”Dacă nu plouă masiv în două săptămâni, veți avea șansa să salvați sau să puneți pe butuci agricultura”

Ramona Dascălu - 11 aprilie 2020 16:28

Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, județ afectat foarte puternic de seceta pedologică, îi transmite un amplu mesaj ministrului Agriculturii, atenționându-l că în perioada imediat următoare va avea de luat niște decizii care vor hotărî soarta agriculturii din zonele din România cu cel mare potențial agricol. Totodată, fermierul brăilean vine și cu o serie de propuneri menite să salveze agricultura românească.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a fost contactată de fermierul brăilean Ștefan Gheorghiță, care își dorește ca prin intermediul nostru să fie făcut public acest mesaj în speranța ca măcar în cel de-al 12-lea ceas autoritățile competente vor lua măsurile care se impun în această perioadă de secetă cumplită.

”Odată cu situaţia din ce în ce mai gravă, datorată secetei pedologice extreme, pentru fermierii din Moldova, Bărăgan şi Dobrogea, au apărut tot soiul de pareri care ar reprezenta solutiile universale împotriva acestei calamităţi. Nu mă refer la cele formulate de părerologii de meserie, care nu lipsesc nici măcar din unele organizații profesionale, ci mă refer la persoane care au maximă responsabilitate pentru agricultură, unul dintre ei fiind chiar domnul Adrian Oros, ministrul  Agriculturii.

Ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, în luna ianuarie la Cluj recunoştea existenţa secetei şi îndemna fermierii să irige suprafeţele, având în vedere că apa este gratuită şi totul este sub control la ANIF. Cu o altă ocazie, tot domnul ministru Oros îndemna fermierii să facă asigurări la secetă, având în vedere că se vor deconta până la 70% din primele de asigurare. Mai nou, avem şi ultima afirmaţie pe care o voi avea în vedere, în expunerea de mai jos, anume să cultivăm fiecare palmă de pământ, îndemn întărit şi de alţii, inclusiv de domnul prim-ministru Orban.

Opiniile şi principiile exprimate de domnul ministru în sine sunt corecte, dar sunt depăşite de realitate pe zonele afectate de secetă, iar colaboratorii de specialitate ai domniei sale ar fi trebuit să îl pună pe domnul ministru la curent cu evoluţia situaţiei.

Prin acest articol îmi permit să atrag atentia asupra acestei situatii, deci nicidecum nu poate fi vorba de un articol de cancan. Îmi place să cred ca domnul ministru nu a fost informat cu privire la realitatea din teren și nicidecum că ştie realitatea şi nu face nimic. Nu cred şi nici nu consider necesar sau obligatoriu ca cineva să se priceapă la toate într-un domeniu, mai ales aşa vast cum este agricultura, dar cred că atunci când primeşti o informare ai obligaţia să faci o analiză asupra ei. Acesta este scopul prezentului material scris.

Conform comunicatelor periodice ale INMH (apar din 3 în 3 zile), pe cca 4-4,5 milioane de hectare (sunt judeţele si regiunile afectate din hartă cu rezerva de apa a solului şi cu suprafaţa agricolă de la INS) avem secetă pedologică extremă si puternică. În cazul secetei extreme care este majoritară pe aceste suprafeţe, se poate considera că rezerva de apă disponibilă plantelor este aproape zero sau chiar zero (conform INMH se considera secetă pedologică extremă cantitatea de apa din sol intre coeficientul de ofilire  si 350 mc/ha).

1. IRIGAŢIILE – aşa cum se face afirmaţia, într-adevăr sunt necesare şi binevenite, dar sunt câteva aspecte de menţionat:

• Din cele cca 4-4,5 milioane de hectare doar 1-1,2 milioane de hectare pot fi aprovizionate cu apă de irigaţii (conform ANIF), iar irigate sunt în general în jur de cca 900.000 ha.
• Restul de suprafaţă de cca 3-3,5 milioane de hectare afectate de secetă pedologică extremă nu pot fi irigate.
• O cultură de floarea soarelui şi/sau porumb pentru a face o producţie corectă (adică cca 3-3,2 to/ha floarea-soarelui si cca 7-8 to/ha porumb), are nevoie de un consum de 350-450 mm apă/ha, în funcţie de specie, hibrizi, tehnologie, etc. Acest necesar într-un an ,,normal’’ se asigură din rezerva solului + precipitaţii + irigaţii (acolo unde sunt posibile) şi trebuie pusă la dispoziţia plantelor în proporţie de 80-90%, între semănat şi 20 iulie -1 augus, după care începe pierderea apei din boabe. În acest interval de 3 luni, nici o exploataţie agricolă nu cred că poate asigura 10-12 udări de 40 l/mp, sau pot fi câteva excepţii, iar costurile chiar cu apă gratuită pe canale nu sunt mici deloc. În plus dacă verificaţi şi la INMH, precipitaţii de 350-450 mm în următoarele 3 luni nici statistic nu sunt posibile pe areale foarte mari (nu vorbesc de ploi torentiale punctuale pe un areal mic).

Concluzie irigaţii : Dacă Dumnezeu nu ne va ajuta cu nişte ploi foarte serioase, adică minim 350-400 l/mp, iar din acestea ar trebui urgent (în maxim 2 săptămâni) să cadă cca 60-80 l/mp pentru a putea semăna şi răsări culturile, putem să trecem la constatarea calamitătii acestor suprafeţe, ceea ce ar reprezenta cca 35% din suprafața agricolă a tării. În aceste conditii, avem o strategie pentru un astfel de scenariu ? Anticipează cineva acest scenariu care devine posibil pe zi ce trece?

Păstrând proportiile, irigatul în aceste condiţii de secetă pedologică extremă are cam acelasi efect  ca dezăpezitul în condiţii de viscol puternic.

2. ASIGURĂRILE – aici observaţiile sunt mai puţine şi mai simple:

• Pentru culturile de toamnă şi cele de primăvară, altele decât floarea-soarelui şi porumb, nu au fost şi nu sunt disponibile oferte de asigurare la secetă.

• Pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui există un singur asigurator care si-a anunţat intenţia de a face aceste asigurări, dar astfel:

1. Până pe 05.04.2020 fermierii au făcut cerere de ofertă cu suprafeţele pe care intenţionează să le asigure ;
2. După această dată fermierii vor primi oferta de asigurare (când nu se ştie !) , dar cu o fransiză de minim 30% (adică ce v-a suporta fermierul dintr-o eventuala pagubă). Dar maxim cât va fi si cum se va stabili ? Nu stim.
3. Actul adiţional pentru asigurarea la secetă se va face până la 15.05.2020, când franşiza pentru judeţe ca Brăila sau Ialomiţa de exemplu să fie fixată poate de ce nu, la 50 sau 60% suportat de fermier. Atunci pentru ce să mai facem asigurare ?
4. Imi pun si intrebarea de ce nu a fost anunţată prima de asigurare pentru acest tip de asigurări, mai ales că vor fi rambursate 70% dintre ele, sau tocmai ăsta este raspunsul ?

Concluzie asigurări: sunt bune dar cam lipsesc, fiindcă aici în această ţară nimeni nu reglementează domeniile unde activează mari companii multinaţionale şi nu este singurul domeniu în care fiecare multinaţională face cum considera. Dar oare cine a făcut legislaţia?

3. CULTIVAŢI ORICE BUCATĂ DE TEREN – corectă afirmaţia, dar pentru zonele afectate de secetă se impun câteva observaţii.

În acest moment, rezerva de apă (aşa cum am arătat mai sus) este aproape zero, deci orice însămânţare implică urmatoarele riscuri:

• Sămânţa să nu răsară la timp dacă seceta se va prelungi pentru urmatoarele 2-3 săptămâni, iar apoi dacă v-a ploua torential şi se formează crustă să răsară foarte târziu, neuniform, plante epuizate, etc.
• Sămânţa să fie ,,minţită’’ de niste ploi insuficiente si care să ducă la pierderea acesteia;
• Eventualele poliţe de asigurare pentru secetă şi alte riscuri generale nu despăgubesc astfel de riscuri, ci doar pe cele după ce cultura este răsărită şi a fost făcută inspecţia de risc.

Concluzie semănat: Personal nu îmi permit să spun nici unui coleg ce să facă, mai ales în această situaţie, dar având în vedere riscurile care există, îmi permit să spun tuturor ca orice decizie ar lua, să mai analizeze odată şi să se gandească foarte bine DACĂ LUCRURILE VOR IEŞI PROST, DISPUN DE RESURSE FINANCIARE SĂ O IAU DE LA CAPĂT?

Deci îmi permit să vă rog, când solicitaţi aceste lucruri mai sus menţionate, într-un astfel de an, asigurați-vă că fermierul în caz de calamitate are un cadru legal şi financiar la care să apeleze şi să-l ajute să repornească activitatea, iar asta îl va ajuta în decizia lui, oricare ar fi aceasta. Unul din foștii miniștri ai agriculturii, Decebal Traian Remeş, a rămas ca unul dintre cei mai buni miniștri în opinia fermierilor fiindcă într-un moment de criză, care nu se ridica la amploarea celui din prezent, a gândit pentru nevoile fermierilor un set de măsuri care i-au ajutat să repornească activitatea. În curând, dacă nu plouă masiv în două săptămâni (iar previziunile meteo nu sunt încurajatoare la acest moment), veţi avea această şansă, poate nedorită, de a salva sau pune pe butuci agricultura din zonele cu cel mai mare potențial agricol.

În acest context avem în vedere următoarele măsuri, la care merită macăr să vă gânditi:

• acordarea de cupoane valorice pentru inputuri (metoda REMEŞ) pentru cca 30% din valoarea costurilor directe ale culturilor calamitate; se poate face o medie pe o tehnologie stabilită de ASAS ca să fie simplu de aplicat;
• acordarea de linii de credit garantate de stat cu durata de 36 luni si dobandă subvenţionată pentru 24 luni pentru 70 % din valoarea costurilor directe a culturilor calamitate calculate ca mai sus;
• emiterea unui ordin pentru aprobarea unui Regulament de functionare a comisiilor de calamitate formate în baza HG 557/2016 privind gestionarea riscurilor de calamitate. Poate cu ocazia aceasta merită întrebaţi Prefectii din aceste judeţe de ce doar Brăila are ordin de Prefect pentru constituirea comisiei de constatare a calamităţilor, chiar dacă are cea mai mare suprafaţă irigată?
• modificarea art 31 din OUG 3/2015, privind invocarea riscurilor de forta majoră la APIA, astfel încât si culturile calamitate înainte de depunerea cererii să fie luate în calcul la diversificare şi înverzire.
• derogări pentru controlul şi înregistrarea suplimentară de loturi semincere pentru asigurarea necearului de seminţe de grâu şi orz în special, dar şi mazăre sau lucernă;

În incheiere, îmi doresc ca realitatea să mă contrazică, iar natura să revină la normalitate și eu să rămân doar un nebun care a proiectat un scenariu apocaliptic pentru anul agricol 2019/2020. Dar dacă nu va fi aşa?”, se întreabă fermierul brăilean.