Management de criză: Cum au reușit cele două generații ale familiei Muscă să gestioneze momentul dramatic al focarului de PPA
Daniel Befu -Compania Porkprod SRL, controlată de investitorul arădean Călin Muscă (41 ani), operează deja, de mai bine de 8 luni, cea mai modernă unitate de abatorizare din vestul României. Abatorul și-a început efectiv activitatea la mijlocul lunii decembrie 2020, imediat după ce a obținut autorizația de funcționare, iar un mare hop pe care afacerea l-a avut de trecut a fost focarul de pestă porcină africană din ferma de la Macea, administrată de tatăl lui Călin, fermierul Dimitrie Muscă.
”Practic, în 2020 am profitat de o singură săptămână din decembrie. A însemnat foarte puțin, pentru că era pe finalul vârfului de consum. Sărbătorile sunt scăzute ca și consum. Vorbesc ca și producție, nu de vânzarea la raft, fiindcă intri pe piață în momentul în care jocurile sunt deja făcute de mult timp. De aceea, din punct de vedere al volumului de activitate, pentru mine luna decembrie 2020 a fost inexistentă la abator. Au urmat lunile ianuarie-februarie, când au fost problemele de preț și, fiind la început, oricum am luat-o treptat cu activitatea. În lunile decembrie și ianuarie am sacrificat și am vândut porc carcasă. În timpul acesta am format echipa, ca să pornim și partea de tranșare și ne organizasem ca spre finalul lunii martie să facem primele teste la fabrica de preparate din carne”, rezumă Călin Muscă debutul activității.
8 Martie 2021, un mărțișor greu de purtat
Însă în data de 8 martie a fost depistată pesta porcină africană în ferma tip «farrow to finish» de la Macea a CAI Curtici, grup manageruit de tatăl său, Dimitrie Muscă (71 ani). Evenimentul a fost unul cu atât mai dramatic, cu cât ferma depistată cu pestă împarte aceeași incintă cu abatorul și fabrica de preparate din carne a CAI Curtici, ale cărei produse sunt gândite să alimenteze rețeaua de 37 de magazine operate de CAI Curtici. Căderea unei piese din puzzle a bulversat întreg lanțul și, prin ricoșeu, i-a dat lui Călin Muscă toate planurile peste cap.
”Plănuiam să facem o pornire treptată a fabricii din Variașu Mic, însă am avut surpriza cu pesta de la Macea, care a transformat totul într-un veritabil balamuc. Eu deja sunt obișnuit cu «heirup-urile», dată fiind expansiunea accelerată din ultimii ani. Însă de această dată presiunea a fost și mai mare, fiindcă a trebuit să preluăm producția pe care fabrica din Macea nu o mai putea livra, deoarece a fost închisă și ea din cauza pestei. În momentul când s-a depistat pesta porcină, am avut o săptămână de pauză pe magazine, perioadă în care s-a făcut strângerea întregului stoc de marfă de pe toate punctele de lucru, s-au neutralizat toate produsele din magazine, pentru că era riscant să rămâi cu partea de lactate care a stat lângă carne. S-au colectat toate produsele cu rețeaua de distribuție proprie, alimentele s-au dus la Macea pentru neutralizare la incinerator, ambalajele produselor s-au neutralizat de către o firmă specializată, apoi am apelat o firma externă pentru partea de dezinfecție pe fiecare spațiu. Fabrica din Macea a fost și ea închisă, stocurile distruse integral, inclusiv stocurile de membrane și etichete și fabrica a intrat într-o perioadă de monitorizare. După acea săptămână de pauză, magazinele mai rămâneau doar cu lactatele. Fabrica de preparate din carne fiind închisă, lipseau practic 3 sferturi din produse. Mai grav însă era că partea de lapte este mult mai mică decât zona de carne și de preparate din carne, iar din volumele de vânzări făcute din lapte, nu-ți acoperi costurile de operare a magazinelor. La acel moment s-a luat inclusiv în discuție scenariul în care dacă CAI Curtici nu găsea o soluție să suplinească lipsa de produse de la Macea, magazinele urmau să fie închise, pentru că ele nu se mai justificau din punct de vedere economic, doar prin partea de desfacere lactate. Totul e consecința modului în care este construit CAI Curtici. Integrarea e cea i-a permis acest venit foarte mare, însă în momentul în care a căzut ferma, s-a dărâmat tot ce era după, adică și partea de abatorizare și partea de fabrică și partea de comerț. Practic noi am fost luați de un val de consecințe tip domino. Taică-miu nu avea ce să mai pună în magazine, m-a chemat, ne-am pus la masă și mi-a spus că era important să găsească soluții pentru a continua business-ul și eu pot juca un rol în asta. Am avut la dispoziție o singură săptămână, cât timp magazinele au fost goale pentru dezinfecție, ca să facem rost de condimente, membrane și să mutăm echipa de la fabrica CAI Curtici, la noi, la Porkprod. Noi aveam echipamentele în fabrică, dar eram doar cu echipamentele și nimic altceva. Eu aveam programat să pornesc fabrica pe finalul lunii martie, când urma să începem primele teste cu produsele pe care noi le voiam în portofoliu, produse diferite de gama din oferta CAI Curtici. Asta fiindcă eu am gândit abatorul și fabrica de la Variașu Mic ca pe un business paralel. De aceea sub nici o formă nu pot spune că situația dramatică de la Curtici a fost o șansă pentru Porkprod, deoarece eu am gândit aici business-ul complet diferit, cu un cu totul alt tip de produse și cu un alt target de clientelă și de livrare. Magazinele CAI Curtici nu erau în planul meu. Însă ne-am gândit inclusiv la impactul pe partea socială. Pe partea de magazine, dacă socotim 37 de magazine cu câte 3 angajate pe fiecare magazin, rezultă un pic mai mult de 100 de angajați pe care trebuia să îi dea afară. Și atunci am preferat să merg pe varianta de a-mi lăsa eu în standby viziunea mea privitoare la gama de produse și targetul de clientelă pe care îl vizam cu ele și am schimbat complet direcția de dezvoltare a firmei pe care o administrez”, prezintă Călin Muscă dinamica tensionată a evenimentelor de după declararea focarului de pestă porcină în ferma populată de la CAI Curtici.
Porkprod a umplut vidul de produse cauzat de pesta porcină
În 15 martie, lanțul de magazine alimentare al CAI Curtici s-a redeschis, având pe rafturi inclusiv carne și produse din carne.
”Noi, la Porkprod, aveam organizată partea de sacrificare și partea de tranșare și atât. Nu aveam staff pregătit pentru procesare. Așa că au venit oameni de la fabrica din Macea, care nu mai aveau obiectul muncii iar ei și cunoșteau și nu cunoșteau utilajele pentru că oricum, sunt utilaje similare, dar fiecare are particularitățile lui. Bineînțeles că nu am putut să obținem foarte repede întreaga gamă de produse. În primele zile au fost doar carne proaspătă, niște crenvurști și un parizer, fiindcă încă ne zbăteam în haosul acela de a găsi condimente pentru toate produsele, membrane și clipsuri”, își amintește Călin Muscă.
Un alt aspect care a fost luat în calcul de tânărul manager a fost adaptarea oamenilor la noile condiții de muncă într-un context dificil în care toată lumea era cu ochii pe ”ce vor face mai departe cei doi muscă de la Arad”.
”În perioada aceea de pauză pe magazine, am avut inclusiv oamenii din abatorul și fabrica de la Macea, care au stat acasă în perioada aceea de o săptămână, deci nu i-am putut obișnui cu noua facilitate de producție. Când au venit aici, în prima fază se rătăceau. Treptat am intrat într-un ritm de producție normal: am mai făcut un sortiment de salam, apoi încă un salam și în 2-3 săptămâni am avut toate produsele, mai puțin partea de crud uscate. Pentru secția de crud-uscate de aici am semnat acum 3 săptămâni contractul de execuție. Momentan le facem la Macea, dar producția lor a fost foarte mult întârziată, pentru că a durat până s-a neutralizat toată marfa din abator și până când s-a terminat și lichidarea animalelor din fermă. Fiind una lângă alta, erau prinse cumva la grămadă, încât a durat undeva mai bine de o lună până am dezinfectat tot, după care am mai stat 2 săptămâni în expectativă, fără să ne atingem de partea de producție de la Macea, ca să fim siguri că nu avem nici un risc. De abia după aceea am început să producem acolo zona de crud-uscate”, dezvăluie investitorul ritmul alert în care s-a făcut transferul de expertiză și producție între cele două locații.
În prezent de pe porțile unității de procesare a Porkprod iese o gamă de 220 de produse, aici fiind incluse și cele sezoniere. Dacă această situație de avarie va fi prelungită sau nu, nu se va decide decât după ce, în această toamnă Dimitrie Muscă va popula ferma CAI Curtici din Macea cu animale santinelă.
Până la așezarea lucrurilor într-o nouă matcă, visul lui Călin Muscă de a folosi unitatea de producție din Variașu Mic pentru lansarea unei game de produse exclusiviste, special dedicate gurmanzilor, va trebui să mai aștepte. Motiv pentru care antreprenorul încă nu vrea să divulge despre ce produse e vorba.
Deficitul de forță de muncă începe să se diminueze
În clipa de față abatorul Porkprod din Variașu Mic are un staff de 120 de angajați, în contextul în care în martie, la debutul crizei generate de pestă, lucra cu 70 de oameni, având la acel moment un deficit inclusiv pentru partea de tranșare.
”Sunt diferențe foarte mari de venituri între România și Vestul Europei, însă este vorba și de costul vieții de zi cu zi, care în occident e mai ridicat și mai există și alți factori fără legătură cu latura economică. Din acest motiv, sunt deja mulți români care s-au săturat să stea pe afară fără familie și atunci, s-au hotărât să revină acasă. De aceea mi-a fost mai ușor să găsesc oameni din zonă, care după ani de zile în care au lucrat în străinătate, s-au întors ca să rămână acasă, lângă familie. În plus, o serie de companii străine care aveau facilități de producție în zona noastră și-au restrâns activitatea, generându-se astfel un disponibil suplimentar de forță de muncă, care are avantajul că a deprins cultura de lucru corporatistă, ceea ce pentru noi este un avantaj net. În momentul de față suntem bine. Pot să zic că față de acești 120 de angajați am putea să fluctuăm în plus cu cel mult 10-15 persoane, dar în momentul ăsta suntem bine acoperiți. Nu avem o nevoie stringentă de suplimentare a personalului”, declară Călin Muscă, membru al Asociației Forța Fermierilor.
Risc sanitar redus, deoarece mezelurile Porkprod nu recurg la artificii pentru ”umflarea cantității”
Politica Porkprod în materie de rețete pe partea de procesate, este ca acestea să conțină doar carne și condimente, fără carne dezosată mecanic și fără emulsii, ceea ce face ca riscul biologic al produselor să fie redus. Ca producție, per total, abatorul și fabrica de procesate a Porkprod generează o cantitate de 20-22 t/zi de carne proaspătă și produse procesate. Factorul limitativ al producției îl reprezintă volumul celulelor de tratament termic, însă dat fiind că unitatea de procesare a fost gândită modular, capacitatea de procesare va putea fi extinsă pe viitor cu încă o celulă de 3 cărucioare.
”Capacitatea de producție este foarte diferită, fiindcă pe procesare vorbim tot timpul de produs. Dacă partea de mărunțire-tocare-umplere, fabrica poate să-ți ducă lejer 20 t/zi, ai o strangulare la nivelul celulelor pentru tratamentul termic. Există produse pentru care tot procedeul de tratament termic durează o oră, avem și produse care au nevoie de până la 6 ore. Foarte mult ține de modul în care gestionezi planul de producție, în cadrul căruia îți stabilești câte produse faci, ce tipuri de produse și cum le bagi în zona de tratament termic. Deocamdată nu vreau să cer un al 3-lea schimb, ci este acoperitor modul în care lucrăm cu 2 schimburi pe zona de tratament termic. Restul unității de procesare operează într-un singur schimb”, detaliază antreprenorul.
Costurile finale au depășit cu 50% investiția planificată
Planul investiționl inițial al Porkprod în abator și facilitatea de producție a fost inițial estimată la 10-11 milioane euro, în cost fiind inclusă și o secție de crud-uscate, însă realitatea i-a contrazis calculele.
”Mi-am asumat o depășire de 10-15% eram optimist. În momentul acesta, când tragem linie, suntem la 15,5 către 16 milioane euro. Diferența se datorează și faptului că ceea ce am gândit eu necesita un anumit nivel inițial de echipare, însă faptul că a trebuit să intervenim în preluarea părții de preparate caracteristice de la Macea, a necesitat niște echipamente care ne-au costat peste 1 milion euro”, explică Călin Muscă.
Marele lui pariu e în producția de crud-uscate, secție pentru realizarea căreia a semnat recent contractul și al cărei proces de implementare va fi încheiat înainte de finalul anului. Dacă costurile inițiale ale investiției în secția de crud uscate erau estimate la 2,5 milioane euro, în urma creșterii cotației materialelor de construcții, costul va depăși cu un procent semnificativ acest plafon, însă va avea un înalt grad de automatizare, necesitând doar 3-4 operatori.
”Ce începem să construim acum este secția de crud-uscate. E vorba de celulele de condiționare și de maturare, care sunt proiectate de o așa manieră încât să nu avem încrucișări de fluxuri pe tot ansamblul de producție. Secția vine cu tot cu partea de feliere, ambalare și operează ca secție complet independentă. Mi-ar plăcea ca secția de crud-uscate să fie funcțională pe finalul anului și cred că pot realiza asta, fiindcă am deja expertiză în respectarea unor termene foarte strânse. În 2019 am fost într-un heirup masiv ca să finalizăm ferma de gras de la Olari, ca să avem unde să mutăm purceii pentru că ferma era blocată pe motiv de pestă în zonă și nu aveam altă soluție decât fie să reușim să-i mutăm în ferma de gras, fie să îi lichidăm. Am terminat ferma acolo, ca pentru următorul final de an, în 2020, să ne străduim să terminăm abatorul. Apoi a urmat transferul de producție «de avarie» din martie, de la Macea înspre Porkprod. De aceea finalizarea secției de crud-uscate e un target care am toată încrederea că va fi atins”, e convins omul de afaceri, care consideră că producția de crud-uscate este insuficientă în acest moment și că în viitor românii se vor orienta tot mai mult înspre produse de top. Poate de aceea, antreprenorul a început deja procesul de ”branduire”, numele ales fiind ”Casa Muscă”.