• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Dr. ing. Laurențiu Rînchiță – Diferența dintre fertilizanți foliari și biostimulatori

    Angelica Lefter -

    Care este diferența dintre fertilizanții foliari și biostimulatori. O întrebare la care ne-a oferit răspuns dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură.

    Îngrășămimtele sunt foarte importante pentru plante, iar fermierii trebuie să știe care sunt caracteristicile lor, dar și diferențele dintre îngrășămintele foliare și biostimulatori, pentru a face cele mai bune alegeri atunci când vine vorba despre culturile lor.

    Pe această temă a vorbit, dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură, invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia, o coproducție TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în rubrica În Grădina Danei.

    Diferențe între îngrășămintele foliare și biostimulatori

    Expertul horticultor a menționat că cele mai mari diferențe între cele două categorii de fertilizanți sunt chiar micro și macroelementele pe care le conțin atât îngrășămintele foliare cât și biostimulatorii.

    ”Diferența între aceste două categorii de fertilizanți este următoarea: îngrășămintele foliare, de obicei ele sunt lichide, dar sunt și solide, microgranulate hidrosolubile, care se dizolvă în apă și pot fi aplicate foliar. Îngrășămintele foliare, cum spuneam, sunt produsele care conțin numai macro și microelemente, adică azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, zinc și alte microelemente, fier, bor etc.”, a menționat dr. ing. Laurențiu Rînchiță.

    Biostimulatorii au în componența lor materie organică, enzime și bacterii

    Potrivit specialistului horticultor, biostimulatorii au în componența lor și aminoacizi de diferite tipuri, materie organică, vitamine și enzime.

    Biostimulatorii spre deosebire de îngrășămintele foliare, mai au în componența lor și alte grupe de substanțe, și anume, pot avea în componență: aminoacizi de diferite tipuri, materie organică, vitamine și enzime, a explicat dr. ing. Laurențiu Rînchiță, expert în horticultură.

    ”Biostimulatorii pot fi pentru stimularea înrădăcinării și a dezvoltării sistemului radicular și mai târziu a revitalizării, regenerării sistemului radicular când planta ajunge cu faza de dezvoltare către senescență, către îmbătrânire, și atunci avem nevoie de o revigorare a sistemului radicular pentru ca planta în continuare să fructifice și săc producă. Mai avem biostimulatori care ne stimulează coacerea uniformă a fructelor, de exemplu a tomatelor. Avem o altă categorie de biostimulatori care stimulează legarea, fructificarea legumelor. Aceste categorii de biostimulatori, pe lângă, așa cum am spus, aminoaizi, materie organică, enzime, vitamine, și ele pot avea elemente nutritive, macro și microelemente”, a spus dr. ing. Laurențiu Rînchiță pentru În Grădina Danei.

    Un alt specific al biostimulatorilor este prezența bacteriilor și a ciupercilor în componență, care influențează pozitiv sănătatea plantelor, a mai punctat dr. ing. Laurențiu Rînchiță.

    ”Unii dintre biostimulatori, pe lângă aceste grupe mari de substanțe mai pot conține și bacterii sau ciuperci care influențează în mod pozitiv sănătatea plantelor. Și în situația aceasta, acești biostimulatori complecși, sunt produse, de obicei din punct de vedere al costurilor, un pic mai scumpe decât îngrășămintele foliare scumpe”, a conchis specialistul horticultor, dr. ing. Laurențiu Rînchiță, prezent la În Grădina Danei, care se difuzează în fiecare joi, de la ora 10:30, pe TVR 1.


    Te-ar mai putea interesa

    Micii fermieri – sprijin de 37.000 de euro pe fermă. Decizia, la nivel european Vijelii puternice, grindină și ploi de peste 40 l/mp. Județe sub alertă până joi Furtuni puternice anunțate în aproape toate județele. Alertă de vreme severă de la ANM

    Ultimele știri

    Incendiu în ferma lui Ion Olteanu din Mihăilești. Peste 30 de hectare au ars chiar în timpul recoltatului Start fonduri europene pentru achiziția de utilaje! Proiectele se depun de marți, 25 iunie, la AFIR Bogdan Cățoi, fermier: La cultura de grâu am recoltat sub 700 de kilograme la hectar