• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se produce porumbul siloz bio, baza furajării vacilor de lapte din fermele Silvania Bio

    Daniel Befu -

    Fermele Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă lucrează 2.200 ha în regim bio, în cele 7 ferme de pe raza județului Sălaj. Cerealele și oleaginoasele sunt catalogate drept ”culturi complicate” de Sorin Terheș, directorul de producție al Silvania Bio, deoarece necesită un nivel de atenție și un volum de operațiuni considerabil mai sporite decât celelalte specii din portofoliul de culturi al fermelor.

    Fermierul Sorin Terheș prezintă pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO specificitățile tehnologiei de cultură a porumbului siloz bio, cultura pe care o consideră cea mai dificilă, din întregul portofoliu de specii cultivate la nivelul Silvania Bio.

    Pentru Silvania Bio porumbul normal nu este o specie de bază, el fiind cultivat doar fiindcă este o verigă utilă în sistemul de rotație a culturilor. În schimb, porumbul siloz reprezintă una dintre componentele cheie folosite în furajarea bovinelor din fermele de lapte aflate în componența cooperativei.

    ”Privind la procentele de suprafață alocate, porumbul siloz nu are un loc foarte consacrat în culturile Silvania Bio, dar e cea mai grea cultură pe care considerăm că o avem și e extrem de importantă pentru producția de lapte. La înființarea culturii de porumb siloz, prima lucrare din fișa tehnologică este fertilizarea solului cu dejecții animale, după care se face arătură sau scarificare. Gunoiul solid e între 6 și 12 luni maturat, iar gunoiul semilichid e între 3 și 6 luni perioada minimă de la producție și până la aplicare. Noi introducem foarte multă substanță organică în sol, de care avem nevoie pentru refacerea stratului fertil. Se știe că inclusiv prin codul de bune practici agricole, e interzis a se fertiliza cu dejecții proaspete pe teren și la urma urmei, ca fermier, dacă nu respecți această reglementare, îți faci un rău cu mâna ta, pentru că automat nu o să beneficiezi în sol de substanțele active la cotele maxime pe care le are gunoiul. Și cum substanța activă înseamnă înlocuire de îngrășământ clasic, care costă foarte mulți bani, nu ne permitem să o risipim. Noi în prezent producem undeva la 15.000-17.000 t de gunoi anual la nivel de cooperativă, pe care îl administrăm pe terenurile noastre, asta cuprinzând atât gunoiul solid, cât și cel lichid. Ca și cantități aplicate la hectar, există limita de 170 kg/ha de azot substanță activă, pe care bineînțeles că o monitorizăm și o verificăm. În prezent suntem închiși ca și ciclu de creștere la nivelul fermelor din portofoliu și focusul nostru este pe zona de optimizare. Asta înseamnă că practic dejecțiile pe care le producem în cadrul fermelor de vaci, acoperă fertilizarea terenului pe carre-l avem, chiar dacă lucrăm o suprafață de teren destul de mare în cadrul cooperativei”, declară directorul de producție al Silvania Bio.

    Fermele Silvania Bio mizează pe borceaguri cu conținut maximizat de substanțe active

    Arătură sau scarificare, în funcție de situație

    Urmează arătura sau scarificarea, în funcție de cultura premergătoare.

    ”Dacă vine după o cultură de cereale, reușim să scarificăm, dacă vine după o cultură de plante de nutreț, în multe cazuri nu reușim să scarificăm, pentru că toamna solul e prea tare și pe când se înmoaie solul, e deja prea moale și atunci utilizăm arătura, deși încercăm să o utilizăm cât mai puțin . Nu utilizăm arături foarte adânci, ci undeva la 25-35 cm. Arătura respectivă o facem cam o dată la 3-4 ani și o cuplăm cu fertilizarea cu gunoi macerat. De aceea, o dată la 3-4 ani, pentru culturile pentru care e posibilă efectuarea lucrării de arătură, o facem tocmai pentru a reface stratul superior, fertil, al solului. Încorporarea substanțelor organice din dejecțiile animale o facem la o adâncime medie, pentru a face posibil ca încorporarea să fie de 100%. Dejecțiile utilizate, în funcție de forma pe care o au, solidă sau lichidă, trebuie să fie încorporate în sol imediat după aplicare, pentru a maximiza nivelul de înglobare al substanței active din fertilizant”, completează Sorin Terheș.

    Silvania Bio a investit un milion de euro într-un adăpost din care vacile au acces direct pe pășune! 

    Cultură de porumb (foto arhivă)

    Semănatul cu sau fără fertilizare suplimentară

    După efectuarea lucrărilor de fertilizare de bază cu dejecții animale și a celor pregătire a solului, opțional și strict localizat în anumite sole mai problematice, poate urma o operațiune de fertilizare suplimentară concomitent cu semănatul, însă cu îngrășăminte de compoziție naturală, admise în agricultura ecologică. Următoarea lucrare e pregătitul terenului, care se face cu combinatorul, cu grapa rotativă sau cu discul, după care se face semănatul.

    Rețeta furajeră pentru vacile din fermele celui mai mare producător de lapte bio din România

    ”La semănatul porumbului siloz utilizăm o densitate de undeva la 74.000-76.000 de boabe la hectar și odată cu semănatul, se introduce și un îngrășământ suplimentar micro granulat certificat ecologic, care vine și ajută startul culturii. Aici ar trebui să punem o paranteză, pentru că îngrășământul suplimentar îl aplicăm exclusiv în zona unde terenul e mai slab, sau din diverse cauze nu a beneficiat în totalitate de rețeta de fertilizare cu dejecții. În fiecare an, din cele 2200 ha pe care trebuie să le îngrijim, doar între 100 și 300 ha necesită fertilizare suplimentară cu îngrășământ micro granulat ce conține NPK și alte elemente care provin din compuși naturali, respectiv din diverse roci sau plante, care prin procesul lor de fabricație au o anumită cantitate de substanță activă concentrată într-un volum de produs mic. Îngrășămintele certificate ecologic au fost, privind ca medie multianuală și cu 50% sau 100% mai scumpe față de îngrășămintele conventionale. Însă dacă comparăm prețurile în funcție de substanța activă, acestea sunt și cu 300% mai scump decât cele convenționale, deoarece îngrășămintele certificate pe care noi le folosim, au de obicei un conținut de N de doar 6-7%. Câteva dintre produsele pe care noi le-am folosit de-a lungul anilor sunt Microseed Bio, care conține Azot organic cu eliberare lentă și anhidridă fosforică provenită din fosfați naturali moi, Fertil 12.5 bio, care sunt niște granule rezultate în urma prelucrării complexe a pieilor de bovină, cu un conținut de N de 12,5% și Biophos care este o Rocă fosfatică moale, fiind un îngrășământ solid granulat 100% natural, cu o sursă importantă de fosfor și calciu coloidale și care are și un continut de magneziu și microelemente. Prin prisma compoziției sale, Biophos ajută la remineralizarea solurilor”, punctează fermierul.

    Semințele hibride netratate folosite pentru porumbul siloz cultivat în fermele din componența Silvania Bio provin de la Donau Saat, Bayer și Lidea.

    ”Se face comanda din toamnă, iar semințele se utilizează prin derogare. E vorba de sămânță produsă în sistem conventional, dar care nu conține nici un tratament cu substanțe chimice, ci sunt doar selectate ca atare. Derogarea asta va fi valabilă până când pe piață va fi suficientă sămânță ecologică disponibilă. Însă din cauza greutății de a se produce în sistemul ecologic semințe de porumb, până în prezent la nivel european, nu doar la noi în țară, nu s-a reușit să se producă suficient de multă sămânță de porumb bio, dăunătorii afectează foarte mult înmulțirea. Practic e costisitor de produs și riscul de pierdere a culturii de material semincer e de până la 100%”, detaliază motivele care stau la baza acestei derogări.

    Cultură de porumb (foto: arhivă)

    Combaterea mecanică și termică a buruienilor

    Urmează prașilele, care sunt lucrări fundamentale în agricultura ecologică, în contextul limitării drastice a utilizării chimizării.

    ”Prima trecere e o trecere mecanică cu o grapă tip țeasălă care se face în prima săptămână după semănat. Practic planta nu e răsărită, dar se face trecerea asta pentru combaterea buruienilor, pentru că buruienile în prima etapă de creștere sunt mult mai rapide decât planta de bază pe care am însămânțat-o noi. Bobul de porumb are o fază de germinație de 7-14 zile până răsare, funcție de temperatură, dar buruiana în mod normal i-o ia înainte și atunci intrăm cu grapa. Solul se țeasălă la o adâncime de 2-3 cm. Nu intrăm adânc, numai cât să dislocăm stratul superficial al solului, fiindcă acolo germinează buruienile de suprafață care trebuie înlăturate. Ciclurile se repetă tot la 7-8 zile, în funcție de trecere, deoarece pentru cultură e extrem de important ca până când e acoperit solul cu plante de porumb, să îl protejăm de buruieni. În agricultura ecologică, cea mai mare luptă e cu buruienile, pentru că pe zona de dăunători, mai mult sau mai puțin, există soluții. De aceea țin să reamintesc că noi respectăm cu strictețe aceeași regulă de bază a utilizării de culturi care să ne permită o rotație profitabilă și productivă a culturilor. Preferăm ca întotdeauna culturile tehnice complicate să le punem după culturile de lucernă, trifoi, borceag, ceea ce ne asigură din start o diminuare drastică a buruienilor, pentru că principala provocare e buruiana. Tot de aceea, deși în agricultura convențională monocultură la porumbul siloz e considerată doar după anul 4-5, în ecologic nu e voie să se pună an după an”, explică Sorin Terheș.

    Trecerea cu numărul 2 este efectuată undeva la 14-21 de zile, fie cu o prașilă stelată, fie tot cu prașila tip țeasălă. Echipamentul utilizat se alege în funcție de specificul terenului. ”Dacă au fost ploi mai multe se folosește grapa tip țeasălă, iar dacă terenul e mai tare, atunci se merge cu grapa stelată care sparge crusta și odată cu crusta spartă distruge și buruienile germinate, dar nu rupe plantele de bază”, descrie specialistul în ce constă a doua prașilă.

    Urmează trecerea numărul 3, când porumbul e în faza de 4-6 frunze. ”Avem o prășitoare pe rânduri, cu autoghidare. Autoghidare înseamnă că are o camera video și se setează pe camera respectivă dimensiunile plantelor de porumb și după acest parametru, prășitoarea se ghidează pe rânduri. Practic prășitoarea culisează în dreapta și în stânga, astfel încât indiferent de cum conduce mecanizatorul pe rând -care trebuie doar să țină rândul, nu și detaliile rândului- prășitoarea are ca niște flori din plastic care intră printre plante și rup buruienile crude. Porumbul nu reușesc să-l rupă, deoarece porumbul aflat în fenofaza de 4-6 frunze, deja are o anumită tărie”, continuă Sorin Terheș.

    A patra trecere se face cu prașila termică. ”Această lucrare nu o utilizăm pe întreaga suprafață, ci doar acolo unde infestarea cu buruieni e mare, de obicei pe vetre. Noi am avut la un moment dat o demonstrație practică împreună cu firma Butan Gas. Prășitoarea respectivă are niște duze similare celor folosite la prâjolirea porcului, cu propan. Utilizează flacăra verde-albastră la o temperatură de 1100-1400°C, care timp de câteva milisecunde acționează la baza plantei și distruge toată buruiana. Flacăra poate acționa la o înălțime reglabilă, la 2-3-4-5 cm. Aplicarea asta se face atunci când porumbul are 7-8 frunze aproximativ. În acea fenofază de dezvoltare, flacăra nu mai afectează planta de bază”, detaliază acesta.

    Ultima operațiune de prășire este trecerea 5. ”E prășirea în care se face bilonarea. Această operațiune se face la până într-o săptămână după ce s-a făcut prășirea termică. Asta deoarece la majoritatea buruienilor arse li se distrug celulele la frunzele din partea superioară, dar ele germinează din nou, fiindcă nu e o distrugere chimică, ci una mecanică. În prima săptămână de după prășirea termică, părțile superioare ale buruienilor sunt ofilite, iar prin bilonarea ulterioară, se asfixiază și partea din buruiană care ar putea germina din nou. De asemenea, după ce am finalizat prașilele, sau în timpul prașilelor, nu e neapărat o regulă, facem și una, două fertilizări foliare cu biostimulatori care provin din agricultura ecologică. E vorba de diverși aminoacizi proveniți în special din plante. Kerafol Evo și Cropmax sunt doar două exemple de produse folosite de noi, din zeci care există pe piață”, își încheie directorul tehnic enumerarea.

    Cultură de porumb siloz bio la recoltat (foto: Fermele Silvania Bio)

    Costurile de producție și producția obținută fac cultura neperformantă în fermele bio fără zootehnie

    În 2021, costurile de înființare și întreținere a culturii de porumb siloz în ecologic a costat Silvania Bio aproximativ 5.500 lei/ha, în această sumă nefiind inclus și costul arendei. Producția medie la porumb siloz bio obținută în arealul geografic unde activează cooperativa e în jur de 20-25 t/ha, însă variază dramatic între anii slabi și cei buni. În cel mai prost an, producția a fost de doar 9 t/ha de masă verde, în timp ce în cel mai bun an, a urcat la 32 t/ha. În contextul cifrelor de mai sus, atât pe partea de cheltuieli, cât și de producții, costul de obținere în agricultura ecologică a porumbului siloz e cel puțin dublu față de cel din conventional. Însă cantitățile recoltate mai sunt influențate de un factor, atenționează Sorin Terheș.

    ”E foarte important de subliniat că din producția realizată la ha, ca regulă undeva între 10 și 20% din masa verde e conținut de alte plante care se recoltează împreună cu plantele de interes, împreună formând biodiversitatea solei respective. Această biodiversitate se găsește și în furajul însilozat care ajunge la cantitatea de 25 t/ha.

    Dacian Badea – antreprenorul cu MBA în UK, la cârma celei mai mari cooperative de lapte bio din România! 

    Porumb siloz (foto: arhivă)

    În momentul recoltării, toată această biodiversitate de plante ajunge în celula de siloz, rezultând un siloz în care parametrii nutriționali sunt specifici agriculturii ecologice. Privitor la acest aspect, în ecologic teoria nu are nici o legătură cu practică, ține să atenționeze Sorin Terheș.

    ”În nici un an nu spunem că porumbul siloz are parametrii x,y și z, fiindcă așa zice cartea, ci noi luăm anual probe din celula de siloz și facem analize de laborator ca să știm care sunt substanțele nutritive pe care ne bazăm”, atenționează producătorul sălăjean și asupra acestui detaliu deloc de neglijat. Dacă producția ar fi comercializată pe piața liberă, în mod cert ar genera o balanță negativă între venituri și cheltuieli. La nivelul Silvania Bio aceste pierderi sunt absorbite pe lanțul de producție, porumbul siloz obținut în cadrul cooperativei fiind utilizat în totalitate pentru consumul din zootehnia proprie, care la rândul ei e generatoare de produși finali carne și lapte, care sunt procesate in-house și comercializate conform principiului ”de la furcă la furculiță”.


    Te-ar mai putea interesa

    Recoltă de aproape 23 tone/ha cu hibridul STINE 9808 în ferma Agro Chirnogi din Călărași Prețul cerealelor a crescut brusc vineri după un nou raport USDA. Rapița a urcat cu 21 euro/tonă! Primele informații despre producția de porumb. Petre Daea: Vom fi mai puțin prezenți la export!

    Ultimele știri

    Mâncarea delicioasă – noul simbol turistic al Transilvaniei. Festivalul Gastronomic „Taste of Transylvania”: 7-9 octombrie, în județul Harghita Cei mai buni consultanți în fonduri europene vin la FFExpo 2022, la standul Fabrica de Consultanță! Primii fermieri care vor avea avansul APIA în conturi!