ENPARD, programul cu care agricultorii moldoveni ar putea să-și modernizeze fermele pe bani europeni
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Republica Moldova are toate şansele să beneficieze de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii şi infrastracturii rurale prin intermediul programului ENPARD, adică programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală destinat ţărilor din imediata vecinătate. Banii din program sunt destinaţi statelor care vor decide că agricultura se numără printre priorităţi în dialogul cu Uniunea Europeană, a explicat la Chişinău, Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş.
”În primul rând, vreau să menţionez că Programul ENPARD sau Programul de vecinătate pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltare rurală, este o ofertă îmbunătăţită a Uniunii Europene pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine. Republica Moldova, cu părere de rău, la moment este ţară vecină cu Uniuniunea Europeană şi nu suntem ţară membră ca să beneficiem de alte fonduri”, a explicat Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor.
Pentru a obţine fonduri de la UE prin ENPARD, Republica Moldova trebuie să elaboreze un Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală. ”Noi trebuie să revenim la normalitate, adică în Republica Moldova dezvoltarea rurală şi agricultura urmează să fie într-un singur centru pentru coordonarea şi dezvoltarea politicilor. O altă chestiune importantă este ca producătorii agricoli să fie participanţi la elaborarea acestui Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi să fie proprietarii acestui Program. Noi ar trebui să prevedem în acest program o componentă importantă în ceea ce priveşte accesul la cunoştinţe şi informaţii”, a mai spus liderul fermierilor moldoveni, citat de EuropaLibera.org.
Acces limitat la informație
O problemă care este așteptată la implementarea programului este accesul redus la informaţie şi cunoştinţele puține pe care agricultorii moldoveni le au despre procedurile europene. ”Este necesar ca noi, pe teritoriul Republicii Moldova, să creăm o reţea de centre de excelenţă pentru fermieri. Astfel încât aceste centre de excelenţe fermierul să vadă un exemplu, cel mai bun, din diferite domenii: pomicultură, viticultură, legumicultură, creşterea animalelor, producerea laptelui, producerea cărnii, procesarea produselor agricole primare. Din aceste exemple bune ţăranii noştri mai repede se vor învăţa. Noi ştim foarte bine că de multe ori fermierii trebuie să pipăie ceva ca mai apoi să constate că e un lucru bun”, consideră Valeriu Cosarciuc.
Creditarea românească, dată exemplu la Chișinău
Pentru ca banii europeni să ajungă la micii fermieri din Republica Moldova, vecinii trebuie să faciliteze accesul la finanțări. ”De multe ori, fondurile vin post investiţie. Adică e necesar să ai bani, să faci investiţia şi pe urmă să obţii o compensare din aceste fonduri care vor veni în Republica Moldova sau chiar din fonduri de subvenţionare pentru agricultură. De aceea este nevoie să fie creat un sistem foarte clar de garantare a creditului agricol”, mai spune fermierul moldovean. Cosarciuc crede că modelul românesc este cel mai bun, prin ”Fondul de garantare a creditului agricol, ca cei care doresc să facă o investiţie, să aibă certitudinea că va exista un fond care le va garanta un contract de creditare cu o instituţie financiară”.
Obiectivele UE, preluate de moldoveni
”În Republica Moldova, noi trebuie să susţinem gospodăriile de fermieri de tip familial. Ele pot şi au capacitatea să producă produse alimentare sigure din punct de vedere a inofensivităţii, să menţină în continuare acest habitat care se numeşte mediul rural şi aceste gospodării de fermieri de tip familial sunt în stare să conserveze mediul înconjurător, adică natura, peisajul etc. Dacă ne uităm în politica agricolă comună a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 vom vedea că acolo sunt trei componente, trei obiective: asigurarea viabilă cu produse sigure. Doi, e vorba despre mediu, adică despre consevarea mediului înconjurători. Trei, este vorba despre dezvoltarea uniformă al mediului rural. Sunt trei obiective ale politicii agricole comune. Acelaşi lucru trebuie să îl vedem şi noi, aici, în Republica Modova.”, a concluzionat liderul din agricultură.
