• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Asociațiile din sectorul agroalimentar, la Guvern. Veștile nu sunt grozave

    Roxana Dobre -

    Reprezentanții mediului asociativ din sectorul agroalimentar s-au întâlnit ieri, joi – 13 iulie, cu premierul Marcel Ciolacu. La discuții au participat și președintele PNL Nicolae Ciucă, dar și ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

    Subiectul discuțiilor dintre premier și mediul asociativ a fost reprezentat de facilitățile fiscale pe care actualul Executiv analizează să le elimine. Este vorba, mai exact, despre facilitățile acordate salariaților din sectorul agroalimentar, conformLegii 135/2022 și Ordinului Ministrului Finanțelor 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară.

    Citiți și: Lege pentru fermieri: Salariu minim de 3.000 de lei și facilități fiscale ca în construcții!

    Nina Gheorghiță a reprezentat LAPAR la discuțiile cu premierul Nicolae Ciucă, ce au avut loc ieri, joi – 14 iulie

    Nina Gheorghiță, LAPAR: ”Dacă Guvernul ne va lua aceste facilități va trebui ca din veniturile fermei să putem compensa”

    Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR a fost reprezentată la ședința de la Guvern de către Nina Gheorghiță. În cadrul discuțiilor de la Palatul Victoria, aceasta că a atras atenția premierului Ciolacu că fermierii și-au făcut planurile, venituri și cheltuieli, luând în calcul stabilitatea cadrului fiscal.

    ”Noi nu am avut nimic altceva să-i cerem domnului premier să își respecte cuvântul. La preluarea mandatului, ne-a spus că agricultura și industria de procesare sunt o prioritate și că vrea să asigure predictibilitate acestor sectoare. Ca urmare, să găsească pârghiile necesare de așa manieră încât deficitul bugetar să fie atins, dar nu prin anularea facilităților fiscale pentru agricultură și industria agroalimentară, pentru că noi ne-am bugetat veniturile și cheltuielile luând în calcul stabilitatea cadrului fiscal și că dacă ne va lua aceste facilități va trebui ca, din veniturile fermei, noi să putem compensa, pentru că niciun salariat nu va accepta să meargă acasă cu mai puțini bani decât cât ia acum cu aceste facilități”, a explicat Nina Gheorghiță.

    Vicepreședintele LAPAR a completat că în discuțiile cu premierul a atras atenția că producătorii agricoli vor trebui să compenseze din veniturile proprii taxele dar și diferența de bani din salariul angajaților, care a crescut după implementarea facilităților fiscale.

    ”Să nu-și imagineze că noi avem mecanizatorii sau și inginerii-tehnicieni în ferme pe salariul minim pe economie. Nu, au de două ori, de trei ori, chiar de patru ori salariul minim pe economie și atunci dacă omul pleca acasă poate cu 1.000, cu 1.500 lei în plus, el dorește să aibă acești bani în continuare și atunci va trebui să îi punem noi plus taxele aferente, deci nu avem cum. Ca urmare, dacă la început nu erau foarte dornici, să spun așa, să ne păsuiască în continuare, către finalul discuției care a durat ceva timp, am plecat de la Guvern optimiști că cel puțin până la 1 ianuarie 2024 lucrurile vor rămâne cu aceste facilități. Așa ne-au spus, chiar hotărât, dar nici hotărât că ni le vor lăsa, dar nici că nu ni le vor lăsa”, a mai subliniat vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR.

    Nina Gheorghiță a menționat că reprezentanții asociațiilor au plecat cu promisiuni ferme că Guvernul va încerca să negocieze cu Comisia Europeană (CE) menținerea facilităților fiscale pentru agricultură. ”Au spus că vor încerca, că ne-au înțeles problemele și vor vedea cum vor discuta cu cei de la Comisia Europeană, pentru că înțeleg un lucru Comisia Europeană, pe lângă partea de deficit bugetar, și-ar dori să rămânem undeva la 3% ceea ce este imposibil să atingem de la deficitul pe care îl avem acum, dar înțeleg că nu sunt împăcați cu ideea că există salariați care nu plătesc contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate, CASS-ul respectiv și totuși beneficiază de aceste servicii de sănătate. Și nu ar fi corect în raport cu ceilalți salariați din economie, care plătesc cumva și pentru aceste sectoare scutite, cum e IT, construcțiile și agricultura și industria agroalimentară”, a mai explicat Nina Gheorghiță.

    Conform acesteia, reprezentanții fermierilor au discutat cu premierul strict pe tema facilităților fiscale, restul problemelor din agricultură fiind atinse doar vag.

    Citiți și: Sindalimenta anunță ”ample acțiuni de protest” dacă vor fi eliminate facilitățile fiscale pentru agricultură

    Ionel Arion, Președintele Federației Naționale PRO Agro: TVA pentru alimente, păstrat la 9%

    Președintele Federației Naționale PRO Agro, Ionel Arion, a participat de asemenea la întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta a explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că România este nevoită retragă sau să anuleze pe o parte dintre facilitățile fiscale din cauza unor condiții din PNRR.

    ”Acest lucru survine în virtutea celor negociate de România prin PNRR cu ani în urmă. Faptul că la vremea respectivă nu am avut inspirația de a fi mai flexibili, ne forțează azi ca unele din măsurile care au fost benefice pentru agricultură, pentru industria alimentară, pentru sectoarele pe care le reprezentăm, să fie anulate. Acele facilități au fost benefice, dar nu și-au făcut simțite efectul pe o perioadă mai lungă, fiind abia introduse. Azi suntem nevoiți să le retragem sau să le anulăm pe o parte dintre acestea. Suntem obligați ca țară să eliminăm facilitățile acordate lucrătorilor din agricultură pe CASS, sănătate. Am încercat să negociem cu Guvernul să le ridicăm eșalonat”, a spus Arion.

    Acesta a completat că, potrivit discuțiilor, de la 1 ianuarie 2024 va fi reintrodus CASS-ul, se va păstra facilitatea pentru CAS pensie și pentru impozitul pe venit, acestea fiind facilități care rămân în continuare. ”Există acum o presupunere din partea noastră, a mediului asociativ, că va fi undeva mărit cu 10-12% salariul minim pe economie, deci credem că va fi undeva între 3.300-3.400 lei, tot de la 1 ianuarie.  Un lucru îmbucurător este faptul că nu se va modifica TVA-ul pentru alimente va rămâne tot 9%. Am cerut o flexibilitate mai mare pentru accesul la finanțare pentru ceea ce înseamnă industria alimentară, servicii conexe, agricultură, ferme vegetale, ferme-zootehnice, eventual creionarea unor noi forme de a finanța aceste sectoare, gen cum au fost IMM- Invest”, a mai arătat președintele PRO Agro.

    Acesta a mai spus că a transmis premierului că sectorul agricol este nemulțumit că o facilitate care a fost introdusă recent trebuie retrasă deja.

    ”Într-adevăr, nu ne bucură faptul că o facilitate de abia introdusă trebuie să fie ridicată, dar trebuia să ne așteptăm că acestea vor fi acordate pe un cadru temporar, pe o perioadă anume de timp, că nu am definit-o la vremea respectivă că este un an pe, sunt 2 ani sau trei sau patru. Asta este altceva. Ne-am fi bucurat să beneficiem și noi cum au beneficiat sectoarele, celelalte de IT sau de construcții, care au deja 4 ani de când implementează aceste facilități. Însă înțelegem și faptul că este obligația României până la urma urmei, prin planurile strategice pe care le-au agreat la nivel de comunitate europeană, riscul foarte mare este ca România să suporte ori o suspendare a plăților, ori întrerupere a plăților pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, în cazul în care nu se aliniază acestor angajamente, că până la urma urmei este un angajament al țării, nu Comisia ne obligă. Prin negociere a PNRR, România s-a angajat să facă lucruri și înțelegem și acest lucru. Credem noi că sunt lucruri care pot fi corectate. Totuși, faptul că România are încasare mai slabă la buget ne aflăm, cred că pe ultimul sau penultimul loc la nivel de Uniune Europeană, ceea ce înseamnă colectare la bugetul de stat”, a mai declarat Arion.

    Ion Arion a subliniat că deficitul bugetar nu poate fi recuperat de la fermieri prin taxe ci prin măsuri concrete luate de Guvern. ”Nu prin tăierea taxelor, prin tăierea facilităților și reintroducere a taxelor pe pe pe salarii se recuperează ceva din deficit. În continuare experimentăm un deficit pe balanță comercială foarte mare și pe ceea ce înseamnă alimente, dar pe deficitul bugetului de stat angajamentul era de 4% în timp ce noi s-ar putea să ne apropiem de nu știu de 7%. Premierul a a specificat în discursul dumnealui de două sau trei ori faptul că nu ne vom apropia de 4%, nu vom rămâne nici la 4% în negocierea cu Comisia. Va fi altă cifră, probabil undeva peste 5%, în apropiere de 6%. Dar sunt lucruri care pot, lucruri macro ce pot fi corectate prin prin măsuri ale guvernului, printr-o eficientizare a ceea ce înseamnă colectarea, ANAF nu a performat la nivelul așteptărilor. Poate că sunt lucruri de corectat pe ceea ce înseamnă taxe vamale, intrarea sau tranzitul prin vamă a diferitelor produse alimentare din țări, terțe, ceea ce înseamnă comerț intracomunitar, dar cu altă origine decât o țară din din Uniunea Europeană, pentru că știm că există relocări de haide să spunem așa, de adresă. Faptul că este produs în Ucraina, dar are sediul în Polonia, vine dintr-o țară terță via comerț intracomunitar”, a conchis reprezentantul fermierilor.

    Vlad Macovei, AFF: Agricultorii români trebuie sprijiniți pe toate fronturile, în țară, la Bruxelles, pentru a-și putea ține sub control cheltuielile și a nu le fi afectate veniturile!

    Mesajul Asociației Forța Fermierilor a fost transmis în cadrul întâlnirii de președintele organizației. Acesta a cerut premierului și decidenților prezenți să sprijine fermierii atât în țară, cât și la Bruxelles, acolo unde în această perioadă se iau decizii majore pentru viitorul sectorului agricol românesc.

    ”A fost o primă întâlnire a noului premier, Marcel Ciolacu, cu reprezentanții mediului asociativ din sectorul agroalimentar. Cred că a fost, mai degrabă, o întâlnire de tatonare, în care prim-ministrul a dorit să comunice că urmează niște ajustări bugetare semnificative, la nivel național, pentru încadrarea în țintele de deficit pe care România și le-a asumat. De asemenea, consider că premierul Ciolacu a vrut să ia pulsul acestui sector și semnalele transmise au fost clare: Nu pot fi luate decizii care să afecteze activitatea fermierilor în acest an, efectele ar fi dezastruoase. Apreciez prezența la consultări și a președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, a vicepremierului Marian Neacșu, a ministrului Agriculturii, Florin Barbu și a consilierului premierului, Daniel Botănoiu. Mă aștept ca la nivelul Guvernului, la nivelul Coaliției să fie luate cele mai bune decizii pentru sectorul agroalimentar. Mesajul meu a fost clar, în numele Asociației Forța Fermierilor: agricultorii români trebuie sprijiniți pe toate fronturile, în țară, la Bruxelles, pentru a-și putea ține sub control cheltuielile și a nu le fi afectate veniturile!”, a declarat președintele Asociației Forța Fermierilor, Vlad Macovei.


    Te-ar mai putea interesa

    Prima fermă de lalele din România și-a deschis porțile pentru vizitatori Bani în plus la subvenția APIA. Lista plăților-bonus la hectar și animale Când se plantează roșiile în grădină – calendar

    Ultimele știri

    APIA – anunț despre plata subvențiilor ANT în conturile fermierilor Noua față a învățământului agricol: De la licee în prag de desființare la investiții de peste 43 de milioane de euro Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar