• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Racka – rasa de ovine cu coarne-spirală care i-a cucerit pe cei mai împătimiți crescători

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Rasa de oi Racka este mai puțin cunoscută în România, unde cele mai multe exemplare sunt crescute în Banat – în jur de 2.000 de capete cu totul. Ușor de recunoscut după coarnele spirală – ca un tirbușon, Racka se găsește în turmele celor pasionți de rase pure care spun că aceste mioare nu au lâna de o calitate foarte bună, dar au producție de lapte mulțumitoare și se pot crește și pentru carne.

    Racka este o rasă de ovine originară din Ungaria, potrivit surselor internaționale, ea fiind atestată în jurul anului 1800. Cornele spiralate, orientate în lateral, sunt prezente atât la oi, cât și la berbeci, însă au lungimi diferite: 50 cm la masculi și 30 de cm la mioare.

    În România, aceste oi sunt crescute în amestec cu alte rase, în special în partea de vest a țării. Un exemplu este Uica Ioan Pau, din Giurgevec, judeţul Caraş-Severin, un fermier care, potrivit BanatulMeu.ro, crește ori de când se știe și deține, în prezent, 50 de capete de Racka.
    Crescătorul spune că rasa este una docilă și sedentară, cu care nu se poate face transhumanță. Deși au lână multă cu fir lung şi creţ aceasta este de proastă calitate, de aceea oile sunt crescute cel mai frecvent pentru plăcerea de a deţine o rasă pură, pentru producția de lapte, dar şi pentru carne.

    creascator de oi racka lana de oaie RackaUica Ioan recunoaște că o oportunitate pentru cei care cresc rasa Racka o reprezintă vânzarea mieilor către cei pasionați de rasele recunoscute. Mulți le cresc ca hobby, în curte sau în turme mai mici.

    În ciuda faptului că despre această rasă se mai spune că este de tipul Zackel şi îşi are originea în Ungaria, ciobanii români o recunosc ca o rasă valahă autohtonă, nicidecum ungară. Ioan Pau recunoaşte că nu prea are avantaje economice din urma celor 60 de mioare, dar îşi permite să le crească, fiindcă nu are costuri de întreţinere mari. Oile sunt furajate pe păşune, cu excepţia perioadei de fătare. Totul e pasiune, iar banul prea puţin contează. Aşa au procedat părinţii lui, aşa procedează şi el.



     

    Te-ar mai putea interesa

    Din lanul de grâu, la prima carte. Diana Vasilescu a lansat „Nemăritată la 30 de ani”, despre viața care nu respectă calendarul celorlalți Șoareci și șobolani în cotețul de găini. Riscuri, combatere 60 de fermieri și-au unit forțele pentru a-și exporta singuri cerealele. Primul export, un succes! Parlamentul a votat legea care introduce o subvenție nouă de 4.000 euro/ha pentru micii fermieri! Lemne de foc 2026. Prețul unui metru cub de lemn cumpărat direct de la Romsilva

    Ultimele știri

    Fermierul Vasile Balcan: ”Transporturile noastre de cereale către Portul Constanța au întârzieri de 40-50 zile” Schimbare majoră la plata avansului APIA pentru fermieri în acest an! Avans APIA 2026. Când ajung primii bani în conturile fermierilor autorizați la plată Rapița românească are concurență la Constanța după ce Ucraina a venit cu o ofertă similară de preț Florin Stănică, președintele ASAS, distins cu premiul internațional ”ICA Excellence Award 2026” la categoria ”Excelență în Networking”