Fabricile de bere plâng după hamei şi cumpără cu 6000 de euro producţia de pe un hectar. Un singur fermier livrează 50%: Acaţiu Mora
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cultivatorii de hamei din România pot fi număraţi pe degete, deşi de pe urma acestuia se pot câştiga chiar şi 5.000-6.000 de euro la hectar. Trebuie însă răbdare şi bani pentru a susţine investiţia trei ani până intră cultura pe rod.
În prezent, suprafeţele cultivate cu hamei în România se ridică la doar circa 250 de hectare, care asigură aproximativ 15% din necesarul întregii industrii locale a berii, dar există infrastructură pentru suprafeţe de până la 600 ha, a declarat Acaţiu Mora, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, la un eveniment destinat industriei berii organizat de Mediafax. Înainte de 1989, în România se cultivau circa 2.700 de hectare de hamei, iar numărul cultivatorilor era cu mult mai mare.
“Un hectar de hamei produce cât 20-25 ha de cereale. Problema este că pentru a reînfiinţa o plantaţie pe o infrastructură existentă deja ai nevoie de 5.000-6.000 de euro la hectar în primul an. În următorii doi ani îţi trebuie alţi 4.000-5.000 de euro, iar banii ţi-i scoţi abia peste 3-4 ani, perioadă în care trebuie să rezişti”, spune Mora, care este şi cel mai mare cultivator din România, cu o suprafaţă de circa 125 ha de hamei.
Cultivatorul din Târgu-Mureş este un vechi furnizor al Bere Mureş – fostul producător al mărcii Neumarkt, intrată între timp în portofoliul Heineken. Nu este însă singurul, pentru că Mora preferă să lucreze în general cu mai mulţi clienţi să nu aibe “surprize”.
În mod normal, producţia de hamei începe în al treilea an de la plantarea butaşilor, media la hectar fiind în general de circa 1.500 de kilograme, cantitate pentru care agricultorii pot să primească de la fabricile de bere până la 6.000 de euro. Depinde însă şi de soi. Cele amare sunt mai ieftine şi mai productive, în timp ce în cazul celor aromatice producţia este mai mică, afirmă Mora. În acest an, din cauza secetei, recolta a fost mai mică cu circa 20% comparativ cu anul trecut.
În ce priveşte investiţia necesară pentru înfiinţarea unui hectar de hamei, Mora susţine că aceasta poate fi amortizată în 5-6 ani de la intrarea pe rod, iar cultura poate fi exploatată chiar şi peste 20 de ani. În România, cele mai bune zone de cultură sunt în Transilvania. Seminţele de hamei se cultivă în două perioade, fie în septembrie şi recoltatul se face în iunie, fie în martie şi se recoltează în iulie.
După recoltare, lianurile de hamei cu conuri se taie şi se aşează în remorci speciale, după care se transportă în hale. Aici, conurile sunt separate tot de maşini speciale de resturile vegetale. Urmează apoi uscarea conurilor şi procesul de balotare în urma căruia se fac peleţi, care se pun în cutii de carton şi se depozitează la rece până la momentul livrării la fabricile de bere.
Hameiul este o cultură dificilă, care necesită costuri mari pentru întreţinere. Poate acesta este şi motivul pentru care în prezent nu mai sunt decât cinci producători în toată ţara, după cum spune Mora. Dacă ar exista sprijin din partea statului măcar până la intrarea în anul trei, când începe producţia, altfel ar sta lucrurile sau cel puţin aşa afirmă cultivatorul din Târgu Mureş.
La momentul actual, industria berii foloseşte aproape jumătate din materiile prime din producţia internă, restul vine din import. Pentru a-şi asigura necesarul de orz de bere, cel mai mare producător de malţ din ţară, compania franceză Soufflet a încheiat contracte cu producătorii locali de orz de bere. Anual, industria berii are nevoie de circa 200.000 de tone de orz.
