• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Proprietarul celui mai mare abator bovin din România nu găsește decât jumătate din animalele pentru sacrificare de care are nevoie

    Daniel Befu -

    Ștefan Tipu (43 ani) operează în Cătămărești Deal, în proximitatea imediată a Botoșaniului, SAMCOM AS, cel mai mare abator bovin din țară, cu o capacitate de sacrificare de 300 de capete pe zi. După mulți ani în care a plătit altor abatoare să îi sacrifice bovinele în regim de prestări servicii, Ștefan Tipu a decis împreună cu cumnatul său, să achiziționeze unitatea de abatorizare în 2018, după ce proprietarul anterior, care realizase investiția din fonduri europene, a intrat în faliment. În paralel cu investiția de 5 milioane euro în abator, Ștefan Tipu administrează și o fermă de vaci de 300 capete la îngrășat și o fermă vegetală de 300 de hectare.

    Istoria lui personală, la fel ca a familiei sale, e una ce nu poate fi disociată de domeniul în care activează. ”M-am apucat de agricultură prin moștenire de la părinți și eu am continuat. Părinții mei au lucrat în CAP. Ca tânăr la început de drum, am pornit de la 10 ha și 10 animale, undeva prin anul 1992. Pasul major a fost în 2002-2003, când am înființat firma, pe care am dezvoltat-o în ani. Satisfacția o am și de la creșterea animalelor și din agricultură. Viziunea mea e să generez un flux integrat, de la pământ până în farfurie, să văd din țărână cum crește planta, a cărei producție e baza pentru creșterea animalului până la sacrificare, după care ajunge în farfuriile consumatorilor”, rezumă Ștefan Tipu.

    Deși producător european, Ștefan Tipu se declară dezamăgit și descurajat de sistemul actual de atribuire a fondurilor pentru proiecte. ”Eu nu am nici un fond european luat până la ora actuală și nu mai am în plan să iau, deoarece am încercat de trei ori și doar am plătit consultanții, însă nu am luat nici un fond”, își verbalizează acesta descumpănirea.

    Soluții creative de adaptare, de la abatorizarea de cai, până la creșterea valorii prin manoperă

    Principala preocupare a antreprenorului în clipa de față e găsirea urgentă a unei soluții pentru utilizarea abatorului la capacitate maximă. ”Dat fiind că suntem cel mai mare abator din Romania, pe mine mă afectează cel mai mult achiziția de bovine în relația cu fermierii. Eu am 260 de angajați și pot sacrifica anual 10.000 de capete, ceea ce înseamnă undeva la 2.000.000 kg de carne pe an, la 200 kg carcasa. Avem și flux și distribuție și asigurăm 20-30% din România pe ce înseamnă carne de bovină, însă nu găsesc animale pentru sacrificare și din această cauză am crescut prețul și într-un final asta se va reflecta într-un final tot în buzunarul nostru”, a spus acesta.

    Proprietarul celui mai mare abator din România a mai completat că anul acesta a scumpit de 5-6 ori carnea de vită, cu pași mărunți. ”În decembrie carcasa de vițel era 14,5 lei/kg și acum a ajuns la 16 lei/kg, preț către retaileri. Însă fiindcă piața nu suportă o creștere de preț, am investit în ambalarea cărnii și în tehnologie, pentru a obține niște prețuri mai bune și să putem trecem peste perioada asta. Am preferat să fac eu o manoperă în plus prin pregătire, fasonare, pentru ca retailul să nu mai aibă încă un cost de operare, și să nu adauge în plus la prețul de la raft. Astfel deși am fost forțat să cresc prețul cu 2 lei/kg, prin această manoperă în plus, am făcut ca la raft să nu se vadă creșterea de costuri. Mărirea de preț nu am făcut-o pentru costul de manoperă, ci doar dictat de prețul de achiziție. Anul trecut, când am avut un preț bun la achiziție, am făcut chiar și o reducere la prețul de vânzare, deoarece aveam multă carne. Acum însă, mai anulăm comenzile, sau mai dăm și către alții”, descrie presiunile cu care se confruntă operatorii din domeniul abatorizării, care-i determină să se reinventeze.

    Carne de cal, exportată în Italia, Ungaria și Bulgaria

    O altă soluție creativă identificată de SAMCOM AS a fost migrarea spre cabaline. ”Noi încercăm să găsim și alte soluții să mergem mai departe. De exemplu de anul trecut sacrificăm și cai. Încercăm să ne găsim o nișă în direcția aceasta. Din iunie-iulie 2020 sacrificăm câte 60-80 cai/zi. Piața de vânzare este la export și foarte puțin în România. Exportăm în Italia, Ungaria și Bulgaria. Am intrat pe această nișă ca să ne menținem cifra de afaceri, sau să o creștem. La 60-80 cai/zi calul este profitabil, dar doar dacă ai o piață foarte bună. Noi avem logistica necesară și o facem, așa cum făceam și export de vită în toată Europa, dar acum nu mai facem. Vindem doar din ce mai avem în stocurile congelate. Exporturile față de anul trecut au scăzut cu 30%, și față de anul anterior cu 60%. Noi am avut o piață foarte bună la export. Cam 50% din ce produceam mergea la export și 50% la import. La cal, în schimb, mare parte este la export cam 70%, însă avem și o mini-nișa internă către fabricile de preparate speciale, cum sunt salamurile crud-uscate”, explică acesta.

    Ștefan Tipu a încercat să opereze și pe nișa Angus, însă aceasta are mai multe inconveniente pentru producător. ”E o piață care merge când sunt restaurantele deschise, însă acum că sunt închise, e moartă. Și reprezintă o nișă redusă, fiindcă pentru noi, românii, este o piață la început. Eu nu pot să cumpăr animale de carne, ca să le sacrific și să vând carnea în România, pentru că românii nu și-o permit. Dar există investitori focusați pe rase care sunt mai scumpe la kg, pe care și le permit occidentalii. Urmând acest model, fermierii români au renunțat la vaca autohtonă și s-au orientat și ei către vitele de carne, care sunt mai bine plătite și la care și subvenția este mai mare față de vita autohtonă din România”, explică limitările în cadrul cărora e obligat să își desfășoare operațiunile cel mai mare abator din țară.

    Abatoarele se bat pe vite

    Declinul ofertei din piață s-a făcut simțit în trimestrul 4 al anului trecut, trendul accentuându-se în primele trei luni ale acestui an. ”În mare parte din 2020 am mers cu 200-300 bovine pe zi și a fost foarte ok, fiindcă am putut face și un preț bun în piață și am putut face concurență și intrărilor din afară. Prost a început să meargă din octombrie-noiembrie 2020, când s-a împuținat efectivul de vaci achiziționate, iar din ianuarie-februarie, s-a împuținat și mai mult.  Prețul crește din cauza faptului că nu găsesc vite și astfel trebuie să plătesc mai mult, deoarece nu găsesc animale. Vă dați seama că nu cumpăr numai eu. Mai sunt 30 abatoare cu care concurez, pentru că eu cumpăr din toată țara și în zonele unde fac achiziții, eu concurez cu abatoarele din zonele respective. Deci eu trebuie să plătesc un preț foarte bun fermierului, ca să-l motivez să-mi vândă mie animalele. Numai că nu mă avantajează să ofer un preț prea ridicat, fiindcă apoi eu trebuie să și vând carnea, deoarece eu în supermarketuri întâlnesc și carnea provenită de la alte abatoare, motiv pentru care trebuie să fiu aliniat cu prețurile ca și ei. În plus, fiindcă vitele sunt tot mai greu de găsit, fac achizții în toată țara. Un transport din țară de 30-35 vite, mă poate costa chiar și 1000 euro, ceea ce înseamnă un extra cost de 35 euro pe cap de animal transportat”, explică managerul SAMCOM AS.

    În prezent, pentru a-și securiza fluxul de bovine în abator, Ștefan Tipu lucrează atât cu cooperative agricole, dar și cu producători locali. Dialogul se înfiripă din timp, asociațiile de producători îi pregătesc animalele în anumite momente dinainte stabilite din an, însă majoritatea tranzacțiilor cu persoane fizice, au de obicei timingul lipsit de predictibilitate. Recent a inițiat un program de informare, prin care să se facă mai cunoscut în rândurile unui număr mai mare de fermieri, ca astfel să-și sporească achizițiile.


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Victor Chivu a învins cancerul și acum, la 64 de ani, o ia de la început în agricultură Călin Muscă face agricultură altfel. Cum gândește un veritabil antreprenor în agribusiness Teodor Riza încearcă să revoluționeze legumicultura din Olt. Anul trecut s-a făcut coadă la poarta fermei sale

    Ultimele știri

    Alertă ANM în vigoare! Vreme foarte rece și rafale puternice de vânt de peste 80-100 km/h! Ziua europeană a produselor ecologice. Decizia pentru fermieri luată de trei instituții europene! Carmen Avram – interpelare către comisarul Wojciechowski: Când veți face studii pentru a vedea cum sunt afectați fermierii?