Ologirea după fătare la oi și capre. Cauze, tratament
Violina Gorcinschi -
Ologirea după fătare la oi și capre – informații despre una din cele mai frecvente probleme apărute la femele după fătare – pareza puerperală. Aflați din acest articol care sunt cauzele acestei boli, cum se manifestă și cum se tratează oile și caprele în urma acestei boli riscante.
- Ologirea după fătare la oi și capre. Cauze și manifestare;
- Pareza puerperală la ovine și caprine. Riscuri și diagnostic;
- Ologirea după fătare la ovine și caprine. Tratament și prevenire.
Pareza puerperală apare la mai multe animale, cum ar fi cele rumegătoare – vaci, oi, capre, atunci când nu se alimentează corect în ultima perioadă de gestație. Boala se activează la câteva zile după fătare, în momentul în care începe producția de lapte, iar corpul nu are suficiente resurse de calciu. Tratamentul se face de către sau cu îndrumarea unui medic veterinar.
Citiți și: Bruceloza la ovine: semnele bolii care cauzează avortul oilor. Măsuri de prevenire la stână!
Ologirea după fătare la oi și capre. Cauze și manifestare
Ologirea după fătare la oi și capre este manifestarea unei tulburări metabolice întâlnită nu doar la caprine și ovine, ci și la alte specii de animale, cum ar fi bovinele. Aceasta apare în urma unei alimentații necorespunzătoare în ultima etapă de gestație care duce la lipsă de calciu, fosfor, magneziu și glucoză în organism. Cele mai afectate de această condiție sunt femelele care, după fătări spontane și ușoare, au o stare bună de îngrășare și producție mare de lapte.
Perioada de lactație maximă este una sensibilă pentru femelele care au fătat, putând suferi după fiecare naștere de această condiție atât timp cât mănâncă alimente concentrate în exces. Explicația acestui fenomen este faptul că după naștere, organismul mamei începe un proces numit lactogeneză care consumă cantități uriașe de calciu, iar în caz de carență, acesta se extrage din musculatură, lucru care duce la paralizie. O altă cauză a acestei pareze este funcționarea necorespunzătoare a glandelor, în special a tiroidei, dar și faptul că pancreasul secretă mai multă insulină și se produce o deficiență glicemică în organism.
Animalele care suferă de această lipsă de calciu nu își pot contracta mușchii, fiindu-i afectate membrele posterioare, apoi cele din față. Ologirea poate apărea atât înaintea fătării, dar mai ales la aproximativ 10 zile după aceasta. În primele zile de lactație, corpul nu mobilizează calciul din schelet la fel de eficient. Primul semn, și cel mai evident, este paralizia musculară, însoțită de stări de apatie, anorexie, constipație, diminuare completă sau parțială a secrețiilor mamare, dificultăți motorii.
Pareza puerperală la ovine și caprine. Riscuri și diagnostic
Pareza puerperală la ovine și caprine este o problemă de sănătate ce poate pun mari probleme crescătorilor. Depistarea bolii trebuie făcută urgent de un specialist deoarece, deseori, pot apărea complicații. Boala este destul de gravă și provoacă moartea oilor și caprelor dacă nu este tratată în primele 3 zile de la apariția simptomelor din cauza dezechilibrelor respiratorii și digestive. De asemenea, pareza se extinde în mod accelerat și duce la numeroase complicații.
Medicii veterinar stabilesc cu ușurință boala, printr-un examen la prima vedere în care se observă simptomele specifice condiției medicale. Acestea sunt monitorizate imediat după fătare, atunci când ugerul este golit.
Citiți și: Oaia Țurcană, cea mai veche și cunoscută rasă de ovine din România
Tratamentul la oi și capre pentru ologire sau pareză puerperală
Ologirea după fătare la ovine și caprine. Tratament și prevenire
Există două etape în care se tratează pareza puerperală ce apare după fătare. În primul rând, se stopează simptomele imediate prin insuflarea aerului în mameloane, procedeu care oprește temporar procesul de lactogeneză. După care, se restabilește echilibrul de minerale și glucide din organism. Ambele proceduri se efectuează de către un medic veterinar sau un specialist cu experiență în domeniu.
Insuflarea cu aer în mameloane se face cu un aparat special sau, în lipsa acestuia, cu o pompă de bicicletă sau tub de cauciuc, de care se atașează o sondă mamară. Pentru a preveni infecțiile, se aplică un filtru din vată sterilă. Înainte de procedură, capra sau oaia se culcă pe o parte și se mulge, iar apoi se aplică alcool 70% sau tinctură de iod pe mameloane.
Sonda se introduce treptat în toate mameloanele, pompându-se aer într-un ritm lent, în timp ce se masează și ugerul pentru a preveni ruperea canalelor galactifere. Această procedură se oprește în momentul în care pielea ugerului se întinde ușor. Pentru a preveni aerul, se aplică bandă de tifon pe fiecare mamelon, timp de câteva ore.
Rezultatul dorit ar trebui să apară după 15 minute-3 ore, iar procedura se repetă după 6-8 ore dacă efectele nu sunt vizibile. Această intervenție va ajuta animalul deoarece se oprește extragerea glucozei și calciului din organism pentru a fi folosite în lactogeneză. În acest timp, animalul va avea timp să se refacă rezervele și să își revină.
În a doua fază a tratamentului are loc refacerea resurselor de minerale și glucide din organism. Medicul de veterinar se ocupă de acest lucru prin administrarea elementelor necesare, cum ar fi calciul și magneziul. Se folosesc săruri injectabile sub formă de clorură de calciu, gluconat de calciu, glucoză etc. Calciul se administrează intravenos, într-o doză medie de 10 grame la 100 de kg de masă corporală, cu mare atenție și monitorizare din partea unui specialist.
Citiți și: Bradsot sau gastromicoza la oi și capre: semnele bolii, tratament
În timpul tratamentului se monitorizează activitatea inimii, iar acesta este oprit imediat dacă apare aritmia. Soluțiile de calciu sunt iritante, astfel că, atunci când se administrează subcutanat, volumul total ar trebui împărțit în 2-3 cantități egale și aplicate prin părți diferite ale corpului. Tratamentul cu calciu se repetă după 24 de ore.
În tot acest timp, au loc și modificări ale dietei care se asigure echilibrul necesar care ar trebui să fie sub 1,5:1. De asemenea, se acordă atenție și asigurării dozei necesare de vitamina D pentru a preveni astfel de cazuri în alte animale gestante. Totuși, schimbările de alimentație pot fi stresante pentru animale, astfel că nu se fac în ultima parte de gestație.
Cu 10 zile înainte de fătare, animalele nu mai primesc concentrate sub nicio formă. Femelele fac mișcare în fiecare zi și primesc suplimente de vitamine A, D3 și E.
Un nutriționist poate face recomandări pertinente în privința dietei caprelor și oilor gestante, însă anumite alimente cu niveluri scăzute de calciu pot fi, de exemplu, fânul de cereale, fânul de iarbă de slabă calitate, silozul de porumb. Majoritatea cerealelor au un nivel scăzut de calciu, însă unul ridicat de fosfor, determinând un raport invers de calciu:fosfor. Astfel, crește riscul de îmbolnăvire. Lipsa vitaminei D din timpul lunilor de iarnă afectează absorbția calciului din tractul gastro-intestinal.
