• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • O cultură agricolă din România a fost puternic afectată de prăbușirea prețului la petrol!

    Ramona Dascălu -

    Cultură agricolă  din România afectată de prăbușirea prețului la petrol! Pandemia de COVID-19 accentuează criza din industria zahărului, care a debutat anul trecut, și continuă să afecteze atât cultivatorii de sfeclă de zahăr, cât și producătorii de zahăr din Europa, susține europarlamentarul Daniel Buda, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

    Potrivit europarlamentarului român, motivul care stă la baza acestei crize din industria zahărului este scăderea prețui la petrol.

    ”Criza mondială din industria zahărului se accentuează pe fondul pandemiei de COVID-19! În anul 2019, industria zahărului din întreaga lume a intrat într-o criză istorică. Astfel, anul 2020 trebuia să fie un an al redresărilor pe această piață, dar pandemia de COVID-19 a accentuat dezechilibrele din sectorul zahărului. De asemenea, de la debutul crizei sanitare, zahărul a pierdut o treime din valoarea sa pe piața mondială. Cele mai puternice consecințe sunt resimțite de cultivatorii de sfeclă de zahăr și de producătorii de zahăr. Cultivatorii și producătorii europeni sunt cei mai afectați, aceștia având speranțe ca piața să-și revină după un an 2019 marcat de scăderi drastice de prețuri și închideri de fabrici. Motivul principal al crizei din industria zahărului este prăbușirea prețului petrolului. Zahărul din sfeclă este unul dintre puținele produse care genera o valoare adăugată semnificativă”, arată Daniel Buda. 

    În acest context, Daniel Buda a solicitat Comisiei Europene să-i comunice care sunt instrumente cu care instituția ar putea veni în sprijinul cultivatorilor de sfeclă de zahăr și producătorilor de zahăr din Uniunea Europeană.

    ”Am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, în care i-am solicitat să îmi comunice poziția acestei instituții față de criza continuă a industriei zahărului, mai ales față de criza din Uniune, care este resimțită cel mai tare de cultivatori și producători. De asemenea, am solicitat Comisiei să îmi transmită care sunt instrumentele prin care ar putea sprijini relansarea industriei zahărului din Uniune. Vă voi reda răspunsul de îndată ce îl voi primi”, a spus europarlamentarul român Daniel Buda.

    Printre țările afectate de acest fenomen se numără și România, fapt care rezultă și din scăderea suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr pe teritoriul țării noastre. Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris într-un articol publicat în urmă cu două săptămâni, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr în România în anul 2018 a fost de 25.720 ha, diminuându-se cu 17,8% față de anul 2014 și cu 8,7% față de anul 2017, potrivit unei analize SWOT, realizată de MADR, care stă la baza elaborării Planurilor Strategice (PS). Potrivit datelor MADR, piața zahărului este una sensibilă, prin urmare ar trebui protejată în mod corespunzător, așa încât să nu existe riscul abandonării culturii de sfeclă de zahăr și a restructurării unităților de procesare.

    Și prețul la sfecla de zahăr a scăzut în România. Potrivit datelor Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurală, prețul mediu al sfeclei de zahăr a scăzut în ultimii patru ani, iar pentru acest an se estimează un preț mediu de 0,12 lei/kg!


    Te-ar mai putea interesa

    Când se seamănă semințele de roșii Subvenții APIA la ovine/caprine, reguli finale: Berbecii cu origine și adeverința de la asociații – eliminate! Subvenții APIA: Terenurile tăiate de la plata pe suprafață începând cu acest an

    Ultimele știri

    Rezultate solide pentru Agricover în 2023 și peste 10.000 de fermieri în portofoliu O dronă militară a căzut în zona fermei Filipoiu din Insula Mare a Brăilei – primele imagini Au apărut, în piață, primele roșii românești. Prețul lor – dublu față de cel al cărnii