• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mihai Solomei, Al Dahra Agricost: Trecem la no-till. Schimbăm semănătorile și mergem pe lățimi mari de lucru

    Oana Timar -

    Schimbare majoră a tehnologiei agricole din Insula Mare a Brăilei (IMB), pe terenurile lucrate de Al Dahra Agricost în județul Brăila. Investiția este una uriașă întrucât presupune înlocuirea tuturor semănătorilor astfel încât, de la minimum-till, culturile să fie înființate doar în no-till pe întreaga suprafață a exploatației.

    Anul 2023 se încheie cu rezultate financiare mai slabe în IMB, a dezvăluit directorul general al Al Dahra Agricost, ing. Mihai Solomei. Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, acesta a arătat că presiunea pentru eficientizare cu reducere de costuri este uriașă în acest context, iar în acest sens a fost luată o decizie majoră: schimbarea tehnologiei de înființare a culturilor agricole cu un minim de treceri.

    ”Am avut o toamnă provocatoare, cu niște inputuri, zic eu, la un nivel destul de ridicat. Am încercat să găsim soluții pentru a gestiona costurile pe perioada următoare și ce pot să spun este că am început să trecem de la minim-till la no-till, adică să semănăm direct. Scopul este de a reduce costurile, de a menține productivitatea pe hectar și bineînțeles de a obține și beneficii. Și când spun beneficii mă refer la creșterea calității solului, la protecția împotriva eroziunii, la menținerea apei în sol, factori care în condițiile de no-till, eu zic că ajută foarte mult agricultura și sunt un lucru important”, a explicat ing. Solomei.

    Primele 3.500 de hectare înființate în no-till în Insula Mare a Brăilei

    Tehnologia no-till a început să fie implementată deja în Insula Mare a Brăilei, fiind înființate în acest an 3.500 de hectare cu însămânțare directă.

    ”Creștem anul viitor suprafața cu no-till. Noi am trecut demult de la tehnologia tradițională la cea de conservare a apei și de gestionare a solului, suntem în zona de minim-till în momentul de față pe toată suprafața 100%. De anul trecut am început cu vreo 3.000 de hectare, 3.500 mai exact, în no-till, în care nu ne-am atins de sol, iar în momentul de față pentru anul 2024 avem 20.000 de hectare de teren care va fi cultivat în no-till, în special pentru culturile de primăvară. Toată suprafața de soia de la anul va fi în no-till cu cultura premergătoare porumb, jumătate din suprafața de floarea-soarelui și jumătate de suprafață de porumb”, a explicat directorul general al Al Dahra Agricost.

    Se trece la semănători cu lățimi mari de lucru

    Pentru o fermă care lucrează peste 56.000 de hectare, trecerea la no-till presupune o investiție uriașă, în special pe partea de semănători. O decizie dificilă a fost cea privind lățimea de lucru a acestor echipamente, iar aici avem de-a face cu o nouă schimbare majoră: de la lățimi de lucru mici, se va trece la lățimi de lucru mari.

    ”În toamna aceasta am testat câteva mașini în no-till pentru cereale păioase cu lățimi mari de lucru. Cred că important este să încercăm să avem mașini cu lățimi cât mai mari de lucru, cu capacități de a face zilnic suprafețe cât mai mari, pentru a încerca să reducem costurile și aici. Putem semăna de trei ori mai mult dacă avem semănători de 18-24 de metri și în același timp reducem costul cu consumul de combustibil, costul cu personalul și perioada de semănat se scurtează și atunci vom avea un semănat mai bun și într-o perioadă mai scurtă. Suntem în acest program, pentru perioada următoare testăm, semănătorile noastre, după cum știți, sunt de lățime mică la acest moment”, a punctat ing. Solomei.

    Directorul general din IMB a arătat că, în urmă cu câțiva ani, când făcut schimbării semănătorilor, decizia a fost de a se lucra terenul în strip-till. ”În strip-till aveam nevoie să prelucrăm terenul undeva la 17-18 cm, după aceea venea patina de semănat, după organul activ din față. Ne-am schimbat teoria, vrem să ne ducem pe mașini mari, va trebui să facem niște investiții în acest sens la nivel de Insulă, sper că le vom face și să schimbăm modul de a lucra terenul”, a mai spus agronomul.

    Porumb tardiv semănat în Insula Mare a Brăilei

    Mihai Solomei: De la minim-till, trecem la no-till

    Dr. ing. Mihai Solomei a punctat că decizia de a trece de la minimum-till la no-till nu este una ușoară și că trebuie pornit de la o analiză a solului și o evaluare a investiției, dar mai ales a amortizării ei în timp.

    ”În primul rând trebuie să crezi în ceea ce faci și să-ți simți propria fermă și propriul sol pe care-l ai. Trebuie să ai niște analize ale solului și trebuie să vezi cum abordezi. Această trecere de la o agricultură tradițională spre minim-till și spre no-till, în primul rând cred eu că constă în faptul că trebuie să vezi factorii pe care-i ai. Și factorii agrochimici, dar și factorii climatici, să-i analizezi și în al doilea rând să-ți analizezi costurile din fermă. Din punctul meu de vedere, la prima trecere, de la agricultura tradițională la minim-till era un minim-till cu scarificat, totuși, la 4 ani, costurile s-au redus la jumătate. Și mă refer la costurile cu motorina, dar și cu forța de muncă. În momentul de față, ce am făcut, ne ducem de la minim-till, avem doi ani de minim-till pe toată suprafața, fără scarificat și trecem pe zona de no-till”, a explicat Solomei care este strategia Al Dahra Agricost.

    Citiți și: Fermierul Ion Olteanu trece la no-till cu ajutorul unui tehnolog din Bulgaria și a unor investiții uriașe

    No-till aduce o reducere de costuri de 70-80 euro/ha

    Directorul general al exploatației din Insula Mare a Brăilei a arătat că no-till vine cu avantaje suplimentare pe partea de reducere a costurilor și fiecare aspect a fost atent calculat înainte de a se face investiția.

    ”La nivelul nostru înseamnă o reducere undeva cu 70-80 de euro/ha ca și cost. În același timp, putem să avem culturi acoperitoare, putem aici să accesăm certificate de carbon și am putea să mai aducem o valoare de 30-50 de euro pe hectar. În al doilea rând, faptul că eu recoltez nu mai intervin pe acel teren, nu mai am costuri atât de ridicate. Din momentul în care am terminat de recoltat, mi-am retras mașinile în parc și aștept primăvara. Nu trebuie să stau să mă duc cu plugul, să mă duc cu scarificatorul, să mă duc cu discul, să văd dacă vremea e bună, să văd dacă a plouat sau nu a plouat. Terenul meu rămâne acoperit”, a explicat agronomul care a subliniat că a studiat și starea pământului după cultivarea no-till. A descoperit un sol viu, cu microorganisme, cu râme. ”Aceste micrororganisme ne ajută să drenăm și să afânăm solul, să facem aerul să circule. Într-un sol sănătos ai nevoie de apă, ai nevoie de aer, pentru a-l aera, pentru că dacă nu ai aer atunci apare fenomenul de tasare, cum spunem noi, dar este lispa aerului și trebuie să fie un sol viu”, a mai precizat Solomei.

    Al Dahra și Agreena, proiect de agricultura carbonului pe o suprafață de 55.000 de hectare

    De precizat că la câteva zile după interviul acordat de dr. ing. Mihai Solomei pentru emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența și TVR, Al Dahra și Agreena au anunțat la COP 28 un proiect comun de agricultura carbonului, pe cea mai mare suprafață arabilă compactă din UE. Proiectul ce cuprinde 55.000 hectare se va desfășura pe cea mai mare suprafață totală arabilă din EU, operată de Al Dahra și deținută de Agricost în Insula Mare a Brăilei. Această suprafață este, în același timp, cea mai mare înscrisă în programul de agricultura carbonului al Agreena, ce acoperă în prezent peste 2 milioane de hectare de teren agricol în 17 țări din Europa.

    Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Mihai Solomei, Director General, Insula Marea a Brăilei (07.12.2023)


    Te-ar mai putea interesa

    Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel”

    Ultimele știri

    Praful saharian, o problemă nouă în ferme. Cum sunt afectate culturile agricole Miei vânduți din portbagaj. Polițiștii au împărțit amenzi Secretar de stat – anunț de ultimă oră despre plata ajutorului de 100 de euro la hectar