Ferma din România unde vacile produc nu doar lapte, ci și curent electric, căldură și compost
Daniel Befu -Maxagro Lact este cea mai mare fermă de vaci din vestul țării și locul în care văcuțele produc nu doar lapte, ci și energie electrică, căldură, dar și compost, un îngrășământ natural extrem de valoros. Exploatația de la Gătaia, județul Timiș, a integrat în producție o stație de biogaz care valorifică cu efiiciență maximă dejecțiile animalelor.
Ferma Maxagro Lact de la Gătaia este una dintre cele mai mari ferme de vaci din România. Performanța legată de dimensiunea exploatației este corelată cu cea de integrare a producției. Astfel, la Maxagro, văcuțele produc nu doar lapte, ci și energie electrică și energie termică. Iar tot circuitul de producție începe din adăposturile ce asigură animalelor cele mai ridicate condiții de bunăstare.
”Grupul Maxagro a început în primă fază cu partea agricolă, începând de la o suprafață relativ mică, 500 de hectare, dar în timp a început să crească, ajungând la mii de hectare. În momentul în care s-a ajuns la o suprafață considerabilă s-a luat în calcul crearea unui sistem integrat, și anume acela de a alipi acestui sector agricol sectorul zootehnic, pentru că spațiul este, aveam cereale, aveam absolut tot ceea ce ne trebuie pentru a dezvolta acest sector. S-a început prin anul 2007, o fermă micuță, undeva până în 300 de capete, după care, normal, crescând partea agricolă, s-a luat în calcul dezvoltarea inclusiv a sectorului zootehnic, ajungând astăzi la nivelul la care suntem, aproximativ 3.000 de capete”, a declarat Leonard Gonciulea, Directorul Maxagro Lact, în cadrul unui reportaj difuzat în rubrica ”Fermierii României” a emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1.
Genetica de afară, ameliorată în fermă
Genetica primelor văcuțe de la Maxagro a fost de origine străină. S-a selectat ce era mai bun în fermele de top din Germania și Olanda. Totul pentru ca apoi animalele să fie aclimatizate la noi și să rezulte o generație nouă de vaci de lapte marca Maxagro.
”Totul a fost bazat pe a crea animalul nostru. Vrem să facem o analiză clară asupra fiecărui animal, să vedem dacă corespunde planului nostru de dezvoltare, plan de dezvoltare pe care noi îl vedem undeva la 40 de litri”, a precizat directorul Maxagro Lact.
Citiți și: Vaca cu tătic american care produce 78 l de lapte pe zi în ferma Maxagro din Gătaia!
Ținta de productivitate a fermei Maxagro Lact este una realistă și va fi atinsă într-un timp foarte scurt. Deja exploatația are vaci care dau peste 50 de litri de lapte pe zi. Și nu vorbim despre orice fel de lapte, ci despre un lapte premium.
Vacile sunt mulse de două ori pe zi
Ferma Maxagro Lact are o sală de muls dispusă paralel, 2 ori 25, în total având 50 de posturi de muls. Vacile sunt mulse de două ori pe zi, exploatația având în prezent, la muls, un efectiv de 1.070 de vaci din totalul de 3.000.
”Producția medie de lapte pe care o obținem astăzi este de circa 33 de litri, adică 1.000.000 de litri lunar, peste 12.000.000 de litri anual. Este lapte produs aici în țară, lapte românesc de cea mai bună calitate și care intră pe piața internă. Producția pe care o obținem astăzi, în speță de 33 de litri, este o producție limitată, o producție limitată economic, ca să spun așa, pentru că potențialul animalelor este cu mult și cu mult mai mare. Am limitat-o economic din cauza costurilor de furajare, pentru că randamentul economic mâncare versus lapte produs nu ne poate permite de a cheltui mai mult decât ceea ce încasăm, în speță pe laptele pe care-l producem la procesatori”, a explicat directorul Maxagro Lact.
Leonard Gonciule a subliniat că ferma produce lapte românesc la un preț relativ mic comparativ cu alte alte țări.
”Foarte mult lapte se aduce din import, când cu un pic de efort, dacă s-ar investi asupra producătorilor, da, producțiile noastre ar putea să fie cu totul altele. Producția pe care o obținem astăzi așa cum am spus, este limitată. Dacă statul ar avea un alt tip de ajutor asupra zootehniei, performanțele ar fi cu totul și cu totul altele. Și asta ne-ar duce într-o oarecare măsură de a limita o mare parte din importurile care astăzi se fac din țările vecine. E clar că suntem pe o piață liberă, dar este foarte important să dăm crez și gir producătorilor locali”, a mai precizat reprezentantul Maxagro.
Producția de lapte este limitată de costuri
Limitarea producției de lapte la super-ferma de vaci este o consecință. Un efect al ultimilor ani în care exploatația a fost obligată să se adapteze unor noi condiții de piață create de pandemie, de războiul din Ucraina și, nu în ultimul rând, de creșterea prețurilor pe tot lanțul de producție.
”Sunt 2 ani de zile care trăim sub influența pandemiei și a războiului, două lucruri care ne-au creat destul de mari probleme, cel puțin, vorbesc acuma din perspectiva noastră, a părții zootehnice, și anume partea de inputuri necesare, creșteri de prețuri foarte mari, întârzieri în aprovizionare. Asta nu a făcut altceva decât să ne scoată, cel puțin pe cei din management, să ne pună mai mult în fața calculatorului, a telefonului, lucruri indispensabile. Am ajuns să facem calcule. Dacă înainte se făceau avea o predictibilitate lunară, în momentul de față sunt lucruri pe care le analizăm săptămânal”, a precizat Leonard Gonciulea, Directorul Maxagro Lact.
Prețul cerealelor și al șroturilor au schimbat rețeta de furajare
Pe partea de componentă de furajare, foarte important au fost integrarea într-un volum mai mare a furajelor produse de către componenta vegetală a grupului Maxagro.
”Rețetele de furajare au fost actualizate cel puțin în ultima perioadă de timp, pe partea pandemiei și războiului, de cel puțin 20 de ori, lucru care nu este benefic pentru animal, dar din punct de vedere economic trebuia să ne răspundă nouă din punct de vedere al randamentului economic. Scumpirile care au avut loc nu au făcut altceva decât să ne oblige să facem tot timpul aceste aceste modificări. Începând de anul trecut, din noiembrie lucrurile s-au mai stabilizat și ca atare, pot să spun că s-a ajuns la acea rețetă care să ne dea constanță, fără a face alte modificări, asupra cantităților componentelor din rețetar”, a explicat Leonard Gonciulea.
Dejecțiile sunt generatoare de curent electric
Grupul Maxagro de la Gătaia a fost printre primele exploatații în gunoiul de grajd a fost utilizat pentru producerea de energie. Stația de biogaz a reprezentat o investiție de multe milioane de euro, însă calculele inițiale de profit nu s-au materializat încă.
”Stația de biogaz care produce un megawatt-oră. O stație, o stație puternică, aflată între primele 10 stații din țară care au această capacitate, gândită într-un sistem integrat. Acum 6 ani de zile, când s-a dat drumul la investiție, s-a plecat de la premiza că avem dejecțiile de la vaci, cu silozurile, care sunt lucruri pe care le producem noi și ca atare am făcut această investiție – nu mică, de milioane de euro, pentru a produce curent electric. Ce pot să spun că a fost o dezamăgire până în momentul de față, pentru că stația de biogaz, plecând de la studiul de fezabilitate inițial făcut, a fost gândită pe baza certificatelor verzi, da, pe care să le primim pentru că obținem energie verde, lucru de care nu am beneficiat. Nu am beneficiat în deloc până în momentul de față. În 6 ani de funcționare am câștigat 2-3 luni din energia pe care am produs-o. Restul pot să spun că a fost, a fost o pierdere”, a precizat reprezentantul grupului Maxagro.
Stația de biogaz produce lunar circa de 650-670 de megawați care intră în rețea, iar platforma noastră industrială, agrozootehnică consumă 60% – 65% în capacitate maximă, deci 10% din ce se produce. Diferența de 90% este pompată în rețeaua națională. ”Producem cu un anumit cost, cumpărăm cu un alt cost, este un cost mult mai mare decât ceea ce noi vindem. Nu este o chestie reglementată, o chestie corectă în momentul de față. Noi suntem obligați, cu alte cuvinte, să trecem prin rețeaua națională, să ne cumpărăm energia produsă de noi, dar mai scump. Este un lucru total anormal, ținând cont că este energie verde”, a punctat Leonard Gonciulea, Directorul Maxagro Lact.
Din bălegarul vacilor se mai obține și căldură, dar și compost
Stația de biogaz nu doar că rezolvă problema dejecțiilor și ale emisiilor de metan, dar la final se obține și un îngrășământ fertil și energie termică.
”Această stație a rezolvat problema metanului, care este o problemă mondială, în momentul de față. Toate dejecțiile care vin din fermă sunt procesate în aceste digestoare, rezultatul fiind un compost, un compost care este un îngrășământ de cea mai bună calitate. În contextul actual, când prețurile la îngrășămintele chimice au crescut foarte mult, aceasta reprezintă una dintre alternative pentru a putea fertiliza suprafețele agricole. Mai mult, această stație de biogaz produce energie termică, energie termică care în momentul de față este captată de noi și folosită în cadrul fermei pentru încălzire, apă, sală și tot ceea ce ne trebuie nouă. Anomalia este aceea că România are un potențial fantastic. Eu zic că n-ar trebui să existe fermă zootehnică fără acest sistem, care ar rezolva problemele de mediu, care rezolvă problemele de energie, independență energetică. Cu toate acestea, România se află în momentul în care are 20 de stații de biogaz versus Germania care are 16.000 sau peste 16.000 de stații de biogaz. Atunci se pune întrebarea de ce acolo s-a putut și la noi nu”, a încheiat Leonard Gonciulea, Directorul Maxagro Lact.