• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de varză în solar, o cultură profitabilă pentru fermierul Cătălin Dascălu din Moțăței

    Roxana Dobre -

    Cultura de varză în solar, o varză timpurie, este profitabilă în acest an pentru un fermier din Moțăței, județul Dolj. În ciuda costurilor crescute de producție, varza cultivată în solar este mai rentabilă decât cea cultivată în câmp.

    Cătălin Constantin Dascălu, legumicultor din Moțăței, județul Dolj a explicat pentru rubrica Grădina Danei, realizată de Dana Constatinescu pe TVR 1 cum se produce varza în solar.

    ”Sunt foarte mulțumit de cum arată varza pentru această perioadă având în vedere condițiile meteo prin care am trecut. Adică am avut vânt și soare, cel mai periculos pentru solar pentru că înăuntru se fac 35 de grade și nu poți să aerisești pentru că bate vântul și riști să pierzi folia”, a spus legumicultorul.

    Citiți și: Legume care se pot cultiva cu succes după o cultură de varză

    Constantin Cătălin Dascălu, Legumicultor din Moțăței, județul Dolj

    Constantin Cătălin Dascălu spune că 2023 poate fi definit deja ca un capricios. Zilele cu temperaturi scăzute i-a determinat pe legumicultori să asigure căldură permanentă răsadurilor.

    ”Trei săptămâni de zile la răsad nu am avut nici măcar o zi cu soare și avem din ce în ce mai multe provocări în fiecare an. Deși am o experiență de 15 ani în cultivarea legumelor pot spune că în fiecare an ai câte ceva de învățat”, a spus legumicultorul.

    Cum se obțin răsadurile de varză timpurie

    Acesta a explicat și cum a obținut răsadurile de varză și ce investiții necesită o asemenea cultură.  ”Sămânța a pus pusă în turbă și am semănat undeva la 1 decembrie. Nici nu terminasem bine cu cea din câmp, din toamnă și am început să semănăm noua cultură. Căldura solarului am asigurat-o cu rezistențe, mai exact pe pământ pun polistiren ca să nu se piardă căldura, și pe acesta pun rezistențe. Se consumă într-adevăr curent electric, spre exemplu pentru varza extratimpurie am undeva la 1.500 de lei factura (pe lună n.r), doar pentru faza de răsad când a fost nevoie de mai multă căldură”, a mai explicat Constantin Cătălin Dascălu.

    Citiți și: Producerea răsadurilor de legume: 15 greșeli de evitat

    Costurile unei culturi de varză în solar

    Investițiile în substratul în care sunt plantate semințele, și mai târziu răsadurile sunt esențiale. Legumicultorul doljean a explicat care sunt costurile dar și cât de importantă este turba în care se dezvoltă legumele.

    ”Anul acesta am cumpărat turbă de fix 10.000 de lei și nu îmi ajunge. Ca să faci un răsad să fie ferit de boli automat trebuie să faci cu turbă sterilă cu tot ce trebuie, că altfel dai o grămadă de bani pe sămânță și după aceea când aștepți să răsară apar boli, și atunci pierderea e mai mare. Turba vine deja pregătită cu îngrășământ, nu mai pun absolut nimic. Doar o udăm pentru că turba vine uscată. Dar trebuie să fi tot timpul aici ca să vezi cum se dezvoltă, să nu scadă temperatura. Spre exemplu la răsad de patru-cinci ori pe zi trebuie să verifici care este starea culturii. Ba iese soarele și aerisim, dă, folia de pe solar, ba este nor și o tragem înapoi.  Din 2020, în fiecare an fac analiză și la apă și la la sol. Vă spun sincer când ne-am apucat de făcut legume mai demult nu credeam că necesită atâta carte și atâta investiție. Acum e o chimie. Ai greșit cu ceva, vi la rădăcină, de exemplu, îi bagi ceva prea mult sau ai blocat rădăcina și nu mai evoluează. Deci e e foarte, foarte greu acum dacă vrei să faci performanță trebuie să și investești mult”, a detaliat legumicultorul.

    Ce producție se obține la varza cultivată în solar

    Cultura de varză a mers bine în solariile lui Constantin Cătălin Dascălu. În 2023 nu a intrat încă la recoltat dar estimează de asemenea o producție bună.

    ”Anul trecut într-un solar de 7,5 ari cu 2.400 de plante când am tăiat prima dată am scos 4 tone și la 6 zile diferență când am tăiat am scos 5,2 tone. Anul acesta încă nu am intrat la tăiat dar cultura arată bine”, a mai dat detalii fermierul.

    Varza în solar versus varza în câmp. Care e mai profitabilă

    Fermierul din Moțăței a menționat și care sunt diferențele dintre cultura de varză în solar și cea convențională, adică varza cultivată în câmp deschis.

    ”Există diferențe între cele două culturi. Spre exemplu  anul trecut am plantat varza în solar la sfârșitul lunii ianuarie și în câmp am plantat-o pe 5 februarie. La noi cred că este singura zonă din țară unde se mai cultivă la tunel mic și acolo s-a plantat pe 15 de februarie, iar acum este diferență la cultivare de 3 săptămâni”, a explicat fermierul.

    Legumicultorul a punctat că la varza din solar este mai puțin efort decât la cea cultivată în câmp. În plus, varza în aer liber este mai expusă, iar riscurile de a pierde recolta sunt ridicate.

    Cu varza timpurie din solar, familia de legumicultori iese pe piață foarte devreme, iar spațiu protejat face să nu fie nevoie de tratamente de și de îngrijire suplimentară. La varza în câmp, la tunel, lucrurile se complică: ”Trebuie să vin să o descopăr, să o sap și să o stropesc. Vă dați seama de câți oameni am nevoie. Plus când plantăm, în solar cu familia, adică 5 persoane care muncim, am plantat tot într-o zi, pe toți cei 4.000 de mp. În câmp avem nevoie de 3 zile câte 10-12 persoane, am plantat 18.000 de fire plus.  Plus că în câmp trebuie să tragem arcadele, să scoatem foliile, să le tragem din pământ unde e nevoie din nou de zilieri”, a exemplificat legumicultorul despre avantajele culturii de varză în solar.

    Strategie de vânzare la varză

    Constantin Cătălin Dascălu a dezvăluit și care este strategia sa pentru piață, pentru a obține un preț cât mai mare pe kilogram.

    ”Piața este destul de schimbătoare. Noi de aceea mergem pe două culturi, una în solar și cealaltă în câmp, pentru că dacă la începutul perioadei vine marfă de import cererea este mai mică iar la final pot fi perioade când nu există marfă și atunci există cerere spre noi. Spre exemplu anul trecut am prins mai bine pe final decât la început”, a mai arătat legumicultorul.

    Sever Meleru, Director regional Holland Farming

    Recomandările specialiștilor pentru o cultură reușită de varză

    Sever Meleru, Director regional Holland Farming, a specificat la rândul său că legumicultorii trebuie să se alinieze anual la schimbările climatice și să aplice tratamente în consecință.

    ”Sunt zile călduroase, radiații foarte mari, în general condiții foarte neprietenoase pentru culturile legumicultorilor. Cultura de varză are secretele ei, dacă stăpânești tehnologia și folosești produse de calitate pot fi rezultate foarte bune. Dacă vrem să avem o cultură foarte bună trebuie să știm de unde să începem și ce avem în sol. Știind ce avem în sol este mai ușor să transmitem informația cu necesarul de elemente în cazul culturii de varză, în cazul nostru”, a spus specialistul.

    Acesta a completat că pentru cultura de varză este important un necesar mai mare de potasiu. ”Ne trebuie o căpățână compactă, așezată care poate fi valorificată ușor. Nu ne trebuie o plantă aerată, deci vindem căpățâna, nu mijlocul și de aceea avem nevoie de calciu, potasiu, magneziu. În toate discuțiile cu producătorii de varză le recomandăm să aleagă hibrizi foarte buni, cu rezistență foarte bună pentru că repet, ne confruntăm cu o climă în continuă schimbare. Noi le recomandăm în special să aleagă hibrizi care nu emit tijă florală, care se comportă bine la variații de temperatură, stresul din exterior”, a mai menționat acesta.

    Calitatea apei și a solului sunt de asemenea extrem de importante pentru producții bune la hectar, de aceea testele sunt esențiale. ”Este important pentru că spre exemplu știm ce valoare are pH-ul și ce produse putem să folosim ca să îl aducem la nivelul optim. Practic știm să facem o rețetă de fertilizare completă și mai ales corectă. Spre exemplu dacă avem un pH mai mare decât 7,5 încep să apară probleme prima fiind blocarea fosforului după care încep și alte blocaje pe celelalte micro și macro elemente. Iar asta putem vedea doar într-un set de analize. Din ultimii an ce am văzut din analize cele mai multe probleme le ridică fosforul, care este în exces”, a declarat Sever Meleru.

    Director regional Holland Farming a mai spus că pentru corectarea pH-ului se recomandă produse pentru fertilizare, hidro-solubile. ”Odată administrate cu apa de irigat la nivelul rădăcinii reduce valoarea pH-ului și atunci planta poate să asimileze ce îi administrăm noi prin picurare. Sunt produse ce se aplică foliar, și au rol de a coborî pH-ul la nivelul soluției, colorează apa în anumite nuanțe și atunci ne dăm seama de valoarea pH-ului și putem să coborâm cu aceasta la nivelul la care avem nevoie pentru a aplicaproduse fitosanitare, biostimulatori, produse pentru fertilizare foliară. Pentru rezultate foarte bune recomandăm chiar folosirea de biostimulatori care să aibă la bază auxine, citochinice, micro și macroelemente în compoziție, produsele care pot fi aplicate simplu și foliar”, a mai specificat Sever Meleru.

    Acesta a mai spus că esențial pentru cultura de varză este fertilizarea de bază p care ar trebui să o facă orice legumicultor înainte de a înființa cultura. ”Pentru un  bun parcurs al plantei în perioada de vegetație recomandăm folosirea de îngrășăminte cu eliberarea controlată, care au elementele periculate care practic asigură o eliberare lentă și pe o perioadă îndelungată, depinde de produs de la 2 -3 luni până la 5-6 luni. Iar imediat după ce s-a plantat varza se recomandă aplicarea unui produs pentru dezvoltarea sistemului radicular, pe bază de aminoacizi, micro, macro elemente, produse care chiar ajută planta în condițiile de stres. Toate aceste produse sunt omologate și în agricultura ecologică, sunt 100 % naturale iar o altă gamă sunt produse care o compoziție chimică mică, gen 96 % produs natural, 9 % ceva chimic. Dar sunt și produse care sunt în totalitate chimice dar fără care cultura nu poate exista. Dacă sunt folosite cum trebuie nu este nicio problemă”, a conchis specialistul.


    Te-ar mai putea interesa

    ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață Ouăle maronii vor fi înlocuite în magazine de ouăle albe. Fenomenul, explicat de fermieri Un tânăr întors din Olanda și-a făcut plantație de lalele. Grădina poate fi vizitată gratuit

    Ultimele știri

    Praful saharian, o problemă nouă în ferme. Cum sunt afectate culturile agricole Miei vânduți din portbagaj. Polițiștii au împărțit amenzi Secretar de stat – anunț de ultimă oră despre plata ajutorului de 100 de euro la hectar