Campionii ieșeni ai fondurilor europene: Cea mai mare finanțare, 3 milioane de euro

agrointeligenta.ro - 2 ianuarie 2014 09:57

Fondurile europene accesate prin intermediul programelor ce urmăresc dezvol­tarea rurală în cadrul primei etape de finanţare 2007 – 2013 au ajuns în conturile a nu mai puţin de 762 de beneficiari privaţi din judeţ. În toată această perioadă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Iaşi a împărţit către societăţile beneficiare peste 87,9 milioane euro nerambursabile. Dacă adăugăm şi partea de cofinanţare, adică sumele pe care antreprenorii trebuiau să la aibă în conturi pentru a primi finanţare, rezultă o valoare totală a proiectelor impresionantă la prima vedere: 147,1 milioane euro. Unde s-au dus aceşti bani?

Primul loc: o fabrică de biscuiți

Cel mai mare proiect finanţat din fonduri europene la Iaşi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau Sapard a fost implementat de către un tânăr de 27 de ani, An­drei Alexandru, în asociere cu firma Velpitar SA, prin firma Velrom cu sediul în Târgovişte. Beneficiarul a primit o finanţare de trei mi­lioane euro pe data de 26 ianuarie 2012 pentru a construi în zonă o fabrică de biscuiţi, şi a trebuit să constribuie cu 50% din inves­ti­ţie, respectiv alte 3 milioane euro.

Socie­ta­tea are ca domeniu de activitatea fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, şi a terminat anul 2012 cu un profit de circa 600.000 lei, la o cifră de afa­ceri de 18,4 milioane lei.

Investiţia s-a aflat în verificări din partea inspectorilor APDRP, deoarece a primit finanţarea în condiţiile în care se afla în dizolvare la data aprobării.

Locul doi: unitate de producere a biodiselului

A doua investiţie ca valoare din judeţ aparţine firmei Bio Energy Corporation din judeţul Giurgiu, care a primit aproximativ trei milioane euro pentru înfiinţarea unei unităţi de producere a biodieselului în judeţul Iaşi, prin schema de ajutor de stat nr. N578/2009, aferentă Măsurii 123. Amplasamentul in­vestiţiei este, potrivit cererii dela Agenţia de Mediu, extravilanul satului Popeşti, comuna Popeşti. Pentru a primi suma contractată în octombrie 2011, compania a trebuit să asi­gure o cofinanţare a investiţiei de circa trei milioane euro. Şi modul în care această companie a primit finanţare este oarecum ciudat, având în vedere faptul că în ultimii doi ani a declarat doar un angajat sau niciunul, cifră de afaceri 0 şi pierderi de mii sau zeci de mii de lei. Patronul firmei este un israelian de circa 34 de ani, Sagev Itamar.

Locul trei: depozit de cartofi și fabrică de chipsuri

O situaţie identică se întâlneşte şi la compania de pe locul 3, Arctic Energy, înregistrată în judeţul Prahova, care cu 0 angajaţi şi cifră de afaceri nulă a primit o finanţare de la Iaşi de circa două milioane euro, asigurând şi acţionarii acesteia o cofinanţare de alte două milioane. Patron al firmei este un palesti­nian, iar obiectivul pentru care a primit fi­nanţarea este construirea unui depozit de cartofi şi a unei linii de producţie a buletelor pentru snacks-uri, la Dumeşti, investiţie demarată în acest an.

Proiectul unui ieşean: abia pe locul patru

Următorul proiect ca valoare a investiţiei îi aparţine ieşeanului Mihai Ţibucanu, care a primit 1,5 milioane euro pentru a-şi înfiinţa în cadrul firmei sale, Agricola ACC, o unitate de stocare şi procesare. Ţibucanu deţine 99,5% din firmă, fiind asociat cu fratele său Constantin, şi a contribuit cu încă 1,5 mi­lioane euro pentru realizarea proiectului. Firma se ocupă de cultivarea cerealelor şi legumelor în comuna Coarnele Caprei, iar anul trecut obţinut un profit net de 33.300 lei cu 9 angajaţi şi a derulat afaceri de 1,7 milioane lei.

Locul cinci: depozit de cereale

O firmă de acelaşi profil din Târgu Frumos a primit o finanţare de 1.450.000 euro pentru un proiect similar, asigurând cealaltă jumătate a investiţiei. Com­pania Agro-Ilmar, deţinută de Gheor­ghe Cozma, se ocupă de cultivarea cerea­lelor în comuna Cucuteni, iar anul trecut a obţinut profit de 550.000 lei cu 11 angajaţi şi a derulat afaceri de peste 2,8 milioane lei.

Locul șase: modernizarea unei ferme cu un angajat

Tot din domeniul agriculturii vine şi urmă­torul beneficiar, cu o finanţare nerambur­sabilă de 1,43 milioane euro şi o cofinanţare similară. Cătălin Dobre, din comuna Vic­toria, prin firma sa Ferma Roxana SRL, a primit bani europeni pentru a-şi moderniza ferma agrozootehnică din comună. În ultimii trei ani, Dobre a declarat un singur angajat, a avut afaceri de peste 120.000 lei, iar pierderile au crescut de circa zece ori, până la 730.000 lei.

Locul șapte: sală tehnologizată de muls

Pe aceeaşi dată, 28 decembrie 2009, a primit o finanţare de un milion de euro un alt fermier ieşean, Nicu Burcuş, care deţin o fermă de bovine de lapte în comuna Trifeşti. Fermierul a mai venit cu un milion de euro din propriul buzunar şi şi-a modernizat ferma construind şi o sală de muls tehnologizată. Firma acestuia, Boga Trifeşti SRL, a avut anul trecut afaceri de 4,5 milioane lei cu 11 angajaţi şi a obţinut un profit de peste 40.000 lei.

Locul opt: fermă de porci

Pe locul 8 în top apare din nou ieşeanul Mihai Ţibucanu, care s-a asociat cu doi ita­lieni, Pierluigi Piselli şi Arturo Cancrini, şi a primit 964.000 euro pentru a-şi extinde microferma de porcine pe care o deţine în comuna Focuri. Prin această firmă, la care a declarat 9 angajaţi anul trecut, Ţibucanu a avut afaceri de 8,5 milioane lei, din care şi-a tras un profit de circa 38.000 lei.

Locul nouă: bani pentru utilaje

În topul realizat de „Ziarul de Iaşi” îşi găseşte loc şi unul din cei mai fermieri ai Iaşului, ingi­nerul Aurel Placinschi, prin Societatea Agricolă Ţigănaşi. Printr-un proiect de 1,63 milioane euro, jumătate din sumă provenind din fonduri nerambursabile, Placinschi şi-a achiziţionat maşini şi utilaje agricole.

Locul zece: silozuri

Ultimul loc în clasament este deţinut de fir­ma Vitaplant SRL, deţinută de soţii Con­stantin şi Mariana Pintilii, care desfăşoară un model de business foarte rentabil din intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile sau semifabricate. Familia Pintilii a primit de la UE 800.000 de euro, a mai adăugat alţi 800.000 euro din propriul buzunar şi şi-au deschis mai multe spaţii de depozitare pentru cereale în comuna Balş. Cu un număr mediu de 4- 5 angajaţi, Vitaplant a avut în ultimii trei ani o cifră de afaceri de peste zece milioane lei şi a obţinut profituri între 500.000 şi 800.000 lei.

Sursa: Ziarul de Iași