USDA: Producția de porumb a României va crește cu peste 50%, suprafața cultivată este în scădere
Violina Gorcinschi -
Producția de porumb a României este estimată să aibă o creștere cu peste 50% în acest an în raport cu recolta de anul trecut, când culturile au fost afectate de secetă, arată analizele Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) și ale Comisiei Europene pentru țara noastră.
România va avea cea mai mare scădere a suprafeței cultivate cu porumb în anul de recoltă 2023/24, însă se preconizează că producția va crește cu peste 50% față de anul trecut – rezultate care sunt, însă, cu 7% mai slabe decât media ultimilor 5 ani. În plus, USDA se așteaptă că revenirea exporturilor de porumb ale UE va fi condusă de România grație poziției geografice care avantajează aprovizionarea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
România ar urma să aibă o suprafață de 2,38 de milioane de hectare cultivate cu porumb
Conform raportului USDA, suprafețele cultivate de porumb din UE vor scădea, ajungând la un total estimat de 8,7 milioane de hectare, cu cele peste 8,8 milioane de hectare de anul trecut, situație la care contribuie și România, cu cea mai mare scădere a terenurilor cultivate.
Comisia Europeană a estimat suprafața cultivată de porumb în România la 2,38 milioane de hectare, cu 3,5% mai mică decât cea din 2022 și cu 5,6% sub media ultimilor 5 ani, situație la care au contribuit mai mulți factori. Cauzele ar putea fi temerile legate de importurile ucrainene care au scăzut semnificativ prețurile, faptul că există culturi precum floarea-soarelui rezistente la secetă, dar și culturi mai profitabile precum soia. Conform statisticilor, aceasta este cea mai mică suprafață de porumb din 2011 încoace.
Anul trecut, 47,6% din suprafața cultivată cu cereale a fost reprezentată de culturile cu porumb boabe, țara noastră fiind cel mai mare cultivator de porumb al UE din punctul de vedere al suprafeței. Cu toate acestea, nu este și cel mai mare producător; Franța, al doilea jucător în ceea ce privește suprafața, a cultivat în 2022 cu 1 milion de hectare mai puțin decât România, însă a obținut o producție cu 2,5 milioane de tone mai mare.
„Pentru România se așteaptă cea mai mare scădere a suprafeței pentru porumb în anul de recoltă 2023/24, urmată de Polonia, Franța, Germania, Croația, Slovacia și Italia. În schimb, Ungaria și Spania se așteaptă la o creștere a suprafeței de plantare. Alte state membre, precum Slovenia, anticipează variații mici, sau nicio schimbare în Bulgaria și Republica Cehă”, s-a arătat în raportul USDA în care s-a făcut referire și la deficitul de apă din sol din anumite zone.
UE este deja afectată de deficitele de apă, cu preponderență în Bulgaria, Croația, Grecia, Slovenia, Ungaria, Italia și în anumite regiuni din România.
În ceea ce privește producția de porumb din UE, USDA se așteaptă la ameliorarea acesteia față de anul secetos anterior și va ajunge, în anul comercial ce începe cu octombrie 2023, la 64,4 milioane de tone, în comparație cu 52 de milioane de tone anul precedent sau 71,4 milioane de tone în anul 2021/2022.
Situațiile meteorologice favorabile și utilizarea adecvată a resurselor de tehnologie agricolă vor determina statele membre, printre care și România, să producă mai mult după ce au fost afectate de scăderi dramatice în anul de producție 2022/2023.
„Reducerea suprafeței va fi compensată integral de creșterea productivității. Cu toate acestea, având în vedere precipitațiile sub media de până acum, estimările privind randamentul pentru majoritatea statelor membre UE cultivatoare de porumb sunt prudente. În termeni de volum, Ungaria și România anticipează cele mai mari recuperări de la recoltele lor nereușite în 2022”, au notat specialiștii USDA.
De altfel, și proiecția Comisiei Europene arată pentru anul acesta o creștere a producției de porumb din România la 13 milioane de tone, față de 8,2 milioane de tone cât a recoltat anul trecut (plus 52%), potrivit Institutului Național de Statistică. În 2021, considerat un an agricol bun în care s-a cultivat 2,5 milioane de hectare (față de 2,3 milioane în 2023), producția fermierilor locali a ajuns la 1,48 de milioane de tone de porumb.
România, rămâne lider pe piața de export porumb
La categoria exporturi, specialiștii USDA au estimat că revenirea exporturilor de porumb din UE va fi condusă de România, datorită poziției geografice avantajoase în aprovizionarea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Un alt avantaj ar putea fi concurența mai slabă din partea Ucrainei care preconizează cultivarea a cel mult 3,3 milioane de hectare cu porumb, adică de două ori mai puțin decât înainte de începerea războiului. Statul vecin mai are însă aproximativ 5 milioane de tone de porumb despre care nu se știe dacă va putea fi exportat.
În primele 43 de săptămâni ale acestui an comercial 2022/2023, România a exportat, conform Comisiei Europene, peste 1,2 milioane de tone, dintr-un total de 2,5 milioane de tone, principalele destinații fiind Coreea, Marea Britanie și China.
În UE, România mai concurează cu Bulgaria și Franța, însă Polonia vine puternic din urmă și este posibil să își consolideze poziția de exportator al UE, la egalitate cu Bulgaria și Franța.
