Plăți APIA 2023: Noile reguli pentru fertilizarea terenurilor care iau subvenții la hectar
Roxana Dobre -
Regulile obligatorii din 2023 privind fertilizarea terenurilor și a culturilor purtătoare de subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA. Fermierii care depun cererea unică pentru plățile pe suprafață trebuie să respecte mai multe condiții obligatorii ce implică atât utilizarea unui calendar pentru aplicarea îngrășămintelor, cu perioade de interdicții, cât și fertilizarea cu o cantitate limitată de azot.
Condițiile obligatorii pentru subvenții au fost publicate luni, 6 februarie, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) într-un proiect al Ordinului pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023. Acestea sunt prevăzute și în Planul Național Strategic (PNS) iar prin documentul lansat în dezbatere publică vor fi transpuse în legislația națională astfel încât să existe baza legală pentru implementarea lor.
Despre normele prevăzute în PNS, Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Subvenții APIA 2023. Cele 9 GAEC-uri cu condiții obligatorii pentru plata la hectar
Reguli APIA pentru fertilizarea terenurilor: calendar pentru aplicarea îngrășămintelor
Condițiile legate de fertilizarea suprafețelor agricole sunt legiferate în primul rând prin SMR 2 – Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Fermierii trebuie să respecte astfel o serie de reguli, de la un calendar clar stabilit când pot aplica fertilizanți la cantitatea de azot pe care o pot da la hectar.
Conform SMR 2, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Programului de acţiune, fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole au următoarele obligaţii:
a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, interdicţia privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanţele de protecţie sanitară, precum şi zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenţilor de siloz, a efluenţilor de siloz balotat şi a apelor uzate din exploataţiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 şi 8 din Programul de acţiune;
b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe terenul agricol, în funcţie de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3, respectiv anexa nr. 3 din Programul de acţiune, astfel:
- Zona 1, câmpie: Începutul perioadei de interdicție este 15 noiembrie și sfârșitul la 10 martie. Lungime perioadei de interdicție este de 115 zile;
- Zona 2, deal: Începutul perioadei de interdicție este 10 noiembrie și sfârșitul la 20 martie. Lungime perioadei de interdicție este de 130 de zile;
- Zona 3, munte: Începutul perioadei de interdicție este 5 noiembrie și sfârșitul la 25 martie. Lungime perioadei de interdicție este de 140 de zile.
Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solare nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C.
c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte cantitatea maximă de azot (substanţă activă) provenită din îngrăşămintele organice şi chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare şi presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole, astfel:
- cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an;
- cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi:
(i) în cazul terenurilor arabile:
- (ii) 100 kg N substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente;
- (iii) 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acţiune.
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producţia planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an. Presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acţiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice din alte ferme, raportat la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an);
d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat şi pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrăşăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i), (ii) şi (iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;
e) să respecte cerinţele generale pentru aplicarea fertilizanţilor, precum şi obligaţiile privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice şi a îngrăşămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 şi 12 din Programul de acţiune;
f) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce priveşte încorporarea îngrăşămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense, aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, precum şi aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe), prevăzute la art. 13, 15 şi 16 din Programul de acţiune;
g) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi în vecinătatea captărilor de apă potabilă, prevăzute la art. 14 din Programul de acţiune, în ce priveşte interdicţia aplicării fertilizanţilor de orice fel pe benzile-tampon (fâşii de protecţie) adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% și 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.
Lăţimea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform legislaţiei în vigoare;
h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole cu privire la suprafaţa fermei, planul simplificat de fertilizare. Acesta va cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic şi organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării, tipul oricărei culturi agricole şi data însămânţării/recoltării), şeptelul fermei pe specii şi categorii de animale, registrele de evidenţă a efectivelor de animale şi perioada de stabulaţie, presiunea azotului din îngrăşămintele organice de origine animală calculată conform coeficienţilor de excreţie prevăzuţi în tabelul 4 din Programul de acţiune, cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziţionate şi sistemul de colectare şi depozitare a dejecţiilor animale corelat cu cerinţele minime privind perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acţiune.
Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii și actualizării actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină astfel de documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
Fără a aduce atingere legislației privind reglementarea activităților din punct de vedere al protecţiei mediului şi gospodăririi apelor (avize, acorduri, autorizații), dispozițiile art. 4 alin. (5) din Programul de acțiune – versiunea în vigoare, se aplică astfel:
- (i) pentru fermele care nu necesită autorizația de mediu, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se poate face în sistem individual, comunal sau o combinatie a celor doua sisteme;
- (ii) pentru fermele care, potrivit legislației în domeniul protecţiei mediului, au obligația obținerii și actualizării autorizației de mediu, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele stabilite de aceasta.
Respectarea cerinţelor SMR 2 se verifică se verifică la nivel de exploataţie agricolă iar în cazul prevederilor care au în vedere cantitatea de azot acestea se limitează la cantitatea de azot din îngrăşămintele planificate (calculul presiunii nutrienţilor) şi aplicate pe terenul agricol în decursul unui an (kg N/ha) la nivel de parcelă, conform planului de fertilizare (simplificat sau întocmit pe baza studiului agrochimic).
Aplicarea fertilizanților pe zonele tampon
O altă măsură de condiționalitate le este impusă fermierilor prin GAEC 4 – Crearea de zone tampon dea lungul cursurilor de apă, prin care apar noi condiții privind fertilizarea. Condiția se referă la benzile tampon (fâșii de protecție) care sunt înființate pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor și a produselor de protecție a plantelor.
Lăţimea minimă a benzilor tampon variază în funcție de panta terenului, astfel:
- 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% şi
- 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor tampon se consideră de la limita blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent zonei de protecţie stabilită prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă.
Se mențin benzile tampon (fâșiile de protecție) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor și a produselor de protecție a plantelor.
Citiți și: Subvenție APIA pentru înierbarea livezilor și viilor: condiții, plăți la hectar
