Hibridul de rapiță cu care fermierul Nicolaie Apopi a obținut cea mai mare producție în testare
Oana Timar -
Este al doilea an în care fermierul Nicolaie Apopi testează în ferma sa noii hibrizi de rapiță și de porumb, în comparație cu cei pe care îi are deja în cultură. Agricultorul a fost gazda unui eveniment de recoltare organizat de compania Corteva Agriscience, iar la final, la testul cântarului, hibridul de rapiță cu cea mai mare producție a fost un hibrid nou, PT315 de la Corteva Agriscience.
Nicolaie Apopi a intrat în agricultură cu o suprafață de 40 de hectare preluate de la tatăl său, iar în prezent și-a dezvoltat ferma ajungând să exploateze 2.700 de hectare. În ferma din Giulvăz, rapița ocupă un loc important, astfel că anul acesta, din totalul hectarelor, 655 au fost semănate cu rapiță, din care PT303 pe 130 de hectare.
Timișeanul a decis în urmă cu doi ani să înceapă să își facă propria testare cu hibrizii pe care îi ia în calcul să îi introducă în tehnologia fermei. Anul acesta a avut în platformă 16 hibrizi, dintre care patru hibrizi de rapiță de la Corteva l-au interesat în mod special să îi vadă, comparativ, ce producții îi aduc în aceleași condiții de cultură. Este vorba despre PT303 și PT298 – pe care i-a avut în fermă, și de PT314 și PT315, doi hibrizi ce au intrat de anul acesta la comercializare și care fac partea din gama NextGen lansată de Corteva și pentru fermierii români.
Tehnologie identică, sol greu, furtuni și ploi torențiale
Tehnologia aplicată la hibrizii testați a fost identică, iar solul ales pentru platformă a fost unul greu, ceea ce a făcut ca așteptările fermierului să fie limitate. Cultura premergătoare a fost cea de grâu, iar după recoltare nu s-a intrat la prelucrarea solului, ci s-a venit ulterior doar cu o erbicidare totală.
”Cu aproximativ 15 zile înainte de a începe campania de însămânțat, am făcut o dezmiriștire ușoară cu un disc, este vorba de discul Pottinger TerraDisk, cu care am reușit să îmi fac un strat de teren care să poată să îmi acopere sămânța după un semănat strip till cu semănătoarea Mzuri (…). Am avut o răsărire foarte uniformă, am folosit o densitate de maxim 35-40 de boabe germinabile pe metru pătrat la o distanță de 36,5 cm. Răsăriea uniformă m-a ajutat să am o cultură care a intrat foarte bine în iarnă și a trecut ușor și peste sezonul rece. Este drept, nu am avut o iarnă dificilă din punct de vedere termic, dar cultura s-a prezentat foarte bine și chiar dacă am avut câteva înghețuri târzii de iarnă, și plantele au început să vegeteze”, a vorbit fermierul despre lucrările de sol făcute culturii de rapiță.
Recoltarea hibrizilor împreună cu echipa Corteva Agriscience
La momentul recoltării, fermierul a primit vizita echipei zonale a Corteva Agriscience coordonată de Silviu Drinovan, Area Sales Manager, și de Vasile Bodnar, Customer Sales Agronomist. Împreună cu specialiștii Corteva, Nicolaie Apopii a făcut o ultimă evaluare în câmp înainte ca mașinile de recoltat să intre în lanurile de rapiță. Pe rând, fiecare lot de la fiecare hibrid a fost cântărit atent, iar rezultatul a fost adus la standardul stas de umiditate pentru o acuratețe a datelor.
De precizat că o mare problemă în zonă a fost reprezentată de ploile torențiale și de vijelii, care au culcat culturile. Rapița Corteva a trecut cu bine testul scuturării, iar la final producțiile au fost peste așteptările fermierului.
Tehnologia recomandată de Corteva pentru cultura de rapiță
Mai multe informații despre tehnologia folosită a prezentat Vasile Bodnar, Customer Sales Agronomist în cadrul Corteva Agricience. Astfel, cultura a debutat cu ajutorul unui tratament sămânță cu Lumiposa, apoi s-a făcut o erbicidare de toamnă cu Korvetto, iar apoi programul de combatere a buruienilor a fost continuat în primăvară cu Galera Super. Pe partea de boli, rapița a beneficiat de un tratament cu Inazuma și cu fungicidul Capartis. Vasile Bodnar le recomandă fermierilor și biostimulatorul Utrisha N de la Corteva, o sursă alternativă de azot care poate furniza plantelor în vegetație azot suplimentar pentru a facilita creșterea lor. Astfel, Utrisha N se bazează pe bacteria endofitică Methylobacterium symbioticum, care lucrează în simbioză cu planta pentru a asigura asimilarea azotului necesar din atmosferă.
Recoltarea platformei demo l-a uimit pe fermierul Nicolaie Apopi. După ploi torențiale și rafale puternice de vânt care au culcat lanurile din zonă, agricultorul nu spera să depășească pragul de 3,5 tone la hectar. Rezultatul cântarului l-a bucurat, așadar, mai ales că producțiile au fost bune, în special la hibrizii noi pe care i-a testat de la Corteva. Astfel, nu mică i-a fost mirarea când un hibrid nou a reușit să detroneze, la producție, vedeta fermei. Astfel cu PT315 s-a obținut o producție de 4.740 de kilograme la hectar, în timp ce PT303 s-a clasat pe locul doi cu o producție de 4.440 de kilograme la hectar.
Rezultatul obținut de Nicolaie Apopi este util și altor fermiei din zonă care, în această perioadă, își fac planul de culturi și decid ce hibrizi vor semăna în acest an.
