AIPROM: SUR nu ar trebui să restricționeze capacitatea fermierilor de a utiliza soluții vitale de protecție a culturilor
Roxana Dobre -
Asociația Industriei de Protecție a Plantelor din România (AIPROM) a trimis astăzi, luni – 6 martie, o poziție referitoare la propunerea de Regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR).
AIPROM informează că în data de 2 martie 2023, în cadrul Comitetului pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European a fost prezentat proiectul de Raport asupra Regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR), elaborat de europarlamentarul Sarah Wiener (Grupul Verzilor/ Alianța Liberă Europeană n.r).
Citiți și: Noul regulament privind utilizarea pesticidelor, negociat de un europarlamentar din partea Verzilor
”Publicarea proiectului de raport în acest moment a fost o surpriză, inclusiv pentru raportorii alternativi ai PE implicați în acest dosar legislativ special. Nu există încă un calendar convenit cu privire la momentul în care raportul va fi votat în cadrul Comisiei ENVI iar Comisia AGRI refuză să discute până când Comisia nu publică rezultatele unui studiu de evaluare a impactului implementării Regulamentului în cauză”, menționează AIPROM.
Ce propune europarlamentarul Sarah Wiener
Conform AIPROM, punctele care sintetizează unele dintre propunerile cheie ale europarlamentarului Sarah Wiener sunt:
– Ținte de reducere obligatorii din punct de vedere juridic de cel puțin 50% pentru Ținta de reducere 1 (risc și utilizare) și 80% pentru Ținta de reducere 2 (utilizarea pesticidelor mai periculoase până în 2030);
– Excluderea zonelor sensibile la nitrați în definiția „Zone sensibile” și permiterea utilizării PPP-urilor autorizate în agricultura ecologică, mărind în același timp zonele-tampon de la 3 la 10 m și stabilirea unor zone-tampon de 50 m pentru „Zonele sensibile” utilizate de grupurile vulnerabile, precum şi pentru utilizarea pesticidelor mai periculoase;
– Revizuirea indicatorului de risc 1 (hazard risk indicator) HRI 1 astfel încât să se bazeze pe ratele medii de aplicare ponderate în funcție de pericol, în loc de datele de vânzări, modificând în același timp perioada de referință din 2015-2017 în 2018-2020;
– Stabilirea de fonduri de stat printr-un sistem fiscal bazat pe riscuri similar cu cel din Danemarca pentru a ajuta la acoperirea costurilor de implementare a regulamentului;
– Modificarea definiției IPM (ierarhie) pentru a se baza în primul rând pe control non-chimic;
– Interzicerea utilizării pesticidelor chimice pentru utilizatorii neprofesionişti.
Care este poziția Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM)
În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) se alătură industriei europene de protecția plantelor și apreciază că promovarea inovării va accelera tranziția către sustenabilitate a agriculturii, contribuind la realizarea obiectivelor SUR.
”Sectorul agricol european are nevoie de un cadru politic care să contureze un plan clar pentru a furniza tehnologii inovatoare pentru toate soluțiile disponibile și pentru a crește gradul de utilizare a instrumentelor digitale și de precizie. Metodologia privind obiectivele de reducere a pesticidelor ar trebui să se bazeze în continuare pe gradul de utilizare și pe risc și să țină seama de mediile agricole specifice fiecărei țări, de realizările istorice și de diferitele puncte de plecare pentru fiecare Stat Membru”, precizează Asociația în comunicat.
Sursa citată mai completează că integrarea tehnologiilor digitale și de precizie în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (Integrated Pest Management – IPM) va determina o optimizare a utilizării pesticidelor, păstrând în același timp principiile IPM pentru a sprijini flexibilitatea fermierilor în identificare celor mai bune strategii de protecție a plantelor.
”Credem că viitorul în agricultură trebuie să se bazeze pe promovarea soluțiilor digitale și de precizie. Apreciem că Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR) sprijină adoptarea de instrumente noi și inovatoare. Tehnologiile agricole digitale și de precizie pot contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la reducerea utilizării generale și a riscului asociat utilizării pesticidelor în Europa. Astăzi, sunt tehnologii digitale care îi pot ajuta pe fermieri să anticipeze și să gestioneze eficient presiunea exercitată de dăunători și boli. Comisia Europeană recunoaște faptul că fermierii din Uniunea Europeană vor avea nevoie de investiții financiare semnificative. Prin urmare, SUR, ca și alte propuneri ale Comisiei Europene care decurg din strategia „De la fermă la consumator”, ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător. Nu ar trebui să se aștepte nimeni ca agricultorii europeni și Statele Membre (SM) să suporte singuri povara administrativă și financiară rezultată din costurile de punere în aplicare a Regulamentului SUR”, mai arată AIPROM.
AIPROM: Utilizarea pe scară largă a instrumentelor de precizie în agricultură poate duce la optimizarea aplicării pesticidelor și a biopesticidelor
Sursa citată menționează că parte a tranziției digitale, sectorul produselor de protecția a plantelor continuă să facă parte din proiecte care implică toate părțile interesate, pentru a oferi autorităților naționale de reglementare și de aplicare a legii, o mai mare transparență și încredere în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și riscurile acestora.
”Utilizarea pe scară largă a instrumentelor digitale și de precizie în agricultură poate duce la optimizarea aplicării pesticidelor și a biopesticidelor. Prin urmare, este necesar să existe un cadru legislativ care să stimuleze pe deplin fermierii să includă aceste tehnologii în setul lor de instrumente și să includă aceste elemente în sistemul IPM. Pentru a realiza acest lucru, instrumentele de agricultură digitală și de precizie ar trebui integrate în principiile IPM, iar adoptarea acestora ar trebui promovată în mod activ prin intermediul SUR și al politicilor agricole comune”, subliniază AIPROM.
Asociația completează că tehnologiile digitale nu reprezintă singura soluție care trebuie adăugată la setul de instrumente. De exemplu, noile tehnici genomice au potențialul de a contribui la tranziția către un sistem agroalimentar mai durabil și mai rezistent.
AIPROM: Pesticidele trebuie responsabil aplicate
În ceea ce privește obiectivele de reducere a pesticidelor, AIPROM susține că acestea trebui bine fundamentate și responsabil aplicate.
”În ceea ce privește obiectivele de reducere a pesticidelor susținem că acestea trebui bine fundamentate și responsabil aplicate. Industria produselor de protecție a plantelor consideră că obiectivele propuse atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul Statelor Membre ar trebui să țină seama de realizările istorice, asigurând în același timp securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Metodologia pentru calcularea obiectivelor ar trebui să se bazeze în continuare pe utilizare și pe risc și să includă o perioadă de referință care să ia în considerare eforturile depuse în acest sens. În cele din urmă, obiectivele de reducere trebuie, să țină seama de alți factori, precum: condițiile agronomice și de climă, presiunea exercitată de dăunători, nivelul de pesticide utilizate, de securitatea alimentară și de nevoile de siguranță alimentară”, mai susține Asociația.
AIPROM mai subliniază că cele mai recente tendințe ale Comisiei Europene demonstrează că actuala Directivă privind utilizarea durabilă își atinge obiectivul principal de a reduce utilizarea și riscurile asociate cu utilizarea pesticidelor în Europa. Industria susține obiectivul CE de a colecta date suplimentare privind utilizarea pesticidelor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor indicatori suplimentari care să permită o reflectare mai exactă a progreselor înregistrate în vederea reducerii riscurilor asociate utilizării pesticidelor în UE.
”Este esențial să asigurăm disponibilitatea și accesul fermierilor la soluții alternative eficiente și disponibile pe plan comercial, precum și la inovații de ultimă oră în domeniul protecției plantelor, cum ar fi instrumentele digitale și de precizie, biopesticidele. Dacă ne propunem ca fermierii din Uniunea Europeană să atingă obiectivele de reducere a pesticidelor SUR în cinci ani, este necesar ca termenele actuale de autorizare pentru aprobarea pesticidelor convenționale și a biopesticidelor să fie îmbunătățite în mod semnificativ. SUR nu ar trebui, pe de o parte, să restricționeze capacitatea fermierilor de a utiliza soluții vitale de protecție a culturilor, în timp ce un alt regulament (1107/2009) blochează introducerea de tehnologii noi și îmbunătățite care sunt necesare pentru înlocuirea celor existente”, menționează sursa citată.
Managementul integrat al dăunătorilor: Piatra de temelie a propunerii SUR
Industria de protecție a plantelor consideră că IPM trebuie să rămână piatra de temelie a viitorului regulament. CE subliniază, pe bună dreptate, faptul că o creștere a implementării și adoptării strategiilor IPM va fi vitală pentru atingerea obiectivelor SUR.
”Disponibilitatea unor instrumente adecvate de prognoză și monitorizare pentru fermieri, pentru a evalua și a ajuta la gestionarea bolilor și a dăunătorilor, ar trebui să fie integrată în continuare în IPM. Sistemele digitale de sprijinire a luării deciziilor pot ajuta fermierii în ceea ce privește previziunile, permițând astfel utilizarea produselor de protecție a plantelor la momentul și locul potrivit. Pornind de la această abordare din cadrul directivei existente, noul cadru ar trebui să promoveze abordări pragmatice și să evite sarcinile administrative sau luarea de decizii inutile și complicate pentru fermieri și SM”, se mai arată în comunicat.
Mai mult, industria de protecție a plantelor salută recenta publicare a unei baze de date centralizate a UE care cuprinde aproximativ 1.300 de bune practici IPM existente, inclusiv aproape 300 de orientări specifice fiecărei culturi. ”IPM nu este o soluție unică, potrivită tuturor fermierilor. Aceste strategii trebuie să fie flexibile și capabile să se adapteze la evoluția rapidă a condițiilor agronomice și de climă locale cu care se confruntă fermierii din întreaga Europă”, conchide AIPROM.
AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România.
Totodată, AIPROM este membră a CropLife Europe. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are ca scop promovarea utilizării responsabile a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea pentru produsele agricole.
AIPROM este pe deplin angajată în promovarea practicilor agricole durabile, cu o abordare complexă care îmbină grija pentru mediu cu exigențele economice ale agriculturii. AIPROM promovează agricultura sustenabilă prin încurajarea implementării managementului integrat al dăunătorilor, prin angajarea în inițiative voluntare, prin construirea dialogului de-a lungul întregului lanț alimentar și sprijinirea instruirii și formării fermierilor.
