Paiele ca îngrășământ. Randamentul în fertilizare al resturilor vegetale
Mircea Olteanu -
Paie și resturi vegetale ca îngrășământ. Ce randament au la fertilizare cele mai întâlnire paie și tulpini care rămân pe câmp după recoltare.
- Importanța paielor în fertilizarea solului;
- Paie de grâu sau orz – randament în fertilizare;
- Tulpini de rapiță – randament în fertilizare;
- Tulpini de porumb – randament în fertilizare;
- Tulpini de leguminoase – randament la fertilizare;
- Gestionarea corectă a paielor;
- Varul pentru descompunerea paielor în sol;
- Azotul pentru descompunerea paielor din sol;
- Biopreparate cu bacterii pentru descompunerea paielor.
Fermierii devin din ce în ce mai conștienți de valoarea paielor și a resturilor vegetale cu rol în fertilizarea solului. Scumpirea îngrășămintelor a determinat utilizarea surselor naturale de nutrienți și a materiei organice valoroase, dar adesea nu știm cum să o facem corect.
Suntem deja conștienți de rolul paielor în menținerea fertilității solului și, astfel, în creșterea conținutului de nutrienți din pământ.
Importanța paielor în fertilizarea solului
Paiele și resturile vegetale sunt cele mai ieftine, mai accesibile și mai ușor de utilizat metode de reducere a dozelor de îngrășăminte minerale scumpe, completând în același timp materia organică din sol, adică humusul.
Raportul dintre randamentul principal, adică producția recoltată, și randamentul secundar, adică paie și rresturi vegetale, este, în funcție de specie și varietatea de plante, de la 1:0,5 până la 1:2. Aceasta înseamnă că, de exemplu, prin recoltarea a 3 t/ha de rapiță, obținem 6 t/ha de paie și resturi vegetale care nu numai că sunt o sursă de materie organică, dar conțin, în acest caz, peste 40 kg de azot, aproape 20 kg de fosfor, 120 kg de potasiu, aproape 80 kg de magneziu sau aproximativ 100 kg de calciu.
Se presupune că 5 t/ha paie de cereale păioase au un efect similar cu aplicarea unei fertilizări cu 15 t/ha de gunoi de grajd.
Totodată, resturile vegetale de la leguminoase sunt o sursă valoroasă de azot. De exemplu, fasolea are capacitatea de a absorbi fosforul din straturile mai adânci ale solului, unde nu ar fi disponibil pentru alte plante. Astfel, acest element poate ajunge la alte plante prin intermediul paielor și resturilor rămase după recoltarea fasolei. În primul an, culturile ulterioare folosesc în medie 20-40 la sută din azotul rezultat în urma descompunerii reziduurilor de cultură, 25 la sută din fosfor și 50 la sută din potasiu.
Paie de grâu sau orz – randament în fertilizare
Grâul și orzul sunt cele mai populare cereale păioase, așa că există un interes sporit pentru utilizarea paielor lor. Deseori paiele sunt recoltate pentru fermele de animale, așa că mulți fermieri aleg să vândă baloții de paie pentru un venit în plus.
Dacă ar alege să folosească paiele pentru fertilizarea solului, agricultorii ar trebui să ia în calcul aportul acestora ca îngrășăminte. Raportul dintre randamentul principal și randamentul secundar în cazul cerealelor variază de la 1:05 pentru orzul de primăvară până la 1:1,5 pentru secara de iarnă. În medie, se presupune că după recoltarea cerealelor rămân 5 t/ha de resturi vegetale din cultura respectivă. Această cantitate asigură, în funcție de specie, 15-45 kg/ha azot, 30-60 kg/ha oxid de potasiu (K2O), 6-10 kg/ha pentoxid de fosfor (P2O5), 15-20 kg/ha oxid de calciu (CaO) și micronutrienți precum bor, cupru și molibden.
Tulpini de rapiță – randament în fertilizare
Tulpinile de rapiță nu pot fi folosite ca așternut pentru animale, dar pot fi utilizate pentru încălzire. Cel mai frecevent însă, tulpinile de la rapița recoltată sunt tocate și lăsate pe teren. De precizat că tulpinile de rapiță bine urcate sunt de obicei casante și o grapă cu discuri este suficientă pentru a o zdrobi și amesteca paiele.
Raportul dintre randamentul principal și randamentul secundar pentru rapița de toamnă este de cel puțin 1:2. După recoltarea rapiței, pe câmp rămân chiar și 10-12 t/ha de resturi vegetale. Această cantitate, pe lângă materia organică valoroasă, oferă 70-90 kg/ha azot, 30-35 kg/ha pentoxid de fosfor (P2O5), 200-220 kg/ha oxid de potasiu (K2O), 150-180 kg/ha oxid de calciu (CaO) și 130-150 kg/ha oxid de magneziu (MgO). Când vine vorba de micronutrienți, paiele de rapiță sunt bogate în zinc, mangan, bor, cupru și molibden. Cercetările arată că tulpinile de rapiță bine tocate sunt un îngrășământ deosebit de valoros pentru grâu.
Tulpini de porumb – randament în fertilizare
După recoltarea porumbului, rămâne pe câmp o cantitate de reziduuri care se ridică până la 30 t/ha, dintre care tulpinile reprezintă până la 15 t/ha. Aceasta înseamnă o doză mare de materie organică și nutrienți, dar și o provocare pentru utilajele agricole. Din păcate, unii fermieri lasă miriștile de porumb nelucrate până în primăvară. Aceasta nu este o soluție bună, deoarece dăunătorii, în special fungii, cum ar fi Fusarium, se dezvoltă în resturile de cultură netocate și neîncorporate în sol.
Raportul dintre randamentul principal și randamentul secundar pentru o cultură de porumb boabe este de la 1:1,5 la 1:2. O cantitate mare de resturi vegetale înseamnă o cantitate mare de nutrienți și o reducere a cantității necesare de îngrășământ mineral. O tonă de resturi vegetale de la o cultură de porumb asigură în sol, în medie, 10 kg de azot, 2,5 kg de pentoxid de fosfor (P2O5), 15 kg de oxid de potasiu (K2O), 4 kg de oxid de calciu (CaO) și 2 kg de oxid de magneziu (MgO).
Tulpini de leguminoase – randament la fertilizare
Cele mai populare plante leguminoase sunt mazărea, soia și fasolea. Aceste culturi proteice sunt apreciate pentru că lasă multe substanțe utile culturilor următoare. Acest lucru se datorează în principal fixării azotului în nodulii rădăcinii. De asemenea, paiele de leguminoase sunt bogate în nutrienți valoroși.
Cantitatea de reziduuri rămase după recoltarea culturilor de leguminoase este similară cu cea a cerealelor – aproximativ 5 t/ha. Compoziția rresturilor vegetale depinde de specie. După recoltarea fasolei, reziduurile conțin, în medie, 40 kg/ha de azot, 25 kg/ha de pentoxid de fosfor (P2O5) și 80 kg/ha de oxid de potasiu (K2O). Resturile vegetale de mazăre se ridică în medie la 55 kg/ha de azot, 25 kg/ha de pentoxid de fosfor (P2O5) și 90 kg/ha de oxid de potasiu (K2O). Resturile vegetale de lupin conțin 80 kg/ha azot, 20 kg/ha pentoxid de fosfor (P2O5) și 50 kg/ha oxid de potasiu (K2O). Pe de altă parte, resturile vegetale de la o cultură de soia conțin în medie 45 kg/ha azot, 20 kg/ha pentoxid de fosfor (P2O5) și 50 kg/ha oxid de potasiu (K2O).
Gestionarea corectă a paielor
Pentru a beneficia la maxim de aportul în fertilizare al paielor și resturilor vegetale, este importantă tocarea acestora și distribuirea lor uniformă pe suprafața terenului. Cel mai bine este să faceți acest lucru încă din stadiul recoltării, pregătind corect combina. În cazul paielor de porumb, uneori și a miriștii de rapiță, merită să folosiți utilaje agricole care să taie resturile, deoarece cu cât paiele sunt mai fragmentate, cu atât mai repede are loc descompunerea lor.
Următorii pași depind de metoda de cultivare adoptată. Într-un sistem tradițional de prelucrare a solului, cu plug sau fără plug, încorporarea în sol a paielor și a resturilor vegetale va fi crucială. În acest scop, se efectuează o cultivare superficială, până la o adâncime de 8-10 cm. Așadar paiele nu trebuie îngropate prea adânc în sol, deoarece acest lucru poate duce la descompunerea anaerobă care va avea efecte negative asupra culturilor dumneavoastră. Același lucru este valabil și pentru arat – îngroparea paielor cu plugul va crea un strat compact ce va împiedica infiltrarea apei și dezvoltarea rădăcinilor. Odată cu lucrarea solului în bandă, paiele și resturile de cultură rămân pe suprafața solului, creând mulci care protejează solul de eroziune.
Înainte de a amesteca încorpora resturile vegetale în sol, este util să ajutați la descompunerea acestora. În acest scop se utilizează var, îngrășământ cu azot sau biopreparate, care devin din ce în ce mai populare. Varul reglează și pH-ul solului, îngrășământul cu azot completează resursele de azot din sol și, la rândul lor, biopreparatele sunt cele mai sigure pentru organismele din sol, de care ar trebui să avem grijă în mod special, deoarece îmbunătățesc sănătatea solurilor noastre în mod gratuit.
Varul pentru descompunerea paielor în sol
Aplicarea varului pe resturile vegetale este o metodă populară. Simultan, varul reglează pH-ul solului și descompune paiele. Dezavantajul acestei soluții este faptul că varul nu se descompune, ci arde paiele, dăunând în același timp organismelor din sol. Cu toate acestea, având în vedere solurile acide din multe zone ale țării, utilizarea amendamentelor cu calciu este o operațiune cheie care nu trebuie neglijată.
Avantajul calciului față de îngrășămintele cu azot este faptul că nu se observă fenomenul de pierdere din cauza neîncorporării în solul sau a lipsei precipitațiilor. Trebuie să ținem cont că reacția solului trebuie reglată, iar dozele de var trebuie să fie adaptate pentru a menține un nnivel optim al pH-ului solului. Pentru a nu afecta acest pH, pe paie se pot aplica cantități de ordinul a 1 t/ha oxid de calciu (CaO), de preferință sub formă de var carbonatat. După utilizarea varului pentru reziduuri, acesta trebuie încorporat în sol până la o adâncime de 6 cm.
Azotul pentru descompunerea paielor din sol
Bacteriile care descompun paiele au nevoie de azot din sol. Pentru a le stimula să acționeze este util să aplicați pe resturile vegetale un îngrășământ cu azot. Îngrășămintele lichide – UAN sau gunoiul de grajd lichid funcționează bine în acest scop. Când fertilizați cu var și azot în același loc, nu uitați să amendați mai întâi pH-ul solului și apoi, după cel puțin două săptămâni, începeți să utilizați azot.
Doza de fertilizare cu azot pe reziduurile de cultură ar trebui să se ridice la 5-6 kg de azot per tona de paie, a cărei masă poate fi estimată pe baza producției realizate. Cu toate acestea, doza maximă nu trebuie să depășească 30 kg/ha. Gunoiul de grajd lichid este deosebit de valoros deoarece oferă nu numai azot într-o formă ușor de utilizat, ci și alți nutrienți, o anumită cantitate de materie organică și microorganisme.
Biopreparate cu bacterii pentru descompunerea paielor
Preparatele – precum Biofil – conțin bacterii sunt o soluție care a câștigat popularitate în ultimii ani. Producătorii lor subliniază că aceste produse sunt extrem de eficiente și, în același timp, sigure pentru organismele din sol. Esența funcționării lor este introducerea în sol a unor tulpini bacteriene selectate, care secretă enzime ce descompun resturile vegetale. Din punct de vedere chimic, celuloza este descompusă în zaharuri mai simple, care sunt ușor absorbite de microorganismele din sol, iar nutrienții sunt puși la dispoziția plantelor.
Biopreparatele sunt cele mai eficiente atunci când sunt utilizate în condiții de umiditate ridicată. Din acest motiv, se aplică seara sau dimineața devreme, când resturile vegetale sunt acoperite cu rouă, sau chiar când aveți ploi slabe. Pe de altă parte, aplicarea când soarele este puternic nu va aduce niciun rezultat pozitiv, deoarece radiațiile UV sunt dăunătoare pentru microorganisme și le vor distruge înainte ca acestea să poată acționa.
