Ce se întâmplă cu Legea arendei? Nina Gheorghiță, LAPAR: Durata minimă de arendare e prima nevoie a agriculturii!
Roxana Dobre -
Cum a evoluat nivelul arendei în fermele din România și ce speranțe au producătorii agricoli de la noua lege care ar urma să impună o durată minimă pentru încheierea contractelor de arendă. Nina Gheorghiță, Vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și fermier care lucrează peste 500 de hectare de teren în zona Bărăganului, a dezvăluit prin ce provocări și frământări trec anual producătorii agricoli din cauza pieței instabile a arendei.
Nivelul arendei din fermele vegetale a suferit mari modificări în ultimii ani. Fermierii au fost nevoiți să țină pasul cu creșterea pe care au cerut-o proprietarii de teren, pe hectar, iar producătorii agricoli nu au rămas niciodată în urmă față de nivelul pieței, a afirmat Nina Gheorghiță, Vicepreședinte LAPAR, în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, ediția de astăzi, marți – 2 mai.
Nivelul arendei în ferme. Nina Gheorghiță: ”Ca fermier ești obligat să ții pasul”
Nina Gheorghiță a explicat că fermierii au ținut întotdeauna pasul cu nivelul arendei stabilit de piață și a dat exemplu fermei proprii, pentru care a pornit în 2010 cu o arendă de 600 de kilograme de grâu la hectar și a ajuns în 2015 la 1.500 de kilograme.
”S-au ridicat semne de întrebare cu privire la nivelul arendei, cât va fi, dacă va rămâne același. Vreau să vă spun că fermierul va ține cu siguranță pasul cu piața. Noi în 2010, când am semnat contractele de arendă, aveam 600 de kilograme de grâu la hectar Aceasta era arenda zonei, după care în 2012 am crescut la 800 de kilograme, după care în 2015 am crescut din nou la 1.000 de kilograme. După care am închis cu 1.500 de kilograme. Deci nu ai cum să rămâi pe loc”, a adus lămuriri fermiera.
În cazul sumelor achitate fondurilor de investiții, Nina Gheorghiță spune că nivelul arendei a ajuns în prezent undeva la 300 de euro pe hectar.
„Iar dacă discutăm pe partea fondurilor de investiții, am ajuns astăzi la 250-300 euro (pe hectar n.r), în 2010 plăteam 100 euro, deci au evoluat foarte mult. Și atunci ești obligat să ții pasul pentru că trebuie să vezi ferma ca pe investiție pe termen lung și ești conștient că la momentul la care îți expiră contractul, tu ca fermier dacă nu ai avut un comportament adecvat în relația cu proprietarul de pământ, poți să-i oferi ce arendă dorești, nu va mai rămâne la tine și nimeni nu-și dorește lucrul acesta. Acum să sunt și fermieri care fac agricultură de oportunitate, care vin și supralicitează nivelul la arendă din dorința de a acapara suprafața respectivă și după aceea devin neserioși. Aici și proprietarii trebuie să își ridice niște semne de întrebare”, a mai spus aceasta pentru emisiunea Agrostrategia, care poate fi urmărită în fiecare zi, de luni până joi, de la ora 10:00, la TVR 1.
Nina Gheorghiță: În 2010, proprietarii semnau arenda pe 10 ani
Vicepreședinta LAPAR a explicat că și comportamentul proprietarilor de teren s-a schimbat de-a lungul anilor odată cu interesul tot mai mare al fermierilor, de a arenda.
”Atunci responsabilitatea aceasta de a asigura securitatea alimentară, că tot vorbim despre securitate, nu poți să fii sustenabil în timp, pentru că sustenabil în timp înseamnă să poți să fii viabil economic, dar în același timp să-ți conservi și resursele naturale pe care le exploatezi. Și atunci te rezumi la a acționa de la un an la altul. Ori eu am văzut cât de mult ne-a ajutat pe noi în 2010 faptul că la vremea respectivă fiind încă suprafețe care erau pârloagă, deci nu interesa pe nimeni, proprietarii semnau pe 10 ani (contracte de arendă n.r) nu li se părea ceva neconstituțional sau că îngrădești cumva, ceva. Și se bucurau că primesc pe teren ceva sau știau ce se întâmplă cu pământul lor, că cineva poartă de grija acelei suprafețe. Am văzut cât a contat în relația cu băncile pentru că, când mergi la bancă nu ne putem dezvolta în afara creditelor așa cum nici în plan personal, în viața de zi cu zi nu poți lua o casă sau o mașină fără credit. Așa nici într-un business, indiferent de mărime, nu te poți dezvolta în afara creditului”, a mai spus Nina Gheorghiță pentru emisiunea Agrostrategia.
Acesta a completat că nevoia fermierilor de a avea stabilitatea terenului pe care îl lucrează, pe termen cât mai lung, este esențială astfel încât în agricultură să se poată vorbi și de un mic profit.
”Într-o fermă, indiferent că discutăm de fermă vegetală sau zootehnie de mărime mică, medie, primul mijloc de producție pe care îl ai este terenul. Dacă nu ai stabilitatea lui, în agricultură, unde investițiile sunt extrem de mari, gradul de recuperare a investițiilor este unul foarte lung, nu ai cum să activezi sănătos, să poți să faci o pilotare corectă a acestui business fără să ai stabilitatea terenului. Și atunci ne duce cu gândul ca în prima fază să discutăm de argumente economice, dar totul se reduce la economie. După care nu ai cum să protejezi această resursă extraordinară, și anume pământul, decât dacă ai o durată, măcar pentru media unei rotații (a culturilor n.r) care să-ți permită să-ți conservi nivelul de fertilitate, nu mai spun să-l îmbunătățești. Deci practic dacă nu ai această stabilitate a terenului, nu îți poți face meseria”, a mai arătat specialista.
Nina Gheorghiță a mai explicat că nivelul suprafeței pe care un fermier o lucrează este esențial și în relația cu băncile, acolo unde producătorii agricoli apelează de cele mai multe ori pentru finanțarea afacerii pe care o gestionează.
”Și atunci bancherul vrea să vadă că tu ai venituri stabile pe perioada de rambursare a creditului pe care îl iei. Păi, dacă la bancă nu te poți duce decât cu un contract de arendă pe 3 ani, maxim 5 ani, deci noi nu am mai reușit să convingem în 2020 proprietarii să ne arendeze decât pe maxim 3 ani, dar repet, avem și o suprafață, un nucleu acum în proprietate, dar nu toți sunt fericiți ca și noi. Și cunosc foarte mulți fermieri care lucrează suprafețe doar în baza contractului de arendă. Și atunci, încă o dată, revenind la bancher, el vrea să vadă că ai stabilitatea terenului, care îți asigură stabilitatea veniturilor pe perioada de rambursare a creditului”, a adus argumente Nina Gheorghiță.
Durata minimă de arendare – prima nevoie a agriculturii
Nina Gheorghiță a făcut o serie de precizări și în legătură cu Legea Arendei, proiect care se află în prezent în Parlament și care, conform celei mai recente forme, ar urma să stabilească nivelul contractului de arendă la minim 7 ani.
”Sunt atât de multe argumente în favoarea duratei minime de arendare încât nu cred că poate cineva atunci când pui pe masă toate aceste argumente să spună că nu e prima nevoie a agriculturii durata minimă de arendare. Au fost discuții pe 10 ani, după care de la Senat, noi toți fermierii la unison, la consultări, pentru că am făcut parte din echipa care a reprezentat asociația din care fac parte (LAPAR n.r), dar la negocieri la momentul respectiv au fost și alte organizații, toate cele patru organizații care compun Alianța pentru Agricultură și Cooperare, Asociația Forța Fermierilor, etc. Și am am solicitat 10 ani de la Comisia de agricultură din Senat, fără să ni se argumenteze de ce, într-o discuție cu comisia juridică au ajuns la concluzia că trebuie modificat la 7 ani. Proiectul de lege s-a dezbătut în Comisia de agricultură din Camera Deputaților”, a spus vicepreședinta LAPAR.
Aceasta a reamintit care a fost parcursul legislativ al proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil, PL-x nr. 455/2022, cunoscut ca Legea Arendei și cum aceasta s-a ”transformat” pe la diversele comisii din Parlament.
”Domnii deputați, fiind mai mulți, care cunosc foarte bine nevoia fermierilor, au votat 10 ani. Proiectul s-a întors de la Comisia juridică de la Camera Deputaților pentru că era diferență între avizul dat de Senat și avizul dat de Camera Deputaților, ne-au invitat din nou la discuții și am ajus la concluzia cu toții că dacă decidentul politic are unitate pentru 7 ani, acceptăm și 7 ani, măcar să voteze. Eu sunt optimistă că legea va trece, sunt de la natură un om optimist. Recunosc că la nivelul Alianței mai trebuie să facem ceva demersuri. Noi am trimis, dacă nu mă înșelă memoria, în 25 februarie la toate grupurile parlamentare din Camera Deputaților o adresă prin care-i rugam să stabilim întâlniri cu fiecare grup parlamentar, indiferent de culoarea politică. Să explicăm și să ne punem la dispoziția parlamentarilor care nu fac parte din Comisia de agricultură, să răspundem la toate întrebările pe care le au. Deocamdată nu am primit răspuns, așteptăm”, a arătat Nina Gheorghiță.
Agricultoarea a completat că speranța fermierilor este ca legea să fie votată până la vacanța parlamentară, în caz contrar, există șanse ca proiectul să fie din nou modificat, față de forma agreată cu fermierii. ”Noi ca și Alianță ne dorim ca acest proiect de lege să intre la vot până în vacanța parlamentară din vară pentru că dacă nu va intra noi ne mai pierdem din optimist că atunci când ne întoarcem în toamnă și reluăm lucrările, intrăm și într-un an oarecum electoral când logica demersurilor se mai schimbă puțin”, a subliniat aceasta.
Citiți și: România, printre țările UE cu un nivel scăzut al arendei pentru terenurile agricole
De ce trenează Legea Arendei, în Parlament?
Nina Gheorghiță a mai spus că Legea Arendei este blocată în Parlament din 2019, iar printre argumentele care o țin ”la sertar” se află contestații legate de neconstituționalitatea acesteia sau încălcarea dreptului de proprietate. Toate acestea sunt sunt sustenabile însă, a spus Nina Gheorghiță.
”Legea durează totuși din 2019, îmi aduc aminte, era președintele Comisiei pentru Agricultură domnul Alexandru Stănescu și discuta atunci că sunt într-o stare avansată a proiectului cu varianta de 7 ani. Totuși legea trenează iar o explicație o vedem toți. Adică în momentul în care fermierii fac un pas și câștigă, să spunem puțin teren în negocierile cu decidentul politic pe acest subiect, se pornește așa o furtună de așa manieră încât să întoarcă opinia publică împotriva fermierilor și cumva să mai amânăm că poate încă nu este momentul, că societatea civilă nu acceptă, că este neconstituțional, că încălcăm dreptul de proprietate. Ceea ce nu este adevărat. Avem foarte multe argumente. Ne putem uita la ceea ce se întâmplă în țările care au agricultură foarte dezvoltată, pe care le folosim ca etalon la care ne raportăm. În Franța durata contractului de arendă pornește de la 9 ani, se duce la 18-27 de ani. În Belgia există posibilitatea să arendezi pe toată durata profesională, adică fermierul semnează până la final. Asta nu înseamnă că, de exemplu, există această portiță. În Franța, de exemplu, dacă proprietarul dorește să-și ia terenul înapoi, are această portiță, dar se angajează că-l va lucra el cu familia lui pentru minim 9 ani. Deci nu pot să spui că mă apuc mâine de fermă și să abandonez peste 2 ani să-l arendez în altă parte”, a mai susținut Nina Gheorghiță în cadrul emisiunii Agrostrategia.
Nina Gheorghiță a dezvăluit și care este suprafața pe care o lucrează împreună cu soțul său, în zona Bărăganului, atât în arendă cât și în proprietate.
”Ferma noastră este în comuna Roșiori, județul Brăila, deci în Bărăgan. O avem din 2010 iar suprafața pe care o lucrăm variază de la un an la altul de așa manieră încât probabil dacă ați pune laolaltă discuțiile legate de suprafață, vezi vedea că răspunsul nu este niciodată același. Pentru că noi în agricultura românească avem această instabilitate a surprafeței pe care o lucrăm. În 2010 am pornit cu 900 de hectare, am ajuns la un moment dat la 550 de hectare cât aveam anul trecut, acum avem 646 de hectare, pentru că am mai cumpărat. Deci este variabilă suprafața. În 2023 s-ar putea ca aceasta să devină mai mică pentru că expiră o parte dintre contractele de arendă. Dar totuși în momentul în care ne facem planul de business, contăm pe o suprafață de 500 de hectare și în momentul de față avem în proprietate undeva la 240 de hectare, sigur, cu credite încă neplătite”, a conchis Nina Gheorghiță.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Nina Gheorghiță (02.05.2023)
