Raport: În România, un consultant agricol deservește 12.000-13.000 de fermieri. În alte țări UE, raportul e de 1 consultant la 65-100 de fermieri
Angelica Lefter -
România a fost avertizată de Banca Mondială că seceta va continua și în acest an agricol, țara fiind totodată descoperită în fața unor dezastre naturale precum inundațiile. Într-un raport de țară, Banca Mondială arată că seceta din 2022 a fost doar un mesager al provocărilor care vor urma, cu pierderi economice semnificative, iar agricultura este una dintre ramurile care vor avea cel mai mult de suferit.
Conform Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială, lansat marți – 24 octombrie, România este vulnerabilă la o gamă largă de dezastre naturale induse sau accentuate de schimbările climatice, în special la inundații și secetă. Conform raportului, țara este expusă la riscuri macro-fiscale semnificative.
Banca Mondială: Agricultura României, vulnerabilă în fața secetei și altor dezastre provocate de schimbările climatice
În documentul făcut public, Banca Mondială a arătat pierderile medii anuale cauzate de inundații ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro, iar seceta din 2022 a fost un mesager al provocărilor care vor urma.
”Conform Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială, România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, în timp ce ia măsuri pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, dacă reformele economice mai ample continuă. România este deosebit de vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, în special la inundații și secetă. Economia sa este relativ intensivă în ceea ce privește emisiile de carbon, fiind de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE), în care România este membră. Creșterea temperaturilor și frecvența crescută a fenomenului de caniculă reprezintă amenințări suplimentare pentru economie, oameni și infrastructură”, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale.
Mai mult, raportul făcut public arată că în anul 2022, România s-a confruntat una dintre cele mai severe secete înregistrate vreodată, care a perturbat rezervele de apă din 220 de localități, a redus producția de energie cu o treime (din energie hidraulică) și a expus la riscuri alte surse de energie (nucleară), a redus producția agricolă cu cel puțin un sfert, a crescut incendiile de pădure de șapte ori și a cauzat restricții de navigație pe Dunăre. Această tendință se estimează că va continua.
”Impactul fenomenelor meteorologice extreme generate de schimbările climatice (cum ar fi inundațiile și seceta), potențialele pierderi ca urmare a măsurilor de atenuare și capacitatea de adaptare nu sunt distribuite echitabil la nivelul populației române. De exemplu, gospodăriile cu venituri mici depind foarte mult de combustibili fosili subvenționati pentru încălzire, alternativele curate disponibile fiind puține sau inexistente (…) Apa devenind din ce în ce mai puțin disponibilă, tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice au o legătură inextricabilă. Variabilitatea precipitațiilor și cererea de apă sunt în creștere, motiv pentru care echilibrarea nevoilor tuturor utilizatorilor de apă va fi și mai complexă. Seceta din 2022 a fost un mesager al provocărilor care vor urma – generarea de energie electrică din surse hidro a scăzut la un minim istoric, centralele nucleare aproape au fost oprite din cauza debitului redus de apă pe Dunăre și peste 200 de orașe mici au avut nevoie de cisterne pentru a se alimenta cu apă. Mai mult, generarea de energie electrică din surse hidro ar putea fi afectată de inundațiile extreme, care ar 19 Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea: România putea deteriora barajele și centralele și ar putea impune utilizarea lacurilor de acumulare pentru a controla inundațiile. 3.2.2 Decarbonizare”, mai scrie în raport.
Apa, una dintre cele mai stringente probleme ale țării
Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor.
”Investițiile în irigații și adoptarea de practici agricole de conservare reprezintă strategii esențiale de adaptare. Variabilitatea din ce în ce mai mare a precipitațiilor va amenința agricultura neirigată și va crește nevoia de reabilitare a schemelor de irigații existente și necesarul de investiții în infrastructura verde de irigații. Acest lucru este important în special în zonele vulnerabile, precum cele din sud, sudest și est, unde modelele climatice prevăd că seceta va fi cea mai frecventă și mai severă. Strategia actualizată privind irigațiile prevede reabilitarea și extinderea infrastructurii de irigații pentru a ajunge la 2,87 milioane ha cu infrastructură funcțională, inclusiv dezvoltarea a 123.500 ha de sisteme noi de irigații prin scurgere gravitațională. Va fi important ca extinderea să se facă pentru terenuri care sunt viabile din punct de vedere economic și pentru care este nevoie de contribuția fermierilor pentru a asigura utilizarea și trecerea la irigațiile gravitaționale. În prezent, schemele de irigații gravitaționale (aproximativ 250.000 ha) sunt utilizate într-un procent mai mic de 15 la sută, aceasta reprezentând principala problemă în lupta cu seceta și abordarea problemei variabilității recoltelor în funcție de vreme”, potrivit Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială.
Citește și: Vești bune pentru fermierii care se luptă cu seceta! Anunțul făcut de șeful MADR la Congresul Fermierilor
Sute de milioane investite de Guvernul României pentru irigații
Documentul arată și că Guvernul României a alocat 400 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii existente de irigații la ferme și 85 milioane de euro pentru înființarea unor mici sisteme de irigații la nivel de ferme.
”În cadrul Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 pentru Politica Agricolă Comună a UE (PAC), Guvernul a alocat 400 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii existente de irigații la ferme și 85 milioane de euro pentru înființarea unor mici sisteme de irigații noi la nivel de fermă. Pentru a susține aceste investiții în irigații, va fi esențială adoptarea unor practici agricole care conservă umezeala în sol pentru a îmbunătăți productivitatea managementului apei în ansamblu, a reduce necesarul de apă și a crește productivitatea apei atât în condiții de irigare, cât și în condiții de irigare de la ploaie”, mai dezvăluie raportul.
Degradarea solurilor, un efect al schimbărilor climatice cu care se confruntă România
Raportul Băncii Mondiale arată și faptul că România urmează modelul unei agriculturi cât mai puțin invazive, în efortul de păstrare a apei din sol. Cu toate acestea, este nevoie de dezvoltarea unor instrumente de managementul riscurilor în agricultură, pentru a proteja fermierii și pentru a atenua pierderile.
”Pe lângă creșterea retenției apei în sol, CSA și alte practici de conservare oferă alte beneficii de adaptare și atenuare. Clima mai caldă și condițiile extreme asociate cu aceasta, cum ar fi furtunile mai frecvente, expun România la eroziune și la degradarea solurilor. Metode agricole de conservare, cum ar fi reducerea aratului, asigură un sol mai stabil și mai puțin expus la eroziune, păstrează carbonul organic al solului, îmbunătățind structura, fertilitatea și capacitatea de reținere a apei la nivelul solului. Practica de a acoperi solul cu deșeuri de recoltă și de a lăsa paiele pe teren protejează și ea suprafața solului de eroziunea indusă de apă și de vânt. Este nevoie de dezvoltarea unor instrumente de managementul riscurilor în agricultură, pentru a proteja fermierii și pentru a atenua pierderile. Mai puțin de unu la sută dintre fermierii români folosesc instrumentele de management al riscului din cadrul PAC a UE, iar cei care o fac sunt cei cu ferme mari”, relevă raportul.
Citește și: În ciuda secetei, statul le-a tăiat fermierilor apa de irigat în plină campanie de semănat
Cele mai vulnerabile sunt fermele mici, care nu au resurse financiare în caz de dezastre
Conform raportului prezentat de Banca Mondială, România are 2.686 de comune și numai 450 de Centre Locale de Consultanță Agricolă. Ca și concluzie, un consultant agricol din sistemul guvernamental deservește 12.000-13.000 de fermieri, raportul optim în alte țări europene fiind de 1 consultant la 65-100 de fermieri.
”Producătorii cei mai vulnerabili – fermele mici – nu își fac asigurări, fie pentru că nu știu despre ele, fie pentru că nu pot să plătească primele. În condițiile riscurilor crescânde cauzate de schimbările climatice, dezvoltarea unor produse de managementul riscurilor care să fie potrivite și atractive pentru micii fermieri este esențială. PNS actual a prioritizat crearea unui instrument de managementul riscului pentru a completa sistemul de asigurări în agricultură și a asigura despăgubirea tuturor fermierilor pentru pagube cauzate de efecte climatice și de mediu. Îmbunătățirea cercetării în agricultură, a dezvoltării și a inovării poate să determine modernizarea sectorului agricol din România. România are 2.686 de comune și numai 450 de Centre Locale de Consultanță Agricolă, care de obicei au un singur agronom angajat. Un consultant agricol din sistemul guvernamental deservește 12.000-13.000 de fermieri, raportul optim în alte țări europene fiind de 1 consultant la 65-100 de fermieri. Lipsa de servicii de extindere a agriculturii creează bariere pentru modernizarea prin agricultura de conservare, agricultura de precizie, managementul îngrășămintelor, energie regenerabilă etc. PAC include finanțare/prevederi pentru consolidarea Sistemelor de Cunoștințe și Inovații în Agricultură (AKIS), deschizând calea pentru crearea unei agende solide de cunoștințe și inovare în sprijinul investițiilor din sector”, potrivit Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială.
