Carmen Avram a cerut un buget mai mare pentru programul care sprijină și fermierii români
Violina Gorcinschi -
La momentul actual, în care alimentele de bază devin din ce în ce mai inaccesibile pentru populație, europarlamentarul Carmen Avram a cerut mărirea bugetului pentru programul de distribuire a fructelor, legumelor și lactatelor în unitățile școlare. Conform politicianului, copiii vulnerabili și fermierii au cel mai mult de suferit din cauza situației imprevizibile în care se află piața. Astfel, aceasta a solicitat și condiții contractuale mai bune pentru fermieri și școli.
În contextul sporirii îngrijorătoare a inflației, care a scumpit alimentele în Uniunea Europeană, cu o criză energetică fără precedent, care a blocat distribuția de lapte în jumătate din școlile românești, și cu un sector agricol greu încercat, Comisia Europeană nu poate risca întreruperea programului privind distribuția de hrană sănătoasă în școli. Schema are nevoie de un buget mărit și de criterii noi de atribuire a contractelor, conform eurodeputatului Carmen Avram, negociatorul Parlamentului European pentru raportul de implementare a Regulamentului privind distribuția de fructe, legume, lapte și produse din lapte în școlile din UE.
„De peste un an, ne confruntăm cu un deficit de peste 1 milion de tone de lapte, care, evident, i-a afectat direct și pe beneficiarii acestui program european – și anume elevii din școlile din România. În aproape jumătate din școlile din țară, distribuția de produse din lapte e blocată. Producătorii, loviți de criza energetică și de prețul furajelor, pur și simplu, nu mai pot oferi lapte la prețurile mici la care s-au semnat contractele în trecut. M-am luptat – și am reușit să ajung la un acord cu negociatorii din partea celorlalte grupuri politice – pentru a cere Comisiei Europene un buget mărit, astfel încât fructele, legumele, laptele și produsele din lapte să ajungă la și mai mulți copii și, în același timp, să sprijinim fermierii și producătorii europeni să treacă peste greutățile actuale”, a spus Carmen Avram.
Mărirea bugetului, esențială pentru funcționarea eficientă a programului
Necesitatea măririi bugetului a provenit și în contextul în care UE a oferit României cu aproape jumătate de milion de euro mai puțin față de alocarea precedentă, pentru implementarea acestui program european.
„România va primi, anual, din partea Uniunii Europene, 6,2 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume în școli, și 11,3 milioane de euro pentru distribuția de lapte și produse din lapte. Asta înseamnă că, față de anul școlar 2018-2019, înainte de pandemie, România a pierdut jumătate de milion de euro din alocarea de la UE. De aceea, e foarte important ca la votul din Comisia pentru Agricultură și, ulterior, din Plenul Parlamentului European, să obținem mărirea de buget de care vorbeam mai devreme. Este inadmisibil ca, în perioada de criză, cu inflație și prețuri mari la produsele agro-alimentare, să tăiem din banii alocați pentru o hrană sănătoasă a copiilor”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram.
În cadrul aceluiași raport, Carmen Avram a solicitat și eliminarea criteriului de atribuire a contractelor de furnizare a acestor produse la cel mai mic preț. Astfel, atât școlile, cât și fermierii mici, ar beneficia de această schimbare.
„Cu toate aceste prevederi, cu un buget mărit și criterii corecte de atribuire a licitațiilor, nu ar trebui să mai ajungem în situația în care fermierii să fie defavorizați de lanțurile mari de distribuție, care câștigă licitații oferind autorităților publice prețuri foarte mici, și nici să mai avem întreruperi în furnizarea hranei în școlile din România și din Uniunea Europeană. În plus, am înlesni accesul fermierilor și producătorilor mici, locali, la acest program”, a adăugat Carmen Avram.
Birocrația este un obstacol pentru fermieri
În plus, Carmen Avram a solicitat, prin intermediul raportului negociat, simplificarea birocrației și atragerea mai multor școli în cadrul programului european privind distribuția de fructe, legume, lapte și produse lactate.
„Din păcate, în prezent, o arată evaluarea Comisiei Europene, prea puțini fermieri și producători livrează direct spre școli produsele, pentru că nu au capacitatea, timpul și pregătirea necesare întocmirii dosarelor stufoase. În România, însă, situația e mult mai gravă decât în restul Uniunii. Pentru 1 kilogram de produs distribuit în școli, se produce 1 kilogram de documente. E o problemă foarte mare, dar la care, în calitate de raportor pe acest dosar, am propus soluții clare”, a precizat europarlamentarul.
Raportul a fost votat în Comisia pentru Agricultură
În raportul Parlamentului European, Carmen Avram a cerut următoarele:
– reducerea birocrației și simplificarea procedurilor de achiziție;
– extinderea perioadei contractuale, astfel încât să se asigure o predictibilitate sectorului, dar și școlilor. În acest fel, atât producătorul, cât și elevul vor fi siguri că distribuția de produse în școli nu va avea întreruperi;
– posibilitatea renegocierii prețurilor din contractele deja încheiate, în condițiile în care costurile de producție depășesc prețul negociat inițial;
– achiziționarea produselor distribuite în școli de la fermieri locali, aflați în proximitatea unităților școlare.
Pe lângă aceste prevederi, raportul votat în Comisia pentru Agricultură, conține și:
– mărirea bugetului pentru măsurile educaționale desfășurate în școlile în care se implementează programul european;
– posibilitatea achiziționării, în cazul copiilor cu intoleranțe și alergii, a unor produse adecvate restricțiilor medicale impuse;
– posibilitatea fuzionării programului european cu alte inițiative la nivel național sau local, pentru a crește atât numărul beneficiarilor, cât și cantitatea de hrană distribuită, în special pentru copiii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială;
– încurajarea distribuirii de produse organice, atât cât permite bugetul, ori producția la nivelul fiecărui stat membru.
Raportul a fost adoptat cu 43 voturi pentru, 2 împotrivă și 0 abținere, astăzi, miercuri- 22 martie, în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European. Documentul urmează să fie adoptat în Plenul Parlamentului European, în sesiunea din luna mai 2023.
