Costin Telehuz, secretar de stat MADR: România ar putea fi obligată să reducă cu 39% utilizarea pesticidelor
Roxana Dobre -
România ar putea fi obligată să reducă utilizarea pesticidelor cu 39%, conform celor mai noi negocieri de la Bruxelles, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Dragos-Costin Telehuz. Oficialul MADR a precizat că, la acest moment, negocierile sunt în curs, însă nu este exclusă nici suspendarea discuțiilor privind reducerea consumului de produse de protecția plantelor.
Regulamentul privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR) este în impas în contextul în care Pactul Ecologic European a fost adoptat înainte de crizele care afectează acum direct și sectorul agricol: efectele pandemiei, criza energetică și războiul din Ucraina. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Costin Telehuz, a dezvăluit în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, ediția din 28 noiembrie, că la nivelul Comisiei Europene nu s-a renunțat la măsura reducerii consumului de pesticide.
”(…) În negocierile pe SUR s-a ajuns acum la un impas ca să zic așa, în care se ia în calcul suspendarea negocierilor (pe SUR n.r) până la…Din ce în ce mai multe state membre, au discuții în Parlamentul European (PE), au solicitat studii de impact pe care Comisia nu le-a făcut sau acolo unde le-a realizat sunt făcute în perioada de care vorbeam. Ideea era să se reanalizeze care este impactul consumatorului prin creșterea de preț, prin disponibilitatea unor produse, care nu va mai fi aceeași. Nu au fost făcute evaluări ale impactului pe mediu pentru că până la urmă mediul înconjurător ar trebui să ne preocupe în primul și în primul rând”, a explicat Costin Telehuz pentru emisiunea Agrostrategia, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Poziție fermă a Ministerului Agriculturii din România
Potrivit oficialului de la MADR, poziția ministerului de resort a fost fermă în discuțiile cu Comisia Europeană, în sensul că fermierii români nu pot avea o țintă de reducerea sau eliminare a pesticidelor.
”Ministerul Agriculturii s-a poziționat ferm încă de la început în sensul de a afirma cât de poate de răspicat faptul că nu putem să avem o țintă de reducerea sau eliminare a pesticidelor. Considerăm că scăderea amprentei de carbon este mai importantă și criza încălzirii globale este la fel de importantă. Poate contribui (agricultura n.r), adică are potențial să contribuie la scăderea amprentei de carbon pentru că agricultura poate să aibă emisii negative. Certificatele de carbon trebuie reglementate în sensul de a avea o metodă uniformă de determinare. Ele reprezintă o oportunitate numai că beneficiile financiare nu sunt foarte atractive. Aici Comisia ar trebuie să insiste”, a mai punctat Costin Telehuz în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1.
Acesta a completat că ținta Comisiei până în 2030 este să reducă la jumătate folosirea cantității de pesticide folosite pentru protecția plantelor. ”Și aici este o chestie subiectivă, unii le numesc pesticide în sens mai mult sau mai puțin peiorativ, noi agricultorii văzându-le ca instrumente în munca noastră de zi cu zi numindu-le produse de protecția plantelor, practic niște medicamente pentru plante. Și fermierul este cel mai interesat să nu exagereze deoarece consecințele sunt destul de severe pentru că aceste produse sunt scumpe, supra-dozările duc la pierderi de producție, pentru că oamenii au în spate ani de experiență”, a mai arătat secretarul de stat din MADR.
Reducerea utilizării pesticidelor, raportată la cifrele fiecărei țări
Costin Telehuz a mai spus în cadrul emisiunii Agrostrategia că problema României este că discuțiile pe acest Regulamentul SUR, Sustenable Use Regulation, au început cu ținta de reducere de 50%, raportată la cifrele fiecărei țări.
”Ceea ce pentru România ar fi fost un dezastru. Cifre care, fie vorba între noi, sunt recoltate după metodologii și cu indicatori neuniformi adică practic comparăm mere cu pere și cu multe alte feluri de fructe. Media Europeană ulterior a fost găsită ca fiind totuși un fel de referință mai corect pentru țările membre, ea a fost fixată din datele recoltate în 2015, 2016, 2017 și practic din media dintre datele acestea, din care a rezultat o cantitate se substanță activă în kilograme pe hectar medie la nivelul uniunii, de 2,2 kilograme pe hectar (2.200 de grame). Dacă folosim alte date care le rotunjesc în plus cantitatea și se duc la 0,62 tot suntem la sub 60 la sută din țintă, nu din media europeană”, a explicat secretarul de stat.
Conform acestuia, ulterior Comisia a revenit cu o propunere nouă, cu raportarea la medie, nu la cifrele fiecărei țări și cu trei praguri de reducere. ”În funcție de poziția statului membru față de media europeană s-au stabilit trei praguri de reducere: statele membre care sunt sub 70% din medie, statele membre care sunt între 70% și 140% din medie și statele membre care sunt peste 140 la sută din medie cu ținte de reducere minime de 35%, 50%, respectiv 65%. Pe lângă faptul că nu ni se pare corect să ni se impună un minim de o treime ca reducere, Comisia a mai venit cu un indicator nou în discuție, respectiv evoluția sau trendul consumului care acolo unde indică o cât de mică tendință de creștere vine și adaugă la pragul de minim astfel încât cifrele conform simulării aceleia ale României, se situează undeva la un necesar de reducere de 39%. Deci practic suntem târâți tot către jumătate. Acestea sunt niște propuneri în curs de negociere dar există chiar o corespondență foarte stufoasă care vine din toate părțile dinspre Bruxelles pentru că procesul decizional de la Bruxelles este bazat pe așa-zisul trialog adică ce propune Comisia, ce propune Parlamentul European și Consiliul de miniștri”, a mai spus oficialul MADR.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Costin Telehuz, Secretar de stat MADR (28.11.2022)
