• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Dr. ing. Laurențiu Rînchiță – Diferența dintre fertilizanți foliari și biostimulatori

    Angelica Lefter -

    Care este diferența dintre fertilizanții foliari și biostimulatori. O întrebare la care ne-a oferit răspuns dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură.

    Îngrășămimtele sunt foarte importante pentru plante, iar fermierii trebuie să știe care sunt caracteristicile lor, dar și diferențele dintre îngrășămintele foliare și biostimulatori, pentru a face cele mai bune alegeri atunci când vine vorba despre culturile lor.

    Pe această temă a vorbit, dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură, invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în rubrica În Grădina Danei.

    Diferențe între îngrășămintele foliare și biostimulatori

    Expertul horticultor a menționat că cele mai mari diferențe între cele două categorii de fertilizanți sunt chiar micro și macroelementele pe care le conțin atât îngrășămintele foliare cât și biostimulatorii.

    ”Diferența între aceste două categorii de fertilizanți este următoarea: îngrășămintele foliare, de obicei ele sunt lichide, dar sunt și solide, microgranulate hidrosolubile, care se dizolvă în apă și pot fi aplicate foliar. Îngrășămintele foliare, cum spuneam, sunt produsele care conțin numai macro și microelemente, adică azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, zinc și alte microelemente, fier, bor etc.”, a menționat dr. ing. Laurențiu Rînchiță.

    Biostimulatorii au în componența lor materie organică, enzime și bacterii

    Potrivit specialistului horticultor, biostimulatorii au în componența lor și aminoacizi de diferite tipuri, materie organică, vitamine și enzime.

    Biostimulatorii spre deosebire de îngrășămintele foliare, mai au în componența lor și alte grupe de substanțe, și anume, pot avea în componență: aminoacizi de diferite tipuri, materie organică, vitamine și enzime, a explicat dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură.

    ”Biostimulatorii pot fi pentru stimularea înrădăcinării și a dezvoltării sistemului radicular și mai târziu a revitalizării, regenerării sistemului radicular când planta ajunge cu faza de dezvoltare către senescență, către îmbătrânire, și atunci avem nevoie de o revigorare a sistemului radicular pentru ca planta în continuare să fructifice și săc producă. Mai avem biostimulatori care ne stimulează coacerea uniformă a fructelor, de exemplu a tomatelor. Avem o altă categorie de biostimulatori care stimulează legarea, fructificarea legumelor. Aceste categorii de biostimulatori, pe lângă, așa cum am spus, aminoaizi, materie organică, enzime, vitamine, și ele pot avea elemente nutritive, macro și microelemente”, a spus dr. ing. Laurențiu Rînchiță pentru În Grădina Danei.

    Un alt specific al biostimulatorilor este prezența bacteriilor și a ciupercilor în componență, care influențează pozitiv sănătatea plantelor, a mai punctat dr. ing. Laurențiu Rînchiță.

    ”Unii dintre biostimulatori, pe lângă aceste grupe mari de substanțe mai pot conține și bacterii sau ciuperci care influențează în mod pozitiv sănătatea plantelor. Și în situația aceasta, acești biostimulatori complecși, sunt produse, de obicei din punct de vedere al costurilor, un pic mai scumpe decât îngrășămintele foliare scumpe”, a conchis specialistul horticultor, dr. ing. Laurențiu Rînchiță, prezent la În Grădina Danei, care se difuzează în fiecare joi, de la ora 10:30, pe TVR 1.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Fermier amendat cu 6.000 de lei pentru că vindea animale la negru Șrotul de rapiță, la mare căutare. Sute de mii de tone cumpărate de chinezi Cultivatorii de sfeclă de zahăr l-au convins pe Florin Barbu să accepte o nouă producție minimă pentru subvenția APIA APIA a început autorizarea la plată pentru subvenția pe pârloagă. Primii 150.000 de fermieri, bani în conturi de marți AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă

    Ultimele știri

    Adio subvenții APIA pe persoană fizică? Controale la stâne, amenzi și tăieri de bani Emil Dumitru, MADR: La schema pentru mieluțe, oierii eligibili trebuie să fie într-o formă de organizare, minim PFA După Mercosur, fermierii vor fi loviți de acordul cu Australia. Cote uriașe la importurile de carne Creșterea pragului de suprafață pentru subvențiile APIA. Sebastian Cernic: ”Banii să meagă către fermierii care fac valoare adăugată” Grâul din România, mai scump decât cel din Franța, Ucraina sau Rusia