Până în 2050, jumătate din solul planetei ar putea deveni inadecvat pentru agricultură
Mircea Olteanu – Agrointeligența
Agricultura intensivă, defrișările, mineritul și poluarea au degradat până la 40% din suprafața terestră a planetei, amenințând economia globală și capacitatea de a cultiva suficiente plante pentru a hrăni miliarde de oameni, se arată într-un raport al Națiunilor Unite, potrivit BBC News.
Raportul avertizează că, dacă lucrurile continuă așa cum sunt în prezent, până în 2050, încă 16 milioane km pătrați de pământ – o zonă aproape de dimensiunea Americii de Sud – vor fi degradate, ceea ce va duce la recolte mai reduse și la emisii mari de gaze cu efect de seră. În prezent, aproximativ jumătate din populația lumii este afectată de degradarea solului.
Cea de-a doua ediție a raportului Global Land Outlook examinează modul în care lumea gestionează resursele planetei, cum ar fi solul, apa și biodiversitatea.
Cea mai mare parte a solului de pe Pământ este atât de degradat încât este nevoie de acțiuni urgente pentru a opri acest fenomen distructiv, consideră experții Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD).
„Nu putem continua să credem că există suficient pământ, că există suficientă apă, pădure și zone umede pentru a le distruge, pentru a răspunde lăcomiei noastre nesățioase, ca să spunem așa, pentru hrană, fibre și furaje pentru animale”, avertizează secretarul UNCCD, Ibrahim Thiaw.
Oficialul ONU menționează, în mod explicit, rolul agriculturii intensive. „Agricultura modernă a schimbat fața planetei mai mult decât orice altă activitate umană. Trebuie să ne gândim urgent la sistemele noastre alimentare globale, care sunt responsabile pentru 80% din defrișări și 70% din consumul de apă dulce. Ele sunt, de asemenea, cea mai mare cauză a pierderii biodiversității pe uscat”, a subliniat el.
Potrivit lui Thiaw, nu este prea târziu pentru a schimba cursul, iar acest lucru se poate face prin restaurarea la scară largă a ecosistemelor.
„Putem face ceva în privința degradării terenurilor și este cea mai ieftină soluție pentru criza climatică și declinul biodiversității. Putem rezolva problema înainte de 2050, cu alte cuvinte într-o generație”, a afirmat Thiaw.
Trecerea la o economie regenerativă, care va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, degradarea terenurilor și pierderea biodiversității, ar putea genera venituri uriașe, de 125 trilioane USD până la 140 trilioane USD anual – de până la 1,5 ori produsul intern brut (PIB) global, potrivit autorilor raportului.
De notat că doar 1% dintre ferme controlează 70% din terenurile agricole ale lumii, în timp ce 80% din toate fermele au sub 2 hectare.
Pentru a combate acest fenomen, experții UNCCD au prezentat un plan ce presupune plantarea mai multor copaci, gestionarea mai eficientă a pășunatului și agriculturii intensive și măsuri de stimulare a regenerării naturale a unor zone.
În cazul în care eforturile de regenerare și protejare a solului au succes, acest lucru ar duce la creșterea recoltelor în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, limitând astfel creșterea prețurilor la alimente.
Omul de știință Barron Orr de la UNCCD a explicat că prin astfel de măsuri „reducem riscul de transmitere a bolilor zoonotice, creștem securitatea alimentară și a apei și îmbunătățim sănătatea umană și condițiile de viață prin gestionarea, extinderea și conectarea zonelor naturale și protejate, îmbunătățirea sănătății solului, culturilor și animalelor în sistemele alimentare”.
UNCCD a mai transmis că un pas mare către redresare ar fi dacă cele 700 de miliarde de dolari cheltuite anual pentru subvenții agricole și energie fosilă ar fi cheltuite pentru regenerarea solurilor.
