ARE RAPIȚA NEVOIE DE SULF TOAMNA?

În urmă cu 10-15 ani, în Franţa orice tehnologie a rapiţei avea un capitol despre fertilizarea cu sulf, deoarece carența de sulf poate determina scăderi de producţie de 1-2 t/ha.

Recomandarea CETIOM (institut tehnic pentru studiul plantelor oleaginoase, care se numește acum Terres Inovia), era să se aplice sulf sistematic în doză de 75 kg SO3/ha. Într-o amplă anchetă făcută de CETIOM în 2004 (144 de parcele din 177 exploatații), despre tehnologiile folosite de fermierii cu rezultate bune de producţie (recolta minimă a fost de 3,6 t/ha, cea medie de 4,7 t/ha, iar cea maximă de 5,2 t/ha), 87% dintre fermierii au fertilizat cu sulf în luna februarie, odată cu îngrăşămintele cu azot.

La ora actuală, o treime din fermierii francezi nu fertilizează cu sulf.

Dar fermierii români?

Înainte de apariția pe piață a distribuitorilor foarte insistenți de îngrăşăminte (solide sau foliare, care sunt în stare să jure că cele 2 g de S conținute de produsul pe care-l vând pot mări producţia în mod semnficativ, chiar dacă plantele au nevoie de 30 kg S/ha), în lucrările de specialitate se menționa doar că pe unele soluri aplicarea îngrăşămintelor cu sulf poate mări producţia cu 200-400 kg/ha (Bîlteanu 2001). Ironia „sulfului”, este că autorul citat pentru această informaţie este un francez.

În urmă cu câteva zeci de ani sulful nu era o problemă deoarece este un îngrăşământ aplicat gratis, pentru că este conţinut în alte îngrăşăminte (sulfat de amoniu, superfosfatul simplu etc.), sau provenea din emisiile de bioxid de sulf care ajungea în sol prin intermediul ploilor acide. În ultimii ani a crescut în lume suprafaţa de teren afectată de carenţa în sulf, datorită faptului că s-au redus considerabil emanaţiile de sulf din instalaţiile industriale.

În Agrochimie (2000), Budoi arată că deficiența de sulf la plantele de rapiţă poate apare atunci când sulful solubil are valori mai mici de 5 ppm. De regulă, această valoare mică apare atunci când în sol există mai puțin de 80 ppm (mg/kg) sulf organic.

Foto: Facebook.com/Patrick Valmary

Așadar, pe solurile fertile, există suficient sulf conținut în humus. Dar acest sulf organic (75-90% din sulful total), reprezintă doar aprovizionarea potențială cu sulf necesar plantelor.

• Pentru a fi utilizat de către plante, sulful este absorbit de plante sub formă de ioni sulfat (SO4)- deși dozele se exprimă în kg S/ha sau kg trioxid de sulf/ha (kg SO3 /ha).
• 1 kg S/ha = 2,5 kg SO3/ha.

Doza de sulf poate fi deci exprimată ca 70-80 kg SO3/ha sau 30-40 kg S/ha.
• Așadar, 230 kg superfosfat simplu (33% SO3 ) sau 125 kg sulfat de amoniu (60% SO3 ) pot rezolva ușor problema sulfului la rapiţă.
• Cantitatea totală de sulf absorbită de către plantele de rapiță este de 180-200 kg SO3/ha, dar 60% este restituită solului la recoltare.
• Dacă apar simptomele carenței de sulf primăvara, se stropesc plantele cu 100 kg sulfat de amoniu dizolvat în 500 litri apă/ha.
• Sulfatul este levigat când suma precipitațiilor în lunile de „iarnă” (noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie), este mai mare de 350 l/mp. Deoarece acest lucru se întâmplă frecvent în Franţa, sulful se aplică primăvara.
• În Romania, aplicarea sulfatului de amoniu toamna poate avea efecte favorabile pe solurile bazice, deoarece cationul amoniu nu este levigat și determina scăderea locală a pH, fapt ce poate preveni apariția pseudocarenței de fosfor.
• În Australia sulful se aplică și înainte sau la semănat în doze de până la 40 kg S/ha. Deoarece nici în Romania precipitațiile din timpul iernii nu ating valori de 350 litri/mp, sulful din superfosfatul sau sulfatul de amoniu aplicat toamna nu este în pericol de levigare.
• Plantele de rapiţă folosesc puțin sulf în timpul perioadei din toamnă, numai 20-30 kg SO3/ha, dar primăvara au nevoie de sulf de la începutul alungirii tulpinii, de aceea trebuie aplicat devreme acolo unde este cazul.

Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor

4 Comentarii la ARE RAPIȚA NEVOIE DE SULF TOAMNA?

  1. Va rog spuneti si despre consumul de sulf la alte plante, de exemplu grau sau floare. E inradacinata ideea ca doar rapita consuma sulf. Fermierii acorda atentie sulfului doar in cazul rapitei. Rapita doar consuma mai mult, dar nu e singura.

  2. Nu sant agronom si nici chimist..singurul lucru care ma intereseaza este cum se rasfrange toate aceste chimichale stropit abundent peste plante si sol .. exemplu la mierea de albine de rapita….i-mi place mierea si cumpar diverse miere de albine, direct de la producator..mierea de albine de rapita alba.. nu este chiar asa de sanatos, din cauza asta al stropirii cu sulfi si diferite chimichale al rapitei RAPITA este o cultura..si nu creste natural ….NU STIU IN CE MASURA AFECTEAZA SI ALBINELE TOATE ACESTE CHIMICHALE.

    • Va multumesc pentru mesaj. Apicultorii sunt interesaţi să practice stupăritul pastoral, datorită avantajelor pe care le oferă rapiţa:
      1. Înfloreste in prima parte a lunii aprilie si furnizeaza polen din abundenta intr-o perioada care coincide cu perioada de crestere si dezvoltare foarte intensa a familiei de albine, cand nevoile proteice ale familiei sunt foarte mari. Polenului de rapita, avand o mare valoare nutitiva stimuleaza o crestere insemnata a populatiei, de aceea, nu intimplator, la sfirsitul culesului de rapita se observa o roire masiva a familiior de albine.
      2. Este o planta melifera valoroasa pentru zona de campie. Numarul mare de flori, culoarea placuta a lanurilor de rapita si continutul important de nectar si polen confera acestei culturi o mare valoare melifera. Literatura de specialitate citeaza ca productia de miere la rapita de toamna poate varia intre 50-500 kg/ha,(Răzvan Coman)

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*