zaharoză și o cultură de drojdie transformă un vin obișnuit într-un vin efervescent”, povestește oenologul, amintind că Hermeziu a fost numele de fată al mamei lui Costache Negruzzi, și că vița de vie din care este făcut spumantul este din via vechii moșii, aflată pe malul Prutului.

Detalii despre afacerea cu vinuri a lui Vasile Lungu am aflat chiar de la fermier în cadrul unei vizite la podgorie, în perioada culesului.

Avem cinci soiuri internaționale și patru soiuri românești. Soiurile a câte 25 de hectare fiecare sunt Feteasca Neagră, Busuioaca de Bohotin, Traminerul, Sauvignon Blanc și Chardonnay. Feteasca Albă, Feteasca Regală și Rieslingul de Rin sunt undeva într-o medie de 7-8 hectare fiecare. Cam acesta conținutul podgoriei în soiuri, atât soiuri naționale, cât și soiuri internaționale”, a declarat Vasile Lungu pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.

O investiție majoră a reprezentat și crama de la Domeniile Lungu de la Trifești, Iași. ”Începând cu 2014, când au intrat primele suprafețe de vie pe rod, am proiectat și am trecut la realizarea unei crame unde să putem vașlorifica producția de struguri. Dotarea am făcut-o eșalonat, conform cu producția de struguri și suprafața ce a intrat pe rod. În acest moment, capacitatea de stocare a cramei este de 2,4 milioane de litri, suficientă cât să ținem și vinuri la învechit, și să putem depozita vinurile curente”, spune Lungu, care acum finalizează și spațiile logistice ale cramei (birouri, vestiare), precum și o sală de degustare și un showroom care să completeze experiența celor care vizitează și se cazează la Domeniile Lungu.

În afară de intrarea pe piață cu spumantul Thrubilo, Vasile Lungu mizează mai departe și pe vinul roze. A intuit de la început potențialul acestuia pe piața românească, iar vinurile rose de la Crama Hermeziu sunt astăzi obținute din struguri de Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră vinificată în roze, Traminer sau Cabernet Sauvignon (din struguri achiziționați de la un vecin).

Ca și investiții majore făcute anul acesta, Vasile Lungu a cumpărat o combină de recoltat struguri care să suplinească forța de muncă tot mai puțină în zonă. Se așteaptă finalizarea ultimelor spațiilor noi, logistice și turistice de la cramă, iar din această toamnă, mai exact de la finele acestei luni octombrie, Crama Hermeziu va la comercializare și cu spumantul Thrubilo. Un nume neobișnuit, pe care, la o căutare în dicționar, îl găsim ca una din rădăcinile discutabile ale cuvântului ”strugure”, cu sinonim pentru ”struguraș” sau ”strugurel”.

Ferma lui Vasile Lungu include o suprafață de circa 2.000 de hectare, aproape integral irigate, cu excepția celor peste 130 de hectare de viță de vie. Afacerea din agricultură a familiei Lungu, bazată pe multiplicarea de sămânță, include Crama Hermeziu și un vast și variat efectiv de animale de la bivoli, capre Saaen, oi de carne din rasa Suffolk, struți și diferite rase de găini, iepuri și porumbei.

Corespondență realizată pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro de către Paula Trofin – Ziarul de Iași

2 Comentarii la FERMIERUL VASILE LUNGU, lovitură pe PIAȚA VINULUI: Se bate cu GREII DIN FRANȚA!

  1. Nu exista satisfactii mai mari ca atunci cand ai cu ce sa te bati cu greii mondiali, sa intri in competitie, dar nici bucurie mai mare daca i-ai invins.
    Si o intrebare pentru D-ul Vasile Lungu, ce faceti astazi cu energia din corzile de vie, din resturile de la ciorghine, din frunzele cazute si iarba uscata ? Pe langa vinul ghiurghiuliu roze pe care am sa-l beau cu placere, d-stra aveti in proprietate si circa 5 tone de biomasa pe hectar, din care prin peletizare si valorificare obtineti circa 25 MW energie termica si electrica/ha. Va spun despre aceste procese pentru ca ecoHORNET a creat o larga gama de echipamente (peste 70) care utilizeaza aceste reziduuri si deseuri in mod eficient, economic si ecologic.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*